UE – Restrictii pe piata muncii

De duminica, 1 mai, cetatenii din Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia, tari care au devenit membre ale UE in 2004, vor putea pentru prima data sa lucreze in toate cele 27 de state membre ale UE deoarece Austria si Germania au ridicat ultimele restrictii privind accesul pe piata muncii in cazul cetatenilor din tarile mentionate.

Zece state membre ale UE, Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie, continua sa restrictioneze accesul pe piata muncii pentru cetatenii din Romania si Bulgaria, tari care au devenit membre ale Uniunii Europene in 2007. Aceste restrictii vor fi ridicate cel tarziu la sfarsitul lui 2013.

pentru mai multe detalii: http://www.europeanvoice.com/article/imported/austria-and-germany-open-labour-markets-to-new-member-states/70913.aspx

Reforma electorală a Parlamentului European

Comisia pentru afaceri constituţionale a votat cu o majoritate de 20 de voturi pentru și patru împotrivă (nu s-au înregistrat abțineri) reforma procedurii electorale a Parlamentului. Scopul reformei este acela de a întări legitimitatea Parlamentului. Votul în plen se va desfășura în luna iunie.

Autorul raportului, Andrew Duff (Marea Britanie) din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, crede că, deși Tratatul de la Lisabona a întărit autoritatea legală a Parlamentului, acesta nu a avut o mare influență asupra percepției colective a legitimității sale. Eurodeputatul argumentează că o schimbare radicală a procedurii electorale va crește prezența la vot, va extinde dimensiunea campaniilor electorale la nivel european, va aduce personalizarea campaniilor electorale și va stimula dezvoltarea partidelor politice europene.

De asemenea, comisia pentru afaceri constituţionale vrea să ia poziție față de situația actuală în care repartizarea locurilor în plen contravine principiului proporţionalităţii degresive prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

Ce schimbări va aduce reforma electorală

Principalele prevederi ale raportului Duff fac referire la introducerea unor liste pan-europene de candidați, respectiv alegerea unui număr adițional de 25 de eurodeputați, pe lângă cei 751 existenți deja. Aceștia vor corespunde unei circumscripții pan-europene. Numele lor se va regăsi pe liste pan-europene de candidați, echilibrate în funcție de gen. Candidații vor fi selectați de la cel puțin o treime din statele membre. Listele vor fi stabilite de grupurile politice europene iar alegerile vor fi reglementate de o nouă autoritate electorală europeană. Practic, fiecare alegător va avea două voturi de dat: unul pentru listele naționale sau regionale și unul pentru lista transnațională.

Raportul solicită stabilirea unui dialog cu reprezentanții Consiliului privind găsirea unei formule matematice pentru redistribuirea celor 751 de locuri în așa fel încât să se pregătească această extindere. De asemenea, se urmărește alinierea la principiul proporţionalităţii degresive prevăzut de Tratat.

Raportul solicită schimbarea datei alegerilor. Dacă va fi aprobat, votul va avea loc în luna mai, nu în iunie, pentru a permite formarea Parlamentului înainte de alegerea noului președinte al Comisiei (ideal în iulie).

Rezoluția solicită depunerea unui efort mai mare pentru a crește reprezentarea candidaților aparținând unor minorități și a femeilor în plen. În plus, rezoluția cere Comisiei să formuleze un nou proiect de directivă privind dreptul cetăţenilor UE de a locui şi de a vota într-un alt stat decât cel natal.

În sfârșit, raportul propune o revizuire a Protocolului din 1965 privind privilegiile şi imunităţile care ar putea instala un regim supranaţional pentru Parlamentul European, conceput pentru standarde moderne.

În ceea ce privește votul, Andrew Duff a declarat că: "Eurodeputații provenind de la toate marile grupuri politice au ajuns la un acord în ceea ce privește nevoia de reformare a Parlamentului. În funcție de schema propusă, următoarele alegeri europene din 2014 vor căpăta o adevărată dimensiune europeană. Posibilitatea de a acorda un al doilea vot pentru listele transnaționale de deputați ar trebui să dinamizeze alegătorii, care și-au dat seama că partidele politice naționale nu mai lucrează pentru a susține integrarea europeană într-un mod eficient sau democratic."

