Leonard Orban: În interpretarea noastră, sunt probleme serioase în privinţa respectării drepturilor minorităţilor naţionale în Serbia

România consideră că în Serbia sunt probleme serioase în privinţa respectării drepturilor minorităţilor naţionale, în condiţiile în care aceasta ţine de criteriul politic în începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a declarat miercuri ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

"Interpretarea noastră este foarte clară: că sunt probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în Serbia", a afirmat Orban, răspunzând întrebării unui jurnalist.

În context, el a subliniat că şi la aderarea României şi a celorlalte state la UE s-a cerut respectarea criteriului politic înainte de începerea negocierilor.

"Criteriul politic înseamnă şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din ţările respective. (...) România cere o chestiune extrem de importantă, este vorba de respectarea criteriului politic de către Serbia, mai precis de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale", a precizat ministrul.

El a subliniat că marţi, la Consiliul Afaceri Generale, România nu a blocat obţinerea de către Serbia a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, ci "s-a dorit ca discuţia să fie ridicată la nivelul Consiliului European", care se reuneşte pe 1 martie.

Referitor la comentariile negative formulate de unii dintre miniştrii de Externe din Uniunea Europeană faţă de decizia României, Leonard Orban a considerat că este vorba mai degrabă de reacţii "la cald".

"În discuţii de genul ăsta, în negocieri de genul ăsta, reacţiile sunt la cald", a spus ministrul român al Afacerilor Europene.

Leonard Orban a participat miercuri la o conferinţă pe teme legate de Fondul Social European.

Ştire preluată de la: Agerpres

Ministrul Muncii propune înfiinţarea Consiliului Naţional al fondurilor europene

Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Claudia Boghicevici, a propus, miercuri, la conferinţa privind Fondul Social European în contextul perspectivei financiare 2014-2020, înfiinţarea Consiliului Naţional al Fondurilor Europene, care să exprime în exterior un unic mesaj din partea României şi care să stabilească priorităţile în privinţa folosirii fondurilor comunitare.

'Este foarte important ca vocea României să fie exprimată în exterior în consens. Toate partidele politice (...) trebuie să participe, astfel încât mesajul transmis în exterior să fie unul comun', a spus Claudia Boghicevici.

Propunerea ministrului Muncii se referă la faptul că 'societatea civilă, ONG-urile, beneficiarii şi forţele politice să exprime un singur gând, astfel încât priorităţile pentru perioada următoare să fie stabilite într-un mod coerent'.

În continuare, oficialul MMFPS a subliniat că pentru această propunere lansată în dezbatere publică aşteaptă reacţii din partea societăţii civile şi a forţelor politice.

'Vreau să văd dacă acest mesaj va fi bine primit de colegii din Opoziţie, pentru că interesul este al tuturor. Îmi doresc ca acesta (Consiliul Naţional al Fondurilor Europene - n.r.) să fie în coordonarea Ministerului Muncii şi să implicăm toţi actorii politici şi societatea civilă, în egală măsură', a spus în încheiere ministrul Muncii.

Pe de altă parte, referindu-se la contextul general al absorbţiei fondurilor europene în perioada următoare, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a referit la necesitatea unei cât mai largi participări la acest proces.

'Esenţial pentru România, în pregătirea utilizării fondurilor europene care vor fi alocate în perioada 2014-2020, este implicarea cât mai largă a tuturor instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor interesate, astfel încât soluţiile găsite să reflecte punctele lor de vedere şi să conducă la modernizarea întregii societăţi româneşti', a declarat, pentru Agerpres, Leonard Orban.

Întrebată de ziarişti despre criteriile de eligibilitate care vor fi introduse pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020, Claudia Boghicevici a precizat că flexibilitatea nu înseamnă încălcarea sau manipularea regulilor şi că vor fi aplicate 'criterii riguroase' la selectarea proiectelor de finanţare.

Miercuri a avut loc conferinţa 'Fondul Social European în contextul perspectivei financiare 2014-2020', care se doreşte a fi o dezbatere privind eficienţa şi impactul folosirii fondurilor structurale europene.

Ştire preluată de la: Agerpres

Orban: Am cerut autorităţilor pentru POSDRU şi POSDCA aplicarea de reguli mai severe

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, că a cerut Ministerului Muncii şi autorităţilor pentru POSDRU şi pentru POSDCA aplicarea unor reguli mult mai severe atât privind eligibilitatea, cât şi orientarea calitativă a cheltuielilor din aceste programe.

"Am cerut Ministerului Muncii şi autorităţilor atât pentru POSDRU (Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane - n.r.) cât şi pentru POSDCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - n.r.) aplicarea unor reguli mult mai severe atât privind eligibilitatea, cât şi orientarea calitativă a cheltuielilor din aceste programe", a declarat Leonard Orban.

De altfel, el a spus că este deja în curs un proces de reanalizare a modului de funcţionare a fondurilor structurale.

