Leonard Orban: O aderare graduală la Schengen este maximumul pe care România îl va putea obţine

Consilierul prezidenţial Leonard Orban le-a spus, miercuri, ambasadorilor români că aşteptările României privind aderarea la Spaţiul Schengen trebuie să fie "extrem de prudente" şi că, în opinia sa, o aderare graduală este maximumul pe care România îl va putea obţine.

"Aşteptările noastre trebuie să fie extrem de prudente, să fim foarte clari ce putem obţine maximum şi să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate", a avertizat Leonard Orban.

Consilierul prezidenţial a apreciat că "o aderare graduală este maximumul pe care România îl va putea obţine".

"Consolidarea guvernanţei Schengen după părerea mea este în interesul nostru fundamental. (...) Este în interesul nostru ca spaţiul Schengen să aibă mai puţine probleme decât are în momentul de faţă, pentru că o parte din rezistenţa care există în momentul de faţă în multe state membre se datorează şi problemelor majore cu care se confruntă spaţiul Schengen", a mai spus Orban.

În ceea ce priveşte MCV, Orban a spus că speră ca la mijlocul anului viitor să poată fi finalizat acest mecanism.

"Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând al continuării reformelor profunde în domeniul judiciar. Este nevoie de voinţă politică la toate nivelurile, astfel încât să putem atinge acest obiectiv. Este nevoie de continuarea reformei în domeniu, este clar că este un efort care va trebui să angreneze toţi actorii instituţionali", a precizat consilierul prezidenţial.

Ştire preluată de la: Mediafax

Eurostat: Rata şomajului în UE s-a menţinut în iulie la 9,5%

Rata şomajului în Uniunea Europeană s-a menţinut în iulie la 9,5%, iar în zona euro a fost de 10%, neschimbată faţă de iunie, potrivit datelor prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în Austria (3,7%), Olanda (4,3%) şi Luxemburg (4,6%), la polul opus situându-se Spania (21,2%), Letonia (16,2% în primul trimestru din 2011) şi Lituania (15,6% în trimestrul doi din 2011).

În iulie, rata şomajului în România era de 7,3%.

Comparativ cu situaţia din urmă cu un an, rata şomajului a scăzut în 16 state membre şi a crescut în 11 ţări membre. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Estonia (de la 17,9% la 12,8%), Letonia (de la 19,9% la 16,2%) şi Lituania (de la 18,2% la 15,6%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Grecia (de la 11% la 15%), Bulgaria (de la 10% la 11,5%) şi Slovenia (de la 7,2% la 8,4%).

Eurostat estimează că 22,711 milioane de bărbaţi şi femei din Uniunea Europeană, dintre care 15,757 milioane în zona euro nu aveau un loc de muncă în luna iulie 2011. Comparativ cu luna iunie 2011, numărul şomerilor a crescut cu 18.000 în UE şi a crescut cu 61.000 în zona euro.

Ştire preluată de la: Agerpres

Noile state membre ale UE fac apel la o Politică Agricolă Comună mai echitabilă

Un grup de foste ţări comuniste din Uniunea Europeană a făcut apel la Comisia Europeană să acţioneze fără discriminare faţă de noile state membre în cadrul viitoarei sale revizuiri a Politicii Agricole Comune /PAC/, potrivit unor informaţii apărute miercuri pe site-ul New Europe.

Într-o declaraţie comună, miniştrii agriculturii din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad /Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia/, împreună cu Bulgaria, România şi Slovenia, au făcut apel la executivul comunitar să aplice viitoarea reformă a PAC în mod corect şi fără discriminare faţă de noile state membre.

''UE foloseşte metode diferite pentru noile şi vechile state membre. Ca reprezentant al Slovaciei, trebuie să spun că atitudinea Comisiei Europene contravine Tratatului de Aderare cu UE'', a declarat ministrul slovac al agriculturii şi dezvoltării rurale, Zsolt Simon. ''Declaraţia este un mesaj pentru Comisia Europeană, care arată respectarea de către noi a acordului. Ne aşteptăm ca reforma PAC să fie una reală, nu o simplă procedură cosmetică'', a adăugat ministrul slovac.

În declaraţia comună, cei şapte miniştri au condamnat, de asemenea, propunerile Comisiei de a introduce plăţi naţionale suplimentare naţionale în 2012.

Propunerea prevede că plăţile directe în vechile şi noile state membre ale UE vor fi egale începând de anul viitor. Totuşi, plăţile naţionale suplimentare vor fi limitate în noile state membre ale UE, în timp ce alte state vor beneficia de o parte din plăţile directe destinate dezvoltării zonelor rurale.

Potrivit miniştrilor, propunerea întăreşte inegalitatea dintre vechile şi noile state UE şi nu corespunde principiului tratamentului egal.

Miniştrii au fost de acord totodată că fermierii din noile state membre se confruntă cu condiţii inechitabile de competitivitate din cauza tarifelor diferite pe hectar de teren.

