Cerinţele Comisiei Europene pentru România

Comisia Europeană a dat vineri publicităţii lista cerinţelor Executivului european faţă de România. Acestea i-au fost adresate joi prim-ministrului Victor Ponta, astfel încât România să continue a respecta standardele europene.

Pe un ton sec, dur şi fără ocolişuri, Comisia Europeană adresează României 11 cerinţe vizând să restabilească respectarea statului de drept, independenţa justiţiei şi încrederea europeană.

Comisia cere ca un nou şef al DNA şi un nou procuror general să NU fie numiţi în timpul interimatului lui Crin Antonescu.

La fel, se cere, pe un ton sec, ca nicio graţiere să nu fie făcută în această perioadă, aluzie la cazul Năstase şi o posibilă graţiere prezidenţială.

Miniştrii trebuie numiţi dintre persoanele care nu fac obiectul unei condamnări privind integritatea lor personală, iar cei care fac obiectul unei astfel de condamnări trebuie să demisioneze. Deputaţii care fac obiectul unor decizii finale de incompatibilitate şi conflict de interese trebuie să demisioneze şi ei, arată un alt punct al listei.

Avocatul Poporului trebuie găsit în persoana cuiva care se bucură de sprijinul tuturor partidelor politice, spune Executivul european.

Restabilirea puterilor Curţii Constituţionale este prima cerinţă trecută la capitolul "respectul statului de drept". Ordonanţa de Urgenţă 38 trebuie astfel abrogată, spune Comisia Europeană.

La fel, trebuie restabilite regulile validării referendumului şi să se renunţe la folosirea "selectivă" a publicărilor în Monitorul Oficial.

Iată lista completă:

1.      Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice)
*Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38
*Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41
*Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă
*Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare.
*Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.
*Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare.

2.      Redarea încrederii
*Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv
*Nicio numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anti-corupţie.
*Nicio graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii
*Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile.
*Demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt.

Știre preluată de la: RFI

Avertismente ale CE transmise României: Planul pentru fonduri UE a eşuat şi se refuză asistenţă, administraţia e paralizată

Reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE că au constatat că planul de măsuri pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene a eşuat, că autorităţile de execuţie refuză asistenţa instituţiilor financiare şi că administraţia e "paralizată" în actualul context naţional.

Nemulţumirile au fost transmise de către Walter Deffaa, directorul general al DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene) şi Angela Martinez-Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul acestui directorat, într-o discuţie avută, în urmă cu zece zile, la 3 iulie, cu ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc.

Nemulţumirile au fost transmise, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, în contextul existenţei unui risc ridicat de suspendare a programelor gestionate de DG REGIO.

"Cei doi oficiali au ţinut să menţioneze că actualul context naţional este foarte important, că în momentul de faţă s-a constatat o «paralizare» a administraţiei româneşti. Mai mult, au constatat o «eşuare» a implementării Planului de măsuri prioritare convenit pentru creşterea capacităţii de absorbţie, având în vedere că la nivel administrativ nu s-a progresat de o manieră satisfăcătoare. Mai mult, în opinia DG REGIO, deşi la nivel politic există voinţa necesară, la nivelul de execuţie autorităţile nu recunosc problemele sistemului şi refuză în fapt asistenţa instituţiilor financiare internaţionale. În general, atitudinea autorităţilor este aceea de a fi de acord cu recomandările pe care le face Comisia, fără însă a le aduce apoi la îndeplinire neapărat", se arată în document.

Cu titlu de "remarcă generală", directorul general al DG REGIO a arătat că, în privinţa implementării programelor operaţionale sectoriale, situaţia din România reprezintă "un element de îngrijorare deosebită" la nivelul Comisiei, din cauza capacităţii administrative extrem de slabe şi a deficienţelor constatate în funcţionarea sistemului de management şi control al fondurilor. În acest sens, s-a precizat că raportul Autorităţii de Audit transmis recent DG REGIO a relevat probleme serioase pentru două dintre cele patru programe evaluate (PO Regional şi POS Competitivitate), concluzia fiind aceea că sistemul de management şi control necesită îmbunătăţiri semnificative.