"Suntem în proces de reanalizare a modului în care funcţionează FSE, şi nu doar pentru criterii de eligibilitate, astfel încât anumite flexibilităţi - înţelegeţi termenul în sens negativ - care au existat până în prezent să nu mai existe", a spus Orban.

El a spus că există priorităţi clare la nivel naţional şi a făcut apel pentru finanţarea proiectelor care sunt prioritare.

"Haideţi să finanţăm acele proiecte care răspund priorităţilor, să renunţăm la finanţarea de proiecte doar pentru a cheltui banii. Am văzut proiecte extraordinare în curs de desfăşurare. Din păcate, sunt puţine. Hai să le facem majoritare", a spus Orban.

Leonard Orban a mai spus că "această înăsprire a regulilor este o pregătire a ceea ce se va întâmpla din 2014-2020".

"Am văzut ideea că POSDRU este unul din cele mai prietenoase pentru cheltuire. E fals. Există obiective clare, inclusiv calitative, care sunt judecate la finalizarea proiectelor", a spus ministrul.

Leonard Orban a adăugat că, dacă autorităţile române nu iau măsurile din timp, dacă nu pregătesc inclusiv cadrul instituţional, vor avea "în 2017-2018 aceleaşi probleme şi dileme fără răspunsuri".

Ministerul Afacerilor Europene a primit, la începutul săptămânii trecute, scrisoarea oficială a Comisiei Europene prin care este anunţată întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Ştire preluată de la: Mediafax

Corina Creţu: Poziţia României privind viitorul european al Serbiei - un act gratuit

Poziţia României de condiţionare a consensului privitor la acordarea statului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană pentru Serbia este un act gratuit şi 'lipsit de spirit european', apreciază europarlamentarul PSD Corina Creţu.

În opinia sa, problemele românilor din afara graniţelor nu se rezolvă prin gesturi care seamănă a şantaj. 'Este firească dorinţa României de a vedea că românii din afara graniţelor se bucură de cele mai bune standarde referitoare la drepturile şi libertăţile lor, care să le permită păstrarea identităţii etnice. Dar nu cu un gest care seamănă a şantaj se rezolvă aceste probleme', afirmă europarlamentara, citată într-un comunicat de presă dat publicităţii miercuri de cabinetul său.

Ea recunoaşte că Serbia are încă probleme cu drepturile acordate minorităţilor, dar crede că nu era cazul ca România să se folosească de problema vlahilor, pentru a lovi indirect în Olanda. 'Nu schimbăm cu nimic deciziile Olandei privitoare la Schengen şi nici nu facem un bine vlahilor din Serbia. Dar mai ales nu facem bine poziţiei României în UE', mai argumentează Corina Creţu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European.

Ea consideră că problemele reproşate Serbiei pot fi rezolvate în cadrul Procesului de Stabilizare şi Asociere, care se constituie în cadru al politicii UE privitoare la ţările din Balcanii de Vest.

'România, ca ţară membră a UE, participă la procesul de monitorizare a progreselor ţărilor vizate de PSA, şi poate rezolva problemele reproşate Serbiei în cadrul lui. Nu e nevoie să facem gesturi extreme şi, în schimb, să acceptăm fără crâcnire decizii în sânul UE, care ne afectează de o manieră durabilă dezvoltarea economică şi socială, cum este cazul Tratatului de Stabilitate Financiară', mai spune Corina Creţu.

Prin comparaţie, ea remarcă faptul că România nu adoptă poziţii asemănătoare şi în cazul în care este direct vizată de 'acţiunile guvernului de la Budapesta, care tocmai a creat în România un partid extremist şi iredentist, patronat de Laszlo Tokes', aşa cum nu face nimic pentru a schimba situaţia românilor din Harghita şi Covasna, discriminaţi - după cum afirmă ea - pe criterii etnice, în condiţiile în care minoritatea maghiară este la guvernare de atâta vreme.

'Avem o politică externă care se dovedeşte inadecvată statutului ţării noastre. Dacă vrem să fim recunoscuţi drept a şaptea putere din UE, atunci trebuie să dovedim responsabilitate, să fim deschişi la dialog şi cooperare, nu să procedăm instinctiv şi incoerent', subliniază Corina Creţu.

Ştire preluată de la: Agerpres

România prezintă la Consiliul Afaceri Generale o Declaraţie despre nevoia unui protocol cu Sebia privind minorităţile

România a prezentat, marţi, în Consiliul Afaceri Generale, o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în ceea ce priveşte semnarea protocolului privind statutul minorităţilor între Bucureşti şi Belgrad, informează MAE.

Totodată, România a subliniat în declaraţia respectivă necesitatea implicării Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Demersul a avut loc în contextul în care, potrivit unor surse citate de Tanjug, reuniunea CAG a fost prelungită, marţi, la Bruxelles, la insistenţele părţii române, care a dorit ca problema statutului minorităţii vlahe din Serbia să fie inclusă în concluziile reuniunii.

MAE precizează în comunicatul citat că în urma discuţiilor purtate, Consiliul Afaceri Generale recomandă acordarea statutului de ţară candidată Serbiei la Consiliul European din 1-2 martie. Decizia finală va fi astfel luată de şefii de state şi de guverne la reuniunea care va avea loc joi şi vineri.

De asemenea, MAE precizează că la concluziile Consiliului a fost anexată o Declaraţie a Comisiei Europene prin care aceasta reiterează importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE.

Totodată, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 asupra progreselor.

MAE subliniază că, potrivit deciziilor luate la CAG în ceea ce priveşte Serbia, intenţia Comisiei Europene de elaborare a unui studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un posibil acord de stabilizare şi asociere nu va prejudeca poziţia statelor membre privind Kosovo şi nici nu va afecta viitoarele decizii care vor fi luate pe această temă.

Ştire preluată de la: Mediafax

Fonduri europene pentru înfiinţarea de perdele forestiere cu rol de protecţie

Beneficiarii Măsurii 221 - 'Prima împădurire a terenurilor agricole', din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pot primi finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea de perdele forestiere cu rol de protecţie, informează, marţi, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Investiţiile de acest tip se aplică pe suprafeţele de teren agricol, de cel puţin 0,5 hectare, pe care se înfiinţează plantaţia forestieră. Pădurea trebuie păstrată până la atingerea vârstei exploatabilităţii, aceasta putând ajunge şi la 40 de ani.

APDRP acordă în primul an sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiei, pentru lucrări de întreţinere, dar şi compensaţii pentru pierderea de venit. În anii doi, trei, patru şi cinci, beneficiarul va primi fonduri nerambursabile numai pentru lucrările de întreţinere şi pentru compensaţiile de pierdere a venitului. După trecerea celui de-al cincilea an de la înfiinţarea pădurii, beneficiarul va continua să primească numai compensaţiile de pierdere a venitului pentru încă zece ani.

'În urma realizării acestor perdele forestiere vom avea pe viitor mai multe zone protejate de zăpadă viscolită, evitând în mare parte evenimentele dramatice produse în acest an. Totodată, perdelele forestiere sunt utile atât în iernile cu viscole puternice, cât şi în timpul verilor, culturile fiind astfel apărate de vânturile uscate', a declarat directorul general al APDRP, Mihai Gavril Vădan.

Pentru pierderea de venit agricol sunt oferite prime compensatorii, diferenţiate în funcţie de tipul beneficiarilor. Aceştia se împart în 'fermieri' şi 'alţi deţinători de terenuri agricole' (non - fermieri). Compensaţiile se acordă pe o perioadă de 15 ani, începând cu anul înfiinţării plantaţiei forestiere, fiind reprezentate de sume standard, exprimate în euro pe an şi pe hectar. Astfel, se acordă 80% pe an şi pe hectar pentru fermieri şi 50% din nivelul primei compensatorii pentru pierderea de venit agricol acordată fermierilor, pe an şi pe hectar, pentru non-fermieri.

Cei 80% înseamnă 209,5 euro + PD (plata directă pe suprafaţă acordată în cadrul schemei de plată implementată în anul de campanie). De exemplu, pe o perioadă de cinci ani, pentru un hectar de teren agricol la câmpie, un fermier poate să primească 6.140 euro, fonduri nerambursabile. Această sumă este compusă din 1.330 euro prima de înfiinţare a plantaţiei, plus 1.336 euro pentru lucrările de întreţinere, la care se vor adăuga 3.474 euro compensaţiile de pierdere a venitului.

Aceste compensaţii pentru pierderea de venit sunt actualizate pe perioada de implementare a proiectului, în conformitate cu modificările Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Sumele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol, vor fi acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.

Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni păduroase cu lungimi diferite şi lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva unor factori naturali dăunători. Astfel, perdelele forestiere ajută la protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat, la protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor. De asemenea, sunt utilizate pentru protejarea digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii, dar şi pentru protejarea localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.

În accepţiunea acestei Măsuri, 'pădure' reprezintă o suprafaţă de teren acoperită cu arbori a căror înălţime este de cel puţin 5 m la maturitate şi a cărei consistenţă, exprimată prin indicele de acoperire, este de minimum 10%. În privinţa perdelelor de protecţie, acestea trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 20 m.

Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a României este de 26,8% faţă de media europeană de aproximativ 32%. În România, suprafaţa de pădure care ar reveni fiecărui locuitor, este de 0,28 hectare, fiind cu puţin sub media europeană, de 0,32 hectare. Pentru spaţiul geografic românesc, 35% de suprafaţă de pădure ar reprezenta valoarea optimă, pentru asigurarea echilibrului ecologic, pe termen mediu.

Suprafaţa de pădure şi alte terenuri acoperite de vegetaţie forestieră ocupă 6,7 milioane de hectare (conform raportărilor INS din 2006).

În perioada 2007-2013, prin contribuţia Măsurii 221, se doreşte creşterea acestei suprafeţe cu 1,32%.

