CE a lansat o consultare publică privind modernizarea normelor UE în materie de insolvență

Comisia Europeană (CE) a lansat o consultare publică privind modernizarea normelor UE în materie de insolvență, iar rezultatele consultării vor stabili dacă și în ce mod regulamentul existent trebuie revizuit pentru a stimuli întreprinderile și piața unică europeană.

Comisia consultă întreprinderile mici și mari, persoanele care desfășoară activități independente, practicienii din domeniul insolvenței, autoritățile judiciare, autoritățile publice, creditorii, cadrele universitare și publicul larg cu privire la experiența lor în materie de insolvență, în special în procedurile transfrontaliere de insolvență. Răspunsurile lor vor ajuta Comisia să stabilească dacă și în ce mod cadrul legal actual ar trebui îmbunătățit și modernizat.

Consultarea este deschisă până la 21 iunie 2012.

Normele existente datează din 2000 și stabilesc modul în care procedurile în caz de faliment – al întreprinderilor sau ale persoanelor fizice – ar trebui coordonate între mai multe țări ale UE.

În 2010, în UE un număr total de 220 000 de întreprinderi au intrat în lichidare, ceea ce înseamnă că, zilnic, și-au încetat activitatea circa 600 de întreprinderi din Europa. Această tendință a continuat să se înregistreze și în 2011.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

Comisia Europeană dă startul inițiativelor cetățenești europene, din 1 aprilie

Comisia Europeană (CE) lansează, duminică, inițiativele cetățenești europene, astfel încât peste un million de cetățeni din întreaga Europă pot solicita Comisiei măsuri pentru rezolvarea unei anumite probleme.

Înregistrarea inițiativelor este un element pregătitor important în cadrul acestui proces. Cererile trebuie depuse de un comitet al cetățenilor compus din cel puțin șapte cetățeni ai UE care își au reședința în cel puțin șapte state membre diferite ale Uniunii.

Odată ce a fost înregistrată cererea, Comitetul are la dispoziție 12 luni pentru colectarea declarațiilor de susținere necesare din cel puțin șapte state membre. Pentru a fi contabilizat ca făcând parte din cele șapte state membre s-a stabilit ca pragul de susținători necesar să fie egal numărului de membri ai Parlamentului European ai statului membru respectiv înmulțit cu 750. Orice cetățean având vârsta de vot necesară participării la alegerile pentru Parlamentul European (în prezent de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei, în care este de 16 ani) poate susține o inițiativă.

Numărul declarațiilor de susținere trebuie să fie certificat de către autoritățile competente din statele membre. Comisia va avea apoi la dispoziție trei luni pentru a analiza inițiativa și a decide cum să procedeze în privința acesteia. De asemenea, Comisia va organiza reuniuni cu organizatorii, în care aceștia să poată explica în detaliu problemele ridicate în cadrul inițiativei lor. Organizatorii vor avea, de asemenea, posibilitatea de a-și prezenta inițiativa în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European.

Comisia va adopta o comunicare în care va explica concluziile sale privind inițiativa, acțiunile pe care intenționează să le întreprindă, dacă este cazul, și motivarea acesteia.

Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Aceasta va permite unui milion de cetățeni din cel puțin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să prezinte propuneri de acte juridice în domeniile în care Comisia are competența de a face acest lucru.

Regulamentul privind inițiativele cetățenești europene a fost adoptat la 16 februarie 2011. Cu toate acestea, la cererea statelor membre care au avut nevoie de timp pentru a institui mecanisme de certificare a declarațiilor de susținere, cetățenii vor putea lansa inițiative cetățenești abia de la 1 aprilie 2012.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

Paşte românesc la Comisia Europeană

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a inaugurat joi seară, la sediul Comisiei Europene (CE) din Bruxelles, expoziţia "Cerul şi Pământul" – ouă încondeiate şi ceramică figurativă, a artiştilor români Lucia Condrea şi Nicolae Diaconu.

Expoziţia a adus la Bruxelles lucrări unicat, inspirate din tradiţia încondeierii ouălor şi din arta modelării lutului.

"Un Paşti românesc în inima Uniunii Europene este încă o reflectare a contribuţiei noastre la o Europă îmbogăţită de diversitatea valorilor şi tradiţiilor autentice", a declarat comisarul Dacian Cioloş la deschiderea expoziţiei. "Măiestria acestor creatori poartă amprenta satului românesc, la confluenţa dintre tradiţie si modernitate, ca parte a universului rural european", a adăugat comisarul european.

Organizată sub patronajul comisarului european, în parteneriat cu Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din România, expoziţia este deschisă în Galeria Preşedinţilor, la Berlaymont, Rue de la Loi 200, Bruxelles, până la data de 4 aprilie 2012.

Leonard Orban: Riscăm ca UE să ne suspende finanţarea pe anumite programe dacă nu urmăm procedurile impuse

Dacă România nu urmează procedurile impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte achiziţiile publice, există riscul să ne trezim cu programe suspendate, a atras atenţia, vineri, Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene.

'Să nu uităm că există reguli distincte în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor comunitare faţă de utilizarea împrumuturilor pe are le oferă diferite instituţii financiare. În zona achiziţiilor publice, trebuie să adoptăm reguli mult mai dure. Verificările trebuie să se facă 100% pe aceste chestiuni. Dacă nu urmăm procedurile impuse de Uniunea Europeană riscul este ca, mai devreme sau mai târziu, ne putem trezi cu mai multe programe suspendate. Nu este vorba despre credibilitate sau nu, ci de obligaţia noastră de a îndeplini nişte criterii foarte simple care ne sunt impuse', a afirmat Orban.