Introducerea listelor transnaționale va transforma partidele politice din UE (cărora nu li se permitea până acum să organizeze campanii electorale) în adevărate mașinării de campanie. Candidații lor vor căuta sprijin și vor recruta membri chiar și în statele unde nu au afiliați politici naționali. Acest lucru va ridica la un nou nivel dimensiunea europeană a alegerilor.

Cei 25 de candidați de pe lista transnațională vor fi, după toate probabilitățile, lideri politici europeni de renume sau celebrități din alte domenii decât cel politic. Acest lucru va oferi campaniilor politice europene o popularitate mai mare și va spori competiția dintre partide. "Mi-ar plăcea să rup rutina din Parlament cu oameni plini de farmec," spune Duff.

Întrebări ce pot apărea

În primul rând se pune problema reacției pe care o vor avea partidele politice. Nu vor fi partidele naționale deranjate de aceste schimbări? La aceste obiecții, Andrew Duff declară că: "Dacă vrem cu adevărat o democrație parlamentară post-națională, clasa politică europeană trebuie să se adapteze la realitatea actuală. Până acum, politicienii statelor membre nu au avut succes în conectarea cetățenilor cu UE. A venit vremea unei schimbări! Este un experiment care nu a mai fost încercat până acum în democrația parlamentară. Scopul său este tocmai întreruperea monopolului pus de unele state membre și partide naționale asupra alcătuirii Parlamentului European."

Cea de-a doua problemă care apare face referire la statele mici. Nu vor fi ele dezavantajate de noul sistem? Andrew Duff înlătură aceste obiecții declarând că: "Urmând prevederile Tratatului de la Lisabona, eurodeputații reprezintă cetățeni și partide, nu state. Cu noul sistem, alegătorii vor avea șansa să voteze pentru un candidat de altă naționalitate, și după părerea mea mulți vor face acest lucru. Aceasta este esența Europei post-naționale."

Stire preluata de pe: http://www.europarl.ro/view/ro/press-release/actualitatea/actualitatea-2011/actualitatea-2011-aprilie/actualitatea-2011-aprilie-23.html;jsessionid=4246D7859773C1C73D2FBA881FA82876

Italia si Franta pentru revizuirea Shengen

Presedintele francez Nicolas Sarkozy si premierul italian Silvio Berlusconi s-au intalnit marti, 26 aprilie, la Roma pentru a incerca sa aplaneze tensiunile aparute intre Franta si Italia cu privire la problema imigrantilor din Tunisia, dar si ca urmare a situatiei din Libia. In ultimul timp, pozitia Frantei referitor la Libia a deranjat Italia, fosta putere coloniala avand interese economice semnificative in Libia.

Cei doi liberi au cazut de acord ca sosirea in ultimele luni a aproximativ 30.000 de imigranti din Africa de Nord ar putea submina increderea cetatenilor in Acordul Shengen. Franta a fost nemultumita de Italia care a emis documente de rezidenta temporara pentru mii de tunisieni sositi in Italia din luna ianuarie. Acestia urmareau sa se alature prietenilor sau familiilor din Franta, in timp ce autoritatile franceze nu doreau intrarea lor pe teritoriul francez. In acest context, validitatea permiselor eliberate de italiene nu a fost recunoscuta de Franta.

In declaratia lor comuna, cei doi lideri au cerut controale mai stricte la frontierele Uniunii Europene, in interiorul spatiului Schengen. De asemenea, cei doi lideri au formulat scrisori catre presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, si catre presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cerand o accelerare a lucrarilor pentru revizuirea normelor Shengen . Astfel, in iunie la summitul liderilor UE s-ar putea stabili detaliile unei revizuiri semnificative a acordului Schengen.

Saptamana viitoare, pe 4 mai, Comisia Europeana trebuie sa prezinte planurile sale de modificare a normelor Schengen.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică referitoare la viitorul Plan de acţiune privind e-sănătatea 2012-2020

Data publicare: 2011-04-14

Comisia Europeană a lansat marţi, 12 aprilie, o consultare publică referitoare la obiectivele care să fie incluse în viitorul Plan de acţiune privind e-sănătatea 2012-2020.

Astfel, Comisia doreşte să afle punctele de vedere ale părţilor interesate şi să evalueze dacă obiectivele de politică propuse sunt viabile din punct de vedere tehnic, dacă sunt aplicabile în practică şi corespund aşteptărilor acestora, dar şi dacă există alte elemente care trebuie explorate de viitorul Plan de acţiune privind e-sănătatea.

Consultarea vizează obţinerea unui feedback din partea tuturor părţilor interesate, inclusiv a profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi pacienţilor, dar şi să ofere o viziune clară privind principalele avantaje ale e-sănătăţii, principalele obstacole în calea introducerii acesteia pe scară largă şi acţiunile pe care Comisia Europeană (COM) ar trebui să le întreprindă pentru a depăşi aceste obstacole.

Chestionarul pus la dispoziţie de COM urmăreşte să colecteze punctele de vedere ale celor interesaţi cu privire la cele patru obiective avute în vedere pentru viitorul Plan: sporirea sensibilizării cu privire la avantajele şi posibilităţile oferite de e-sănătate; rezolvarea problemelor de interoperabilitate a tehnologiilor de e-sănătate; îmbunătăţirea certitudinii juridice în privinţa e-sănătăţii, şi respectiv, sprijinirea inovării şi a cercetării în materie de e-sănătate.

COM aşteaptă online contribuţiile celor interesaţi, până la data de 25 mai. Răspunsurile vor contribui la pregătirea Planului de acţiune privind e-sănătatea 2012-2020 pe care Comisia trebuie să îl prezinte până la sfârşitul anului 2011.

Viitorul Plan de acţiune privind e-sănătatea 2012-2020 are ca scop valorificarea şi continuarea acţiunilor prevăzute de primul Plan de acţiune lansat în 2004, precum şi furnizarea unei viziuni pe termen lung privind e-sănătatea în Europa, în contextul Agendei digitale pentru Europa, precum şi al Strategiei O Uniune a inovării şi al Parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate.

La nivel naţional implementarea serviciilor de e-sănătate are potenţialul de a aduce beneficii atât sectorului public şi celui privat, cât şi cetăţenilor, prin creşterea transparenţei instituţionale şi a credibilităţii, îmbunătăţirea calităţii actului medical, eficientizarea îngrijirii pacienţilor şi reducerea timpului de aşteptare, scăderea costurilor, precum şi prin optimizarea fluxului de activităţi.

Implementarea presupune crearea unei structuri electronice pentru înregistrarea datelor medicale prin sprijinirea schimbului de informaţii şi a standardizării, crearea unor reţele de informaţii medicale între diverse centre de îngrijire pentru a coordona reacţiile în caz de ameninţare la adresa sănătăţii, asigurarea unor servicii medicale online, precum şi dezvoltarea consultaţiilor la distanţă.

Aplicaţiile de e-sănătate ocupă un rol din ce în ce mai important în practica medicală, după cum arată analiza comparativă a Comisiei privind utilizarea TIC (Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) de către medicii generalişti din Europa. Aproximativ 70% dintre medicii europeni utilizează internetul, iar 66% folosesc computere pentru efectuarea consultaţiilor.

Pentru a atinge astfel de obiective de politică generală la nivelul UE, Comisia intenţionează să lucreze pentru:

• Creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor şi oportunităţilor de e-sănătate şi de a permite cetăţenilor, pacienţii şi personalul medico-sanitar;
• Abordarea problemelor care împiedică în prezent de interoperabilitate in e-sanatate
• Îmbunătăţirea securităţii juridice pentru e-sanatate
• Sprijinirea inovării şi cercetarii în domeniul e-sănătăţii şi dezvoltarea unei pieţe europene competitive şi la nivel mondial.

Cu privire la întrebările prezentate în chestionar au fost organizate în conformitate cu aceste patru obiective patru

Mai multe detalii privind consultarea lansată de COM găsiţi la adresa:

http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=ehap2012&lang=en

Încheierea negocierilor dintre UE şi Moldova privind protecţia indicaţiilor geografice

IP/11/481 Bruxelles, 18 aprilie 2011 Încheierea negocierilor între UE și Moldova privind protecția indicațiilor geografice Uniunea Europeană și Moldova au încheiat negocierile asupra unui acord de protejare reciprocă a indicațiilor geografice (IG). Prin acest acord, Moldova va asigura un nivel înalt de protecție pentru mai mult de 3 200 de indicații geografice europene pentru produse alimentare, vinuri și băuturi spirtoase cărora li s-a acordat protecție în interiorul UE. Textul acordului, care urmărește, de asemenea, promovarea și stimularea schimburilor comerciale cu produse agricole și alimentare originare atât de pe teritoriul Moldovei, cât și din Uniunea Europeană, a fost parafat astăzi. Potrivit comisarului UE pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, „Acest acord reprezintă încă un pas înainte către consolidarea sistemului nostru de indicații geografice în întreaga lume, el conferind în același timp o dinamică nouă și pozitivă relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Acordul contribuie la construirea unui parteneriat solid, care vizează promovarea și protejarea produselor de calitate, în beneficiul fermierilor și al industriilor atât din Moldova, cât și din UE. Agricultura ar putea constitui unul din elementele de bază ale unei mai bune integrări a economiei Moldovei în piața comună UE”. După Georgia, Moldova este a doua dintre țările cuprinse în politica de vecinătate a UE care face acest important pas înainte spre promovarea și protejarea calității producției agricole. Obiectivul acestor negocieri este acela de a proteja mai bine consumatorii, astfel încât aceștia să nu fie induși în eroare în legătură cu adevărata origine a produsului și cu calitatea reală a acestuia. Mai mult, prin acest acord, Moldova își adaptează legislația națională la cele mai înalte standarde privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Acest acord corespunde voinței exprimate de statele membre ale UE de a promova pe plan internațional protecția indicațiilor geografice și reflectă convergența punctelor de vedere ale Uniunii Europene și Moldovei în privința aspectelor legate de politica de calitate, protecția consumatorilor și proprietatea intelectuală. Moldova este renumită în mod tradițional pentru importanta sa producție de vin, iar dezvoltarea indicațiilor geografice ar trebui să contribuie semnificativ la diversificarea acestui sector. Se preconizează că protecția inițială a două indicații geografice pentru vinuri originare din Moldova va ajuta la comercializarea acestor produse pe piața UE și va încuraja dezvoltarea sistemului de indicații geografice în Moldova, de exemplu prin extinderea acestuia la alte categorii de produse. De asemenea, acordul ar trebui să încurajeze dezvoltarea unor noi inițiative legate de punerea în valoare a sistemului de IG, contribuind astfel la atragerea turiștilor în aceste regiuni și la lansarea de strategii de marketing pentru piețe noi. Acordul ar trebui să aibă rolul unui instrument dinamic care să ducă la îmbunătățirea calității produselor ce fac obiectul schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Moldova. Acesta va introduce un mecanism de actualizare și consultare regulată, care va fi util pentru includerea unor produse noi în lista indicațiilor geografice. Au fost încheiate sau sunt în curs de negociere acorduri bilaterale cu majoritatea partenerilor comerciali ai Uniunii Europene. UE apără aceeași poziție la nivel multilateral, și anume în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul va ajunge acum la Consiliu și la Parlamentul European – precum și la autoritățile legislative din Moldova – unde trebuie să fie aprobat pentru a putea intra în vigoare. Informații suplimentare: Baza de date DOOR pentru detalii privind indicațiile geografice ale UE pentru produsele agricole și alimentare: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html Baza de date e-Bacchus pentru indicațiile geografice ale UE pentru vinuri: http://ec.europa.eu/agriculture/markets/wine/e-bacchus/index.cfm?event=pwelcome&language=EN Indicațiile geografice ale UE pentru băuturi spirtoase: http://ec.europa.eu/agriculture/spirits/index.cfm?event=searchIndication