Ştire preluată de la: Agerpres

Summitul zonei euro, prevăzut pentru vineri, a fost anulat

Summitul liderilor din zona euro, prevăzut pentru 2 martie, la încheierea summitului european, a fost anulat din cauza reticenţei Germaniei de a discuta despre mijloacele alocate pentru consolidarea zonei euro, au anunţat marţi surse europene.

"Summitul zonei euro a fost anulat", a anunţat un oficial european.

Preşedintele UE, Herman van Rompuy, intenţiona să îi reunească pe liderii celor 17 ţări ale zonei euro la un dejun de lucru în cea de-a doua şi ultima zi a summitului european din 1 şi 2 martie, pentru a discuta despre mijloacele alocate pentru consolidarea zonei euro, potrivit unor documente consultate de AFP.

Ştire preluată de la: Mediafax

ACTA se află în aceste zile în dezbaterea mai multor comisii europarlamentare

Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) se află în centrul atenţiei în Parlamentul European. Astfel, Parlamentul European va primi, marţi la prânz, o petiţie împotriva ACTA cu peste 2,4 milioane de semnături, iar dezbateri pe acest subiect vor avea loc marţi după-amiază în Comisia de industrie, cercetare şi energie (ITRE) şi miercuri în Comisia de comerţ internaţional (INTA).

Semnatarii petiţiei se tem că ACTA ar putea fi o ameninţare la adresa internetului liber şi deschis. Petiţia va fi examinată în cadrul Comisiei pentru petiţii a PE (PETI). În urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

Petiţia a fost iniţiată de Avaaz, organizaţie ce foloseşte internetul pentru diferite campanii. Comisia PETI va examina petiţia pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Această procedură durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgenţă. Dacă petiţia este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare, ar putea trimite petiţia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

'Prin primirea acestei petiţii, comisia noastră este din nou abordată pentru a juca un rol fundamental în ascultarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni şi în oferirea unui loc unde aceştia îşi pot exprima opiniile', a declarat preşedintele PETI, Erminia Mazzoni.

ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera.

Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.

Toate statele UE - cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.

ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.

Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeană a anunţat că va trimite ACTA la Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica eventuale incompatibilităţi cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va aştepta concluziile Curţii înainte de a se pronunţa, dar între timp, va examina acordul.

Dacă PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul şi toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puţin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective. Votul în plenul PE este prevăzut pentru luna iunie a acestui an.

Ştire preluată de la: Agerpres

România, considerată alături de alte cinci state UE, în dificultate din cauza împrumuturilor

Proiectul de moţiune de rezoluţie privind descărcarea de gestiune a CE pentru exerciţiul financiar 2010, dezbătut în prezent de Comisia de control bugetar a PE, face trimitere la un număr de state, printre care România, care au intrat în acorduri de împrumut cu CE şi care sunt în dificultate.

Informaţia a fost făcută publică, luni, de Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi.

"În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010. După ce se aprobă, documentul de descărcare se prezintă PE în sesiune plenară după care se aprobă. Documentul prevede o serie întreagă de recomandări, care de fapt au caracter imperativ. (...) Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România. Se reaminteşte că şase state membre - Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România - sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi", a spus Ispir.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că suma împrumutată va fi supusă auditului în viitor, Ispir a explicat: "Toate fondurile care provin de la UE sunt sub incidenţa controlului. (...) Curtea nu şi-a propus să facă lucrul acesta până acum pentru că împrumutul a fost acordat relativ recent. Încă nu s-au produs efectele scontate. De regulă, noi audităm proiectele finalizate sau atunci când există zone de risc ridicat şi ne permitem să alocăm resursele noastre umane şi nu numai pentru asemenea operaţie. Acest împrumut în opinia noastră este o tranzacţie a UE, o acordare de bani pentru a echilibra balanţa de plăţi. Împrumutul este rambursabuil. Dacă CEC va ajunge în situaţia de a verifica, are nevoie de o evaluare preliminară că în situaţia respectivă este o zonă de risc".

"În fiecare an facem audit financiar. Posibil ca într-un eşantion din viitor să intre şi un împrumut pentru că este o tranzacţie. Şi atunci, în momentul în care ni s-ar deschide nişte oportunităţi de audit în continuare pentru că zona respectivă este extrem de vulnerabilă, accentuăm prin misiunile noastre de auddit şi ne stabilim o misiune separată, un audit de performanţă spre exemplu", a mai spus Ispir.

Ştire preluată de la: Mediafax

CE a trimis României şi altor 7 state avize motivate pentru netranspunerea legislaţiei privind piaţa internă

Comisia Europeană a trimis, luni, României şi altor 7 state membre ale Uniunii Europene avize motivate (a doua etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar) pentru faptul că nu au informat executivul UE cu privire la adoptarea măsurilor de transpunere a directivelor privind energia electrică şi gazele.

Cele două directive, din cadrul celui de-al treilea pachet legislativ, ar fi trebuit să fie transpuse de către statele membre în legislaţia naţională până la data de 3 martie 2011.

Până în prezent, România, Bulgaria, Cipru, Spania, Luxemburg, Olanda şi Slovacia nu au informat Comisia în legătură cu adoptarea măsurilor de transpunere a celor două directive, iar Estonia nu a informat Comisia cu privire la directiva privind gazele naturale.

Prin urmare, executivul comunitar a trimis avize motivate celor opt state membre pentru a le îndemna să îşi respecte obligaţia juridică. Statele membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde, iar dacă nu se conformează Comisia Europeană se poate adresa Curţii de Justiţie a UE.

Ştire preluată de la: Agerpres

Bundestagul se va pronunţa luni asupra ultimului plan de ajutor pentru Grecia

Camera inferioară a Parlamentului federal german - Bundestag - se va pronunţa luni asupra ultimului plan de ajutor pentru Grecia şi este aproape sigur că planul va fi votat, dar, pentru aceasta, cancelarul Angela Merkel s-ar putea să fie nevoită să se bazeze pe sprijinul opoziţiei pentru a face faţă 'rebelilor' din coaliţia sa de centru-dreapta, comentează agenţiile Reuters şi AFP.

Pentru a şaptea oară în decurs de mai puţin doi ani, cei 620 de membri ai Bundestagului se vor întruni în sesiune extraordinară începând cu ora 14,00 GMT pentru a da ''undă verde'' planului european împotriva criza datoriei.

Deputaţii germani trebuie să aprobe, cu o largă majoritate, o moţiune care detaliază deciziile luate la Bruxelles de către Eurogrup, în principal un al doilea pachet de ajutor în valoare de 130 miliarde de euro pentru Grecia.

Cel puţin zece parlamentari din coaliţia dnei Merkel au făcut cunoscut că vor vota împotriva planului pentru Grecia. Dacă numărul lor va spori la cel puţin 20, atunci planul de ajutor trebuie să treacă numai cu sprijinul opoziţiei, ceea ce, notează Reuters, ar fi o înfrângere umilitoare pentru cancelar, sporind temerile în ce priveşte supravieţuirea coaliţiei sale.

Principalele două partide de opoziţie, Partidul Social-Democrat /SPD/ şi Verzii, au dat de înţeles că vor vota planul de ajutor pentru Grecia, ca şi în precedentele două cazuri de salvare a euro, chiar dacă ele critică acest acord din cauza perspectivelor sale foarte slabe de creştere economică pe care le oferă ţării.

Dna Merkel are nevoie de 311 voturi pentru a obţine o majoritate din cei 620 de membri ai parlamentului. Guvernul său dispune de 330 de deputaţi. La votul din 27 septembrie anul trecut, 15 deputaţi au rupt rândurile coaliţiei sale lăsând-o atunci cu 315 deputaţi.

Berlinul va trebui apoi să treacă la subiectul referitor la majorarea anvelopei mecanismului de ajutor permanent MES cerut de către partenerii săi.

Deputaţii majorităţii conservatoare, formată din Uniunea Creştin-Democrată /CDU/ şi ramura sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială /CSU/, precum şi din Partidul Liber-Democrat /FDP, liberalii/, vor profita de ocazia unui vot privind Grecia pentru a-şi promova mesajul la adresa cancelarului: ei se opun oricărei extinderi a MES şi o vor spune votând o moţiune comună.

Aleşii, comentează agenţiile de presă, sunt sub presiunea opiniei publice. Potrivit unui sondaj publicat duminică de cotidianul Bild am Sonntag, 62 % dintre germani sunt împotriva planului de salvare, iar 33 % sunt în favoarea lui. Un sondaj similar din septembrie trecut indica 53 % ''pentru'' şi 43 % ''împotrivă''.

Ştire preluată de la: Agerpres

Comisarul De Gucht vizitează Republica Moldova și Georgia pentru a deschide negocieri comerciale

Comisarul UE pentru comerț, Karel De Gucht, va vizita Republica Moldova și Georgia la 27 și, respectiv, 28 februarie, pentru a lansa negocierile privind zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) între UE și cele două țări.

„Zona de liber schimb va fi un mijloc esențial de promovare a legăturilor comerciale și economice ale Moldovei și Georgiei cu UE”, a declarat comisarul De Gucht. „Sunt convins că aceste negocieri vor avansa rapid și vor deschide calea unor relații economice mai strânse cu UE. Deschiderea negocierilor confirmă angajamentul UE față de aprofundarea treptată a integrării economice și asocierii politice cu partenerii noștri răsăriteni.”

Alături de liderii politici ai celor două țări, comisarul De Gucht va lansa negocierile privind zonele de liber schimb și va confirma parametrii care vor încadra activitatea negociatorilor principali. În Republica Moldova, sunt programate întâlniri cu președintele în exercițiu Marian Lupu și cu prim-ministrul Vladimir Filat. În Georgia, comisarul De Gucht se va întâlni cu prim-ministrul Nika Gilauri.

Vizita comisarului are loc înaintea primelor runde de negocieri programate la 19-23 martie (Republica Moldova) și 26-30 martie 2012 (Georgia) și urmează primelor reuniuni tehnice pregătitoare între părți care au avut loc la 18 ianuarie (Republica Moldova) și 31 ianuarie 2012 (Georgia).

Zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare vor face parte din acordurile de asociere în curs de negociere cu Georgia și Republica Moldova, care au ca obiectiv global aprofundarea semnificativă a asocierii politice și integrării economice cu aceste țări din parteneriatul estic.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei

Ministerul Afacerilor Europene inaugurează, luni, un centru de informare referitor la fondurile structurale şi de coeziune

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, va inaugura luni, 27 februarie 2012, un centru de informare referitor la fondurile structurale şi de coeziune situat în Bucureşti, Bd. Iancu de Hunedoara, nr 54 B, realizat în baza unui proiect finanţat din fonduri europene.

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale va furniza date la zi în domeniu atât publicului larg, cât şi beneficiarilor sau potenţialilor beneficiari de finanţări europene. Echipa de experţi din cadrul centrului oferă informaţii la faţa locului, precum şi pe baza solicitărilor primite telefonic, prin poştă sau internet.

Cu ocazia inaugurării centrului de informare, domnul Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi, va face o prezentare a Raportului anual asupra implementării bugetului Uniunii Europene aferent anului 2010, cu accent pe aspectele referitoare la fondurile europene.

Evenimentul va avea loc de la ora 09.00, la hotelul Capital Plaza din Bucureşti (Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54).

Sursa: Ministerul Afacerilor Europene

România amână ratificarea Acordului până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie

România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

El a precizat că subiectul a fost discutat în şedinţa de joi a Guvernului.

"Astăzi a fost o decizie la nivelul Cabinetului: în urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa acordului ACTA în ceea ce priveşte România", a spus Suciu.

Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.

Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.

ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet. Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.

Ştire preluată de la: Mediafax

Boghicevici: Până la sfârşitul lunii aprilie plăţile în cadrul POSDRU ar putea fi reluate

Ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a declarat joi, într-un interviu pentru Mediafax, că până la sfârşitul lunii aprilie plăţile în cadrul POSDRU ar putea fi reluate, precizând că au fost întrerupte plăţile pentru cererile din decembrie şi ianuarie, fiind vorba de câteva zeci de milioane de euro.

În interviul acordat agenţiei Mediafax, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a vorbit despre întreruperea plăţilor în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, precizând că se lucrează într-un ritm susţinut pentru remedierea deficienţelor. Ea a estimat că până la sfârşitul lunii aprilie plăţile vor fi reluate.

Claudia Boghiveci a afirmat că una dintre priorităţile mandatului său este ridicarea restricţiilor pentru români menţinute de unele state membre pe piaţa muncii. În acest sens, demnitarul intenţionează să facă vizite de lucru în fiecare ţară pentru a vedea care sunt motivele pentru care aceste restricţii au fost menţinute şi cum pot fi convinse autorităţile de acolo să liberalizeze piaţa muncii pentru cetăţenii români.

Ministrul Muncii a mai spus că va delega în aceste ţări angajaţi de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a oferi suport administrativ românilor care încearcă să lucreze în acele state, astfel încât să le faciliteze obţinerea documentelor necesare.

Noul ministru al Muncii ţinteşte către o rată a ocupării de 63 la sută în 2013, în acest sens urmând să fie diversificate măsurile active pentru persoanele care caută un loc de muncă şi pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani. Ministrul a precizat că doreşte să încurajeze angajarea tinerilor şi va da un prim exemplu prin scoaterea la concurs a unui post de consilier pentru un tânăr bursier.

Claudia Boghicevici a mai spus că o altă prioritatea a Ministerului în această perioadă va fi protecţia copilului, având în vedere experienţa sa de până acum.

Ministrul Muncii spune că va mai candida pentru o funcţie în Parlament şi că îşi doreşte să fie implicate cât mai multe femei în politică, pentru că sunt muncitoare, tenace şi inteligente.

Ştire preluată de la: Mediafax

România, hotărâtă să blocheze statutul de candidat la UE al Serbiei

România este hotărâtă să blocheze o hotărâre pozitivă cu privire la acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei, "dacă nu sunt efectuaţi paşi rapizi pentru ameliorarea situaţiei minorităţii vlahe" din această ţară, anunţă publicaţia Danas pe Twetter, relatează postul B92 în pagina online.

Postul sârb de radio comentează că această informaţie a cotidianului din Belgrad reprezintă "un nou obstacol, în contextul în care Serbia se confruntă deja cu un parcurs dificil către obiectivul de a deveni candidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE)".

Vestea pare că a ajuns la oficialii sârbi joi, în timp ce se pregăteau să se întâlnească cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle, scrie B92.

