Ministrul
Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, că entuziasmul
european al românilor de la momentul aderării la UE s-a redus şi conturează tot
mai mult tendinţa euro-sceptică, însă a arătat că avantajele oferite României
de UE sunt indiscutabile.
"Vreau să vă spun de la
început că, pe undeva, mă îngrijorează faptul că, plecând de la anumite cifre,
şi mă refer la Eurobarometrul care a fost prezentat recent, la o serie de
persoane care au impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă
interesată în afaceri europene, la nivelul mass-media, începe să se contureze
un anumit curent, haide să-i spunem mai puţin entuziast în ceea ce priveşte UE.
Un curent putem să-i spunem chiar puternic reţinut vizavi de ceea ce reprezintă
UE în momentul de faţă", a spus Orban, la dezbaterea "Cât de
proeuropeni mai sunt românii?", organizată de Reprezentanţa Comisiei
Europene.
El
a subliniat că ultimul Eurobarometru a evidenţiat şi o tendinţă euro-sceptică
în creştere.
Ministrul Afacerilor Europene a
arătat că în dezbaterea publică a Eurobarometrului a fost acuzat, alături de
celălalt negociator al României cu UE din perioada preaderare, Vasile Puşcaş,
că a prezentat UE în culori prea pozitive faţă de realitate.
"Încerc
să-mi amintesc şi îmi este foarte greu să găsesc, cel puţin în ceea ce priveşte
intervenţiile mele, vreo situaţie în care am prezentat lucrurile mai altfel,
mai roz decât sunt ele în realitate. Chiar am fost întrebat uneori, vorbind de
perioada de negociere şi ulterior, dacă nu cumva criza prin care trece România
este rezultatul negocierii proaste, făcute în genunchi de către echipa
românească. Deci, pot exista şi asemenea percepţii şi asemenea întrebări",
a spus Orban.
El a subliniat că aderarea la UE
a reprezentat pentru România şi români "un avantaj extraordinar",
care trebuie păstrat.
"Este
nevoie de soluţii prin care să transmitem cetăţenilor că avem avantaje
importante şi că ele trebuie menţinute. Aş dori să invit poate pe unii dintre
vorbitorii prezenţi astăzi să-şi imagineze cam cum ar fi arătat România ca stat
nemembru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat
membru al UE. Şi aş mai invita la un alt exerciţiu, cum ar arăta Europa astăzi,
ce forţă ar avea Europa astăzi sau mâine dacă ne-am întoarce la situaţia
dinainte de crearea UE, ne-am reîntoarce la formula de state naţionale, la o
Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse,
cu obstacolele pe care le-am avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericole de
conflicte, inclusiv conflicte armate", a afirmat Orban, ministrul
Afacerilor Europene.
El a arătat că în întreaga Uniune
se constată o scădere a sprijinului pentru UE şi instituţiile sale, însă a
evidenţiat că toate instituţiile din România şi domeniile reglementate de
legislaţia comunitară au progresat sau s-au dezvoltat considerabil în ultimii
ani, el făcând o comparaţie între Consiliul Concurenţei din 2003-2004 şi ce
reprezintă această instituţie în prezent.
Orban
a ţinut să demonteze şi tendinţa "total falsă" din ultima perioadă de
a se construi în dezbaterea publică ideea că România este un contributor net la
bugetul UE. "Din ianuarie 2007 şi până în prezent, România a primit cu
peste 6,6 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul UE. În total
a contribuit cu aproximativ 6,7 miliarde de euro şi a primit peste 13 miliarde
de euro. Deci acestea sunt cifrele de la sfârşitul semestrului întâi 2012. În
cele peste 13 miliarde de euro care au intrat în România din ianuarie 2007 nu
au fost numai fondurile post aderare, dar şi fondurile pre aderare care au
continuat să vină şi continuă să vină până la sfârşitul acestui an şi acele
prefinanţări", a explicat ministrul.
El a reafirmat că întârzierile
înregistrate în prezent în privinţa fondurilor de coeziune pot fi recuperate
parţial prin progresele înregistrate de la preluarea mandatului său şi care
trebuie continuate şi în anii următori.
"Este
adevărat că în ceea ce priveşte politica de coeziune lucrurile stau cel mai
rău, dar şi şi aici există un anumit progres. Faţă de momentul în care am
preluat ministerul, când cifra era 3,72%, cifra de astăzi este de 9%
aproximativ. Deşi este un progres, este insuficient, dar dacă trendul se va
menţine şi vor fi evitate anumite întreruperi de programe sau suspendări de
plăţi pe programe operaţionale este posibil să atingem un minim de 20% la
sfârşitul acestui an, vorbesc de politica de coeziune şi un obiectiv de 70-80%
la finalul intervalului, care este în 2015", a mai spus ministrul
Afacerilor Europene.
Știre
preluată de la: Mediafax
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu