Decizii importante pentru relansarea creşterii economice în UE şi stabilizarea economică în zona euro

Liderii statelor din zona euro au ajuns, vineri la primele ore, la un acord cu privire măsurile de urgenţă destinate ţărilor aflate în dificultate, precum Spania şi Italia.

De asemenea, liderii din zona euro au convenit punerea în practică, până la finalul anului, a unui mecanism ce permite recapitalizarea directă a băncilor, în anumite condiţii, prin intermediul Instrumentului European de Stabilitate Financiară (FESF, operaţional până la 30 iunie 2013, dată până la care funcţionează în paralel cu MES) şi a Mecanismului European de Stabilizare (MES).

Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în conferinţa de presă de la finalul primei zile a Summitului UE. ''Când va fi gata, MES va avea posibilitatea de recapitalizare directă a băncilor'', a spus Van Rompuy.

''Va fi stabilit un mecanism unic de supraveghere financiară, în care Banca Centrală Europeană îşi va juca rolul deplin'', a explicat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Liderii europeni au decis şi alocarea a 120 de miliarde de euro pentru măsuri imediate de creştere economică, acordul fiind posibil după ce Spania şi Italia au primit garanţiile necesare privind măsurile de ajutor pe termen scurt.

Dintre cele 120 de miliarde de euro din cadrul 'pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă', jumătate reprezintă capacitatea de împrumut, sporită, a Băncii Europene de Investiţii (BEI), 55 de miliarde de euro provin din realocarea fondurilor structurale neutilizate, iar 5 miliarde de euro din lansarea în această vară a obligaţiunilor de proiecte pentru finanţarea infrastructurii de transport şi energie.

''La cererea Italiei a fost introdus, după o lungă discuţie, un paragraf privind mecanismele de stabilizare a pieţelor pentru statele ce respectă recomandările specifice şi Pactul de Stabilitate şi Creştere (ce prevede un nivel maxim al deficitului bugetar de 3% din PIB şi un nivel al datoriei publice de cel mult 60% din PIB)'', a declarat premierul italian, Mario Monti.

''În cele din urmă, în pofida dificultăţilor de moment şi a dezbaterilor, am fost de acord să transmitem pieţelor financiare un mesaj. Dacă dăm o explicaţie coerentă şi în consecinţă unită şi solidă despre deciziile pe care le-am luat, vreau să cred că pieţele sunt reasigurate'', a apreciat liderul Eurogrupului, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker.

În privinţa măsurilor pe termen mai lung, Herman Van Rompuy a anunţat că liderii celor 17 state din zona euro au dat undă verde pentru o 'foaie de parcurs' destinată consolidării Uniunii Economice şi Monetare (zona euro). Această consolidare va avea la bază patru piloni - un cadru financiar, un cadru bugetar, un cadru de politică economică şi întărirea controlului democratic. Primele propuneri concrete în această privinţă vor fi prezentate în luna octombrie.

Știre preluată de la: Agerpres

Ponta: CE a propus ca fondurile UE să nu fie reduse în 2014-2020, inclusiv pentru România

Comisia Europeană (CE) a propus în reuniunea Consiliului European ca România şi alte state membre să nu aibă fonduri UE reduse în perioada 2014-2020, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, recomandând în acelaşi timp autorităţilor de la Bucureşti să crească gradul de absorbţie a banilor comunitari.

Discuţii concrete pe această temă vor avea loc în semestrul al doilea al acestui an, sub preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene, a declarat, joi seara, la Bruxelles, premierul Victor Ponta.

"O veste bună, care urmează să se concretizeze în semestrul II, este discuţia de principiu asupra cadrului financiar multianual 2014-2020, în care România şi-a manifestat susţinerea faţă de propunerea Comisiei, pe care o considerăm avantajoasă, iar Declaraţia adoptată la Bucureşti de către "Grupul Prietenilor Coeziunii" a fost reţinută ca element principal în trecerea în perioada imediat următoare la discuţiile pe cifre şi date concrete. Asta înseamnă că România, în 2014-2020, nu va avea fonduri europene reduse, nici pe ceea ce priveşte plăţile directe în politica agricolă comună, nici pe fondurile structurale şi de coeziune, dar ţine foarte mult de noi să îmbunătăţim capacitatea de absorbţie a fondurilor europene şi să identificăm în mod corect priorităţile pentru 2014-2020", a spus Ponta.

El a mai arătat că din partea CE este sesizată şi o flexibilitate în ceea ce priveşte realocările de fonduri de la un program operaţional la altul în cadrul anvelopei financiare disponibile pentru România.

Ponta a mai declarat, la Bruxelles, că în cadrul recomandărilor specifice de ţară ale preşedintelui Comisiei Europene a fost apreciat faptul că România s-a încadrat în coordonatele acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, principala recomandare fiind de respectare în continuare a obligaţiilor asumate de Guvern.

La începutul lunii iunie, la Bucureşti s-au reunit reprezentanţi la nivel înalt din Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precum şi preşedintele Comisiei Europene. În cadrul acelei reuniuni, organizată sub titulatura "Grupul Prietenilor Coeziunii", a fost semnată o Declaraţie comună în care se insistă pentru menţinerea unui "nivel corespunzător" al finanţării, în scopul creşterii economice şi creării locurilor de muncă, Declaraţia reprezentând un demers comun de menţinere a finanţării în perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, din 28-29 iunie, în care este analizat cadrul financiar multianual al UE.