"A menţionat că respectivele concluzii ale Autorităţii de Audit nu vor putea să nu fie luate în seamă în decizia viitoare a Comisie. A amintit că un alt aspect pe care îl vor verifica auditorii DG REGIO se referă la cheltuielile deja efectuate şi că doar în condiţiile în care aceste aspecte (funcţionarea sistemului de management şi control, respectiv cheltuielile din trecut) vor fi evaluate în mod pozitiv de auditul Comisiei, DG REGIO va putea continua plăţile pe programele pe care le gestionează, existând însă instrucţiuni politice foarte clare care reconfirmă obligaţia de la aplicare a suspendării / întreruperii atunci când sunt detectate deficienţe serioase ale sistemului de management şi control", este avertismentul către Guvernul român inclus în document.

În ceea ce priveşte pregătirea viitoarei perioade de programare financiară, şefa Unităţii pentru România a atenţionat că nu există un progres suficient, mai ales comparativ cu alte state membre, arătând că lipseşte abordarea strategică şi viziunea asupra următoarei perioade. Oficialul UE recomandat o mai mare implicare a departamentelor din ministere, nu doar a autorităţilor de management, precum şi o mai bună colaborare interministerială.

În cazul discuţiilor avute cu autorităţile române privind achiziţiile publice, responsabila DG Regio s-a arătat dezamăgită de rezultatul acesteia, arătând că, după primele două reuniuni avute pe această temă la Bruxelles, lucrurile nu au mai avansat în România, în contextul în care achiziţiile publice reprezintă cea mai mare problemă la nivelul întregului sistem de management şi control.

Documentul mai relevă că directorul general al DG REGIO a transmis autorităţilor române că lor le revine rolul principal de a soluţiona problemele existente la nivel naţional şi că "acţiunile de lobby" la Bruxelles nu pot suplini acest angajament.

Până la finalul acestei luni, DG REGIO intenţionează să ajungă la o concluzie finală în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de management şi control din România.

România nu mai trimite către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale începând cu 1 iulie şi până la o dată care urmează să fie decisă, interval în care Executivul comunitar va analiza dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finele anului trecut.

Cele patru programe operaţionale pentru care nu mai sunt trimise cereri de rambursare sunt legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate.

În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.

Știre preluată de la: Mediafax

CE: Reguli mai stricte în domeniul inspecției automobilelor

Comisia Europeană (CE) a adoptat noi reguli în domeniul inspecției automobilelor, obiectivul noilor propuneri fiind acela de a salva peste 1 200 de vieți anual și de a evita peste 36 000 de accidente cauzate de probleme de ordin tehnic.

Printre principalele elemente ale noilor măsuri propuse se numără următoarele:

-verificarea obligatorie a scuterelor și motocicletelor în întreaga UE. Motocicliștii și conducătorii de scutere, în special cei tineri, reprezintă grupul de participanți la trafic cu cel mai mare risc.

-creșterea frecvenței controalelor pentru autoturisme și camionete cu kilometraj foarte mare. Astfel, aceste tipuri de autovehicule vor face obiectul unor controale similare celor aplicate în cazul taxiurilor sau al ambulanțelor, de exemplu.

-îmbunătățirea calității controalelor prin stabilirea unor standarde minime comune în ceea ce privește defecțiunile, echipamentele și inspectorii.

-obligativitatea verificării componentelor electronice de siguranță.

- combaterea manipulării kilometrajului prin înregistrarea kilometrilor parcurși.

În toate cazurile, măsurile propuse stabilesc standarde minime comune pentru controlul autovehiculelor la nivelul UE, statele membre având libertatea de a impune reguli mai stricte, dacă este cazul.