Ei au sugerat ca finanţarea agriculturii să fie distribuită mai corect în rândul statelor membre şi al diferitelor categorii de fermieri. Problema este că unele state au sectoare agricole mai largi decât altele. De exemplu, Franţa şi Spania primesc mai mulţi bani în cadrul PAC, în timp ce ţări precum Olanda şi Regatul Unit au îndeosebi populaţii urbanizate şi se bazează foarte puţin pe agricultură în cadrul economiei lor.

Scopul general al PAC este de a le oferi fermierilor un standard de viaţă rezonabil, consumatorilor alimente de calitate la preţuri corecte şi de a prezerva moştenirea rurală. De la introducerea sa în 1962, PAC s-a confruntat cu foarte multe critici în legătură cu modul său incorect de a recompensa un număr mai larg de producători şi în ce priveşte chestiunile de mediu, precum sustenabilitatea.

Politica Agricolă Comună urmează să fie reformată până în 2013, cu o lungă perioadă bugetară începând din 2014 până în 2020. Parlamentul European a propus deja ca fiecare ţară membră a UE să primească un procent minim din plata medie a UE. Europarlamentarii au fost de acord cu un plafon la plăţile directe pe agricultor, dar subliniază că noile reguli trebuie să ţină cont de mărimea, numărul de angajaţi şi performanţa de mediu în cazul fiecărei ferme.

Ştire preluată de la: Agerpres

Agenda digitală: un proiect finanţat de UE urmăreşte generalizarea accesului la terminalele pentru autoservire

Comisia Europeană a alocat proiectului „APSIS4All" - al cărui obiectiv este proiectarea și validarea unor interfețe personalizate, inclusiv a unor carduri fără contact - fonduri în valoare de 3,41 milioane de euro, reprezentând jumătate din bugetul total al proiectului.

Proiectul urmăreşte să facă terminalele pentru autoservire, cum sunt distribuitoarele automate de bilete pentru transportul public, ghişeele de informare a publicului sau bancomatele, mai accesibile pentru persoanele cu handicap, care reprezintă 1/6 din populaţia Europei, sau pentru cei 87 de milioane de europeni cu vârste de peste 65 de ani. Conform unui studiu realizat la nivelul UE, numai 38% dintre bancomatele (automated teller machines - ATM) din Uniunea Europeană sunt prevăzute cu capacități vocale pentru clienții cu handicap, mult mai puține decât în SUA (61%) și Canada (aproape toate bancomatele).

Primele teste vor avea ca obiect bancomate din Barcelona (Spania), începând din septembrie 2011, și distribuitoare automate de bilete din Padeborn (Germania), începând din ianuarie 2012, și se vor desfășura pe o perioadă de trei ani.

Neelie Kroes, vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu agenda digitală, a declarat: „Terminalele publice pentru autoservire sunt foarte răspândite, iar numărul lor continuă să crească. Totuși, multe dintre ele sunt dificil de utilizat de către persoanele cu handicap sau de către unele persoane în vârstă, care, în condițiile date, nu pot beneficia de serviciile oferite."

O primă etapă a proiectului va consta în culegerea de informații de la 3 000 de utilizatori care vor testa diferite aparate, pentru a adapta interfețele la necesitățile și preferințele lor. Vor fi testate, de la 1 septembrie 2011, 65 de bancomate din Barcelona (Spania) aparținând băncii Caixa, iar de la 1 ianuarie 2012, 24 de distribuitoare automate de bilete din localitatea Padeborn din landul Renania de Nord -Westfalia (Germania), exploatate de societatea Höft & Wessel AG.

Sursa: Departamentul pentru Afaceri Europene

CE propune introducerea unui sistem electronic de identificare (DIE) pentru bovine

Comisia Europeană (CE) a propus, marţi, introducerea, pentru prima dată şi pe o bază voluntară, a unui sistem electronic de identificare (DIE) pentru bovine. Sistemul DIE este deja utilizat în mai multe state membre ale UE pe o bază privată, în principal pentru scopuri de gestionare a exploataţiei.

Punerea sa în aplicare pe o scară mai largă va consolida sistemul de trasabilitate actual pentru animalele din specia bovină şi a produselor alimentare (de exemplu, carne de vită), făcându-l mai rapid şi mai precis. În cele din urmă, aceasta poate aduce beneficii pentru fermieri şi alte părţi interesate, deoarece va reduce povara administrativă prin simplificarea procedurilor administrative curente.

În ciuda caracterului său voluntar, propunerea Comisiei permite statelor membre să introducă un regim obligatoriu la nivel naţional. Bovine DIE va consolida protecţia consumatorilor, va îmbunătăţi prevenirea bolilor, va sprijini competitivitatea sectorului şi va îmbunătăţi perspectivele comerciale.

Sursa: Departamentul pentru Afaceri Europene