"Românii au anunţat că vor bloca candidatura din cauza problemei (etnicilor) vlahi. Acest lucru aruncă o umbră asupra negocierilor şi aşa dificile cu (ministrul german de Externe Guido) Westerwelle", au declarat surse citate de cotidian, potrivit B92.

Aceste surse au mai declarat pentru cotidian că va avea loc "o angajare imediată în discuţii intensive" cu "vecinul prieten" România, unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, mai scrie B92.

Ştire preluată de la: Mediafax

CE a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 1,6%

Comisia Europeană (CE) a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro.

De altfel, Comisia a revizuit estimarea privind evoluţia PIB în zona euro în acest an de la plus 0,5% la mius 0,3%, subliniind impactul crizei datoriilor de stat, care a determinat multe state să implementeze măsuri de austeritate nefavorabile creşterii economice.

Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, CE anticipează stagnare economică în acest an.

Executivul UE anticipează că economia românească va avea de suferit în acest an pe mai multe fronturi. Pe de o parte, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti.

Totodată, PIB-ul din 2011, cu o creştere estimată de 2,5%, a fost sprijinit în prima parte a anului de cererea solidă pentru exporturi către zona euro şi, în semestrul al doilea, de recolta agricolă foarte bună, se arată în prognoza economică publicată joi de CE. Cei doi factori nu vor mai aduce în acest an aceleaşi contribuţii pozitive la creşterea economică.

CE anticipează că principalul motor de creştere econmică al României va fi în acest an cererea internă, deşi populaţia va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în primul semestru.

Comisia mizează în acest an în privinţa României pe scăderea şomajului şi pe inflaţia mai redusă, care ar trebui să sprijine consumul din sectorul privat.

Ştire preluată de la: Mediafax

CE aprobă un ajutor de stat de 1,17 miliarde de lei pentru închiderea a trei mine ale CNH

Comisia Europeană (CE) a aprobat un ajutor de stat de 1,17 miliarde de lei (circa 270 de milioane de euro) pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din unităţile Petrila, Uricani şi Paroşeni ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH).

Măsura este conformă cu normele UE privind ajutoarele de stat deoarece sprijinul financiar acordat pentru acoperirea costurilor de producţie va scădea progresiv, iar România s-a angajat să adopte măsuri complementare pentru diminuarea impactului social şi de mediu al închiderii minelor, se arată într-un comunicat al CE.

O decizie din 2010 a UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive permite autorităţilor publice să acorde, în anumite condiţii, până în 2018, ajutoare pentru a susţine acest proces.

CNH, deţinută integral de stat, deţine în prezent şapte unităţi de producţie de cărbune - Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroşeni, Lupeni şi Uricani -, iar România a decis să închidă trei dintre aceastea. Prima, Petrila, va fi închisă până la sfârşitul anului 2015, iar celelalte două, Uricani şi Paroşeni, până la sfârşitul anului 2017.

România s-a angajat, de asemenea, să susţină angajaţii care urmează să fie concediaţi şi reconversia profesională a acestora, pentru a-i ajuta să-şi găsească un loc de muncă în afara industriei cărbunelui.

FMI a solicitat Guvernului să înceapă, până la sfârşitul lunii septembrie, procedurile de lichidare a CNH, după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma misiunii din ianuarie-februarie.

Documentul arată că Guvernul este obligat să transfere cel târziu în luna februarie către ANAF activele neviabile ale CNH. Scrisoarea mai prevede că minele viabile vor fi "oferite printr-un proces de licitaţie" deschis şi transparent.

În toamna anului trecut, Guvernul şi FMI) au convenit ca active ale exploatărilor miniere Petrila, Paroşeni şi Uricani să fie transferate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin executare silită, în contul datoriilor bugetare ale companiei. Cele trei exploatări sunt considerate mine neviabile, activele preluate de ANAF urmând să fie transferate la Ministerul Economiei şi închise, până în anul 2018, prin intermediul unei societăţi care urmează să fie înfiinţată.

Conform înţelegerii de anul trecut cu FMI, minele considerate viabile ale CNH ar urma să fie incluse în Complexul Energetic Hunedoara, alături de termocentralele Paroşeni şi Mintia.

Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari, vor fi privatizate până la sfârşitul acestui an, conform calendarului actual. Compania Naţională a Huilei este inclusă pe lista societăţilor de stat monitorizate de FMI.

Ştire preluată de la: Mediafax

România vrea confirmarea prezenţei sale în Schengen

România doreşte confirmarea prezenţei sale în spaţiul Schengen, în contextul în care a întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, punctând că nu este vorba despre o favoare care s-ar face ţării noastre odată cu primirea ei în respectivul spaţiu.

"În legătură cu acordul Schengen, criteriile care au stat al baza candidaturii României şi Bulgariei au fost îndeplinite în totalitate, aşa cum nu o spun eu, ci o confirmă evaluările Comisiei Europene şi ale structurilor care se ocupă de gestionarea acordului Schengen, sunt nişte grupuri tehnice numite grupurile Sch-Eval. Orice asociere cu un alt palier de decizie, cum este cel privind MCV sau orice altceva, este forţată, din perspectiva politică. Eforturile pe care România le face la frontiera Uniunii Europene, şi nu sunt mici, şi aici nu mă refer numai la eforturi financiare, ci şi de retehnologizare, de combatere a corupţiei, reprezintă în egală măsură o relaxare în ceea ce priveşte statele care sunt înăuntrul Uniunii Europene. Faptul că noi dorim confirmarea prezenţei în Schengen, după ce am întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, reprezintă o contribuţie a României la acordul Schengen şi nu o favoare care ni se face. (...) Nu ni se comunică o decizie, pentru că la un moment dat am putea deveni simpatici unui stat sau altul, ci este vorba de recunoaşterea unei contribuţii evidente, efective, care scuteşte de cheltuieli sau alte eforturi state din centrul Europei care, la rândul lor, ar putea fi confruntate cu riscuri simetrice sau asimetrice, aşa cum se discută", a declarat Diaconescu, miercuri seara, la RRA. El a arătat că aderarea României la Schengen se va afla pe agenda Consiliului European, care va avea loc la începutul lunii martie, unde speră ca Olanda să aibă o "atitudine reevaluată".
În plus, Diaconescu a afirmat că aderarea la Schengen în 2012 nu este o ţintă intangibilă. "Aşteptăm ca decizia să se ia cât se poate de repede, deoarece amânarea acesteia nu a fost hotărâtă într-o formulă politică agreată de actele constitutive ale UE şi, totodată, această decizie depinde de un singur stat a cărui evaluare diferă foarte mult de evaluările pe care le fac Franţa, Germania, Italia, Spania, orice alt stat membru al acordului Schengen şi al UE. Este o contradicţie care trebuie rezolvată pe cale politică, iar argumentele de politică internă nu pot să fie contrapuse deciziei privind România şi Bulgaria. Nu se face o astfel de construcţie în dreptul internaţional şi dreptul european", a adăugat ministrul, subliniind că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile pentru a accede în Schengen.

Ştire preluată de la: Agerpres

Bosnia intenţionează să aplice pentru aderarea la UE până în iulie

Noul guvern central din Bosnia vrea să îndeplinească toate condiţiile stabilite de Uniunea Europeană şi să aplice pentru aderarea la blocul comunitar până la sfârşitul lunii iunie, a declarat marţi noul premier, Vjekoslav Bevanda, într-un interviu acordat Reuters.

Anunţul vine după ce liderii comunităţilor musulmană, sârbă şi croată au pus capăt blocajului politic care a împiedicat realizarea reformelor necesare pentru avansarea spre aderarea la UE şi care a lăsat economia în suferinţă în urma alegerilor fără un câştigător ferm din octombrie 2010.

"Mă aştept să îndeplinim condiţiile pentru înaintarea aplicaţiei de aderare la UE până la 30 iunie", a spus Bevanda, un economist bosniaco-croat care conduce guvernul central cunoscut sub numele de Consiliul de Miniştri.

Liderii etnici rivali din Bosnia au ajuns în cele din urmă la un acord politic în decembrie care a rezultat în formarea unui guvern central şi în adoptarea a două noi legi considerate esenţiale pentru relansarea planului de aderare la UE.

"Adoptarea legilor privind recensământul şi ajutoarele de stat a fost o mare realizare, însă acum trebuie să le implementăm", a spus Bevanda. Parlamentul trebuie de asemenea să adopte o lege pentru armonizarea Constituţiei cu standardele privind drepturilor omului din UE, ultima condiţie a Bruxellesului rămasă nerezolvată, a adăugat el.

În urma războiului din 1992-1995, Bosnia s-a împărţit în două regiuni autonome legate printr-un guvern central: Federaţia Croato-Musulmană şi Republica Srpska.

Reformistul Bevanda, care a stabilizat finanţele Federaţiei Croato-Musulmane în timpul crizei din 2008-2009 când a fost ministru de finanţe, a respins predicţiile analiştilor privind politicianismul şi obstacolele din partea entităţilor divizate etnic.

"Atmosfera din Consiliul de Miniştri arată o voinţă pozitivă de a implementa toate lucrurile asupra cărora liderii politici au căzut de acord", a spus el.

Bosnia se află mult în spatele vecinilor săi balcanici pe drumul spre UE. Croaţia se va alătura blocului comunitar în 2013, Macedonia a obţinut statutul de ţară candidată, iar Muntenegru se aşteaptă să înceapă negocierile de aderare în iunie.

Serbia şi Albania au aplicat pentru aderare, însă nu au primit încă statutul de ţări candidate.

Ştire preluată de la: Agerpres

Herman Van Rompuy va obţine aproape sigur un nou mandat de preşedinte al UE

Preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, este aproape sigur că mandatul său va fi prelungit cu încă doi ani şi jumătate săptămâna viitoare, în cadrul unui summit al liderilor europeni