Normele UE existente privind controalele autovehiculelor datează din 1977 și stabilesc standarde minime pentru controlul autovehiculelor, cu actualizări minore de-a lungul timpului. Există trei acte legislative principale:

Sursa: Comisia Europeană

Leonard Orban discută la Bruxelles despre cadrul financiar 2014-2020

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, se va afla în data de 13 iulie 2012, la Bruxelles, pentru a participa la o rundă de negocieri bilaterale cu preşedinţia cipriotă a Consiliului Uniunii Europene referitoare la viitorul cadrul financiar 2014-2020.

Consultările se vor concentra pe direcţiile de acţiune şi priorităţile statelor membre cu privire la viitorul exerciţiu bugetar al UE. Concret, discuţiile vor viza mai ales partea de cheltuieli (nivelul finanţării pentru fiecare capitol bugetar, subcapitol şi subplafon) şi partea de venituri (aspecte legate de resursele proprii şi corecţii).

Cu prilejul vizitei la Bruxelles, ministrul Leonard Orban are programate şi o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene din cadrul Direcţiei Generale Politică Regională (DG Regio) şi Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG Employment). Tema acestor întrevederi va fi absorbţia fondurilor europene alocate României.

Sursa: Ministerul Afacerilor Europene

Le Monde: Premierul român Victor Ponta nu reuşeşte să îi convingă pe liderii europeni

Premierul român Victor Ponta a efectuat miercuri şi joi un adevărat maraton la Bruxelles, încercând să convingă mediile europene că reformele pe care le-a lansat sunt democratice şi nu contravin regulilor fundamentale UE, dar fără să reuşească, comentează Le Monde în ediţia online de joi.

Ajutat de un influent birou de lobby bruxelez, liderul social-democrat s-a întâlnit pe rând, în afară de jurnalişti, cu preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, liderul eurodeputaţilor socialişti Serghei Stanişev, preşedintele permanent al Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, precizează cotidianul francez.

După întâlnirea cu Barroso, acesta şi-a exprimat "preocupările serioase" faţă de evenimentele recente din România, iar Van Rompuy s-a exprimat în termeni asemănători evocând necesitatea respectării "principiilor fundamentale pe care se bazează Uniunea".

"Premierul le-a ţinut acelaşi discurs tuturor interlocutorilor săi, pe care se pare că i-a convins mai mult sau mai puţin", comentează, de la Bruxelles, autorul acestui material, Jean-Pierre Stroobants, precizând că Ponta şi-a anunţat voinţa de a se plia asupra cererilor Bruxelles-ului şi de a acţiona "imediat", dacă deciziile sale, mai ales cea privind destituirea şefului statului, rivalul său de centru-dreapta Traian Băsescu, "nu ar corespunde criteriilor europene".

"Însă legătura evidentă stabilită între ceea ce se petrece la Bucureşti şi dosarul aderării României la Spaţiul Schengen este cea care, fără îndoială, l-a iritat cel mai mult pe liderul coaliţiei române", apreciază Stroobants. "Adăpostite în spatele Olandei, statul (UE) cel mai ostil aderării României şi Bulgariei (la Schengen), mai multe capitale nu sunt, într-adevăr, (tocmai) nemulţumite de ultimele evenimete", continuă el.

În pofida promisiunilor de bună cooperare ale lui Ponta, "Bucureştiul nu ignoră că o primă măsură de retorsiune ar putea veni pe 18 iulie", odată cu publicarea raportului MCV, care "va fi fără îndoială mai negativ decât s-a prevăzut României, ţinând cont de evenimentele recente, şi net favorabil Bulgariei", apreciază Le Monde.

"Bruxelles-ul urează, deci, să continue monitorizarea, iar Consiliul va decide ulterior că, în acest condiţii, nu este posibil, în stadiul actual, deschiderea porţilor Schengen pentru cele două ţări", conchide publicaţia franceză.

Știre preluată de la: Mediafax