Acest material a fost preluat din: http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/481&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

Microsoft acuza Google la Comisia Europeana

In 2003 Comisia Europeana a gasit Microsoft vinovat de avantajarea programului Windows Media Player in fata altor programe similare prin introducerea acestuia in cadrul sistemului de operare Windows. Amenda s-a ridicat in 2003 la aproximativ 435 de milioane de euro, la care s-au adaugat alte 221 de milioane in 2006, cand s-a constatat ca Microsoft continua sa nu respecte hotararea Comisiei.

Acum, Microsoft acuza. La sfarsitul lunii martie a facut o plangere la Comisia Europeana impotriva Google care ar abuza de de pozitia sa dominanta pe piata motoarelor de cautare online.

Mai mult la: http://www.europeanvoice.com/article/imported/microsoft-asks-commission-to-investigate-google-abuse-/70772.aspx

In 2003 Comisia Europeana a gasit Microsoft vinovat de avantajarea programului Windows Media Player in fata altor programe similare prin introducerea acestuia in cadrul sistemului de operare Windows. Amenda s-a ridicat in 2003 la aproximativ 435 de milioane de euro, la care s-au adaugat alte 221 de milioane in 2006, cand s-a constatat ca Microsoft continua sa nu respecte hotararea Comisiei.

Ziua internationala a romilor si tinte la nivel european

Ziua internationala a romilor se sarbatoreste in fiecare an la data de 8 aprilie. Ideea de a marca o astfel de zi a luat nastere la Londra in 1971,la primul congres international al romilor. Tot atunci a fost adoptat, ca imn international al romilor, cantecul “Gelem, gelem”, din coloana sonira a filmului Iugoslav “Am intalnit si tigani fericiti” din 1967.

De asemenea, a fost adoptat si steagul romilor avand jumatatea de jos verde, si jumatatea de sus albastra, iar la mijloc o roata ce simbolizeaza namadismul acestui grup etnic. In esenta, scopul acestei sarbatori este acela de a atrage atentia societatii asupra problemelor cu care se confrunta romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omorati de nazisti in timpul celui de-ail doilea Razboi Mondial.

Anul acesta putin inainte de ziua internationala a romilor, pe 5 aprilie, Comisia Europeana a adoptat un document strategic care cuprinde tintele care ii vizeaza pe cei 10-12 milioade de romi care traiesc in statele membre ale Uniunii Europene. In acest context, Comisia Europeana le cere statelor membre ale Uniunii Europene sa alcatuiasca pana la sfarsitul anului strategii nationale menite sa conduca la o mai buna integrare a romilor. Sunt prevazute de asemenea mecanisme care sa monitorizeze statele membre in privinta progreselor in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor care ii vizeaza pe romi.

Documentul strategic adoptat de Comisia Europeana cuprinde patru mari directii:

· Educaţie: asigurarea ca toti copiii romi sa urmeze cel putin scoala primara;

· Ocuparea fortei de munca: reducerea somajului in randul romilor si reducerea decalajului in ceea ce priveste ocuparea dintre romi si ceilalti cetateni;

· Sanatate: imbunatatirea serviciilor de sanatate si prin asta reducerea mortalitatii infantile in randul romilor;

· Locuire: reducerea decalajului dintre romi si ceilalti cetateni in ceea ce priveste accesul la locuinte si utilitati publice, cum ar fi apa si electricitate.