Potrivit oficialului MAEu, ministerul pe are acesta îl conduce ar fi trebuit înfiinţat înainte ca România să aibă efectiv acces la fondurile europene, iar situaţia ar fi fost alta la ora actuală.

'Ministerul Afacerilor Europene ar fi trebuit să fie înfiinţat înainte de a avea acces la fondurile europene şi puteam fi în altă situaţie azi. Tocmai de aceea, s-a putut constata lipsa de coerenţă în atingerea obiectivelor. Am putut constata o incoerenţă 'remarcabilă' în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi în continuare trebuie aduse corecţii cadrului instituţional. Sunt lucruri care nu mai pot fi corectate, Dar trebuie să învăţăm din aceste lecţii şi să le aplicăm începând cu 2014. Dacă nu vom corecta aceste deficienţe, riscăm să avem rezultate deloc bune, mai ales că aşa cum se întrevede la nivel european, banii vor putea fi absorbiţi mult mai greu, vor exista condiţii mult mai dure decât cele care sunt la ora actuală. Ar exista riscul de pierde total sau parţial fondurile alocate ţării, deci vor fi constrângeri mult mai mari decât sunt acum. Lecţiile noi trebuie să le aplicăm începând din 2014', a precizat Leonard Orban.

Ministerul Afacerilor Europene în colaborare cu Parlamentul României, organizează, vineri, la Palatul Parlamentului, conferinţa naţională 'Strategia Europa 2020: priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru Programul Naţional de Reformă'.

Evenimentul face parte din procesul de consultare a tuturor factorilor interesaţi în vederea actualizării anuale a Programului Naţional de Reformă (PNR). Lista de participanţi cuprinde atât reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, cât şi ai partenerilor sociali, mediului universitar, organizaţiilor neguvernamentale şi asociaţiilor profesionale.

Scopul conferinţei este de a identifica puncte de vedere relevante pentru definitivarea setului de măsuri prioritare pe termen scurt şi mediu care să conducă la creştere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă şi atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pe baza concluziilor conferinţei, se vor organiza dezbateri tematice cu privire la Europa 2020 în perioada aprilie - mai 2012.

Știre preluată de la: Agerpres

Ministrul german al Finanţelor: Plasa de siguranţă a zonei euro nu ar trebui să depăşească 800 miliarde euro

Zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.

Plasa de siguranţă a zonei euro, formată din Mecanismul European de Stabilitate şi Fondul European de Stabilitate Financiară, ar trebui să fie suficientă pentru a putea interveni în sprijinul statelor cu economii mari şi probleme financiar-fiscale, precum Italia şi Spania.

Miniştrii Finanţelor din zona euro, aflaţi în reuniune la Copenhaga, ar trebui să finalizeze vineri structura fondurilor de urgenţă, pregătind astfel una dintre ultimele componente ale programului anticriză al UE.

"Avem fonduri noi de 500 miliarde euro disponibile, alături de programele deja convenite pentru Irlanda şi Portugalia şi de noul program pentru Grecia. Este vorba despre aproximativ 800 miliarde euro. Cred că este suficient", a spus Schaeuble, prezent joi seara la o întâlnire la Universitatea din Copenhaga.

Oficialul a evitat să vorbească despre rezerva financiară de 1.000 miliarde euro cerută de unii parteneri externi.

"Să cheltuim mai mulţi bani nu este o soluţie", a arătat el.

Liderii europeni speră că aranjarea unei plase de siguranţă suficient de puternice va fi ultima măsură semnificativă necesară pentru a determina statele bogate din afara zonei euro să-şi crească contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru a permite instituţiei să intervină în sprijinul ţărilor europene cu probleme.

Germania se opune însă construirii unui mecanism de siguranţă cu resurse financiare atât de mari.

Plasa de siguranţă ar avea trei componente, respectiv noul Mecanism European de Stabilitate, care ar trebui să-şi înceapă activitatea de la jumătatea acestui an, Fondul European de Stabilitate Financiară şi un program de finanţare al UE care poate debloca până la 60 miliarde euro.

În calculul lui Schaeuble sunt incluse cele aproximativ 300 miliarde euro angajate de UE drept asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Potrivit unui document obţinut de Reuters, miniştrii Finanţelor prezenţi la Copenhaga pregătesc un mecanism de urgenţă de cel puţin 700 miliarde euro, cu promisiunea de a angaja alte 240 miliarde euro dacă va fi nevoie.

Schaeuble a subliniat însă că acordarea de asistenţă din acest fond trebuie condiţionată de măsuri de reformă.

"Vom ajuta la construcţia unei stabilităţi sociale sigure. Însă precondiţia pentru ca asta să fie posibil este ca fiecare stat membru să-şi recâştige competitivitatea", a arătat oficialul german, făcând referire la programele de reformă derulate de Italia şi Spania.

El a notat că reformarea pieţei forţei de muncă din Spania este un obiectiv de importanţă critică.

"Nu poţi fii uimit să vezi şomajul în rândul tinerilor la 48% dacă ştii care este legislaţai muncii", a arătat Schaeuble.

Sindicatele din Spania au organizat în ultimele zile o grevă generală pentru a protesta împotriva reformelor de pe piaţa muncii, caracterizate de guvernul spaniol drept "de neoprit".

Ministrul german al Finanţelor a reiterat că speculaţiile privind plecarea unui stat din zona euro sunt "prostii" şi a apărat austeritatea adoptată la nivelul UE în ultimii ani, în pofida recesiunii care ameninţă o mare parte dintre statele membre, în special ţările de la "periferia" zonei euro.

Știre preluată de la: Mediafax