Știre preluată de la: Mediafax

Preşedintele UE: Zona euro deschide calea recapitalizării directe a băncilor

Zona euro vrea să creeze până la sfârşitul lui 2012 un mecanism care va permite recapitalizarea băncilor în mod direct prin fonduri de salvare, dar în anumite condiţii, a anunţat vineri preşedintele Uniunii Europene (UE) Herman Van Rompuy.

"Atunci când va fi finalizat, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va putea avea posibilitatea să recapitalizeze în mod direct băncile", a anunţat Van Rompuy într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la finalul unui summit al zonei euro.

Un mecanism unic de supervizare financiară va fi creat, în cadrul căruia "Banca Centrală Europeană (BCE) îşi va juca deplin rolul", a anunţat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso.

Zona euro este de asemenea pregătită ca fondurile de salvare să intervină pentru a da asigurări pieţelor, a adăugat Van Rompuy, fără să spună în mod clar dacă FESF şi MES ar putea cumpăra în mod direct titluri de datorie pe piaţă.

În opinia sa, zona euro va utiliza într-un mod mai "suplu" fondurile de salvare, pentru a "asigura pieţele şi a obţine stabilitatea asupra obligaţiunilor suverane ale membrilor săi".

Aceasta a fost una dintre solicitările Italiei şi Spaniei, care se confruntă cu dobânzi tot mai mari, dar căreia, până în prezent, Germania i s-a opus cu fermitate.

Aceste două ţări şi-au condiţionat acordul faţă de un pact de creştere european în valoare de 120 de miliarde de euro de adoptarea de către zona euro a unor măsuri imediate prin care să le vină în ajutor.

Preşedintele Eurogrup Jean-Claude Juncker a anunţat, la rândul său, că Spania şi Italia au "renunţat la rezervele" exprimate şi şi-au dat acordul pentru pactul de creştere economică.

Cele două ţări au exercitat presiuni dure asupra partenerilor lor europeni cu scopul de a obţine un ajutor rapid, condiţionând acordul lor asupra acestui pact.

Știre preluată de la: Mediafax

Van Rompuy: Acord european pentru un pact de creştere economică estimat la 120 miliarde de euro

Liderii europeni au ajuns la un acord în ceea ce priveşte pactul pentru creştere economică, ajungând la o sumă de 120 de miliarde de euro, a anunţat joi preşedintele UE, Herman Van Rompuy.

"Am ajuns la un acord pe un anumit număr de puncte", a declarat Van Rompuy în timpul unei conferinţe de presă de după prima zi a summitului de la Bruxelles. El a citat "agenda pentru creştere economică şi locuri de muncă" pentru care "vom aloca aproximativ 120 de milioane de euro, pentru a putea lua măsuri imediate de creştere economică.

El a precizat că acest program se bazează pe o creştere a capacităţii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii (BEI) cu 60 de miliarde de euro, iar restul de 60 de miliarde provin din fondurile structurale neutilizate.

Vor mai fi şi proiecte de emitere a unor bonduri care vor fi "demarate în vară" pentru a finanţa infrastructurile de transport şi energie, estimate la cinci miliarde de euro.

Acest subiect, aflat de mult timp între temele de discuţii ale Comisiei Europene, a fost susţinut, în urmă cu o săptămână, de către cele patru principale economii ale zonei euro: Germania, Franţa, Italia şi Spania.

Știre preluată de la: Mediafax

Deschiderea sub presiune a Consiliului European privind criza din zona euro

Consiliul European de la Bruxelles, în cursul căruia liderii europeni vor încerca să ofere răspunsuri de urgenţă la criza zonei euro, dar si soluţii pentru o mai mare integrare economică, a început joi la Bruxelles, relatează AFP.

Liderii celor 27 de state membre trebuie în special să aprobe un pact pentru creştere de 120 de miliarde de euro şi să pună bazele pentru o uniune consolidată, în special pe plan bancar, dar şi să găsească soluţii imediate pentru a limita creşterea ratelor dobânzilor care afectează Spania şi Italia.

Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a recunoscut că europenii sunt 'îngrijoraţi faţă de prezent şi nesiguri faţă de viitor', dând asigurări că şefii de stat şi de guvern europeni vor adopta 'măsuri importante pentu creştere şi crearea de locuri de muncă'.

La sosirea la Consiliu, preşedintele francez Francois Hollande a făcut apel la 'soluţii extrem de rapide' pentru ţările 'în dificultate' financiară, făcând aluzie la Italia şi Spania.

Francois Hollande a pledat, de asemenea, ca 'Europa să poată avea un cadru pe termen mediu pentru a restabili încrederea' şi pentru ca 'creşterea să se poată afla în centrul angajamentului nostru'.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că prevăzuta adoptare a pactului de creştere va transmite 'un semnal important, alături de pactul bugetar, că avem nevoie de bugete solide, dar şi, ca cealaltă faţă a monedei, de creştere şi locuri de muncă'.

Există o urgenţă, a subliniat la rândul său premierul belgian Elio Di Rupo. "Italia, Spania, Grecia, Cipru, Portugalia sunt în mare dificultate. Dacă nu le vom ajuta, va exista un efect de domino pentru întreaga Europă, trebuie să luăm măsuri de urgenţă", a afirmat el.

Știre preluată de la: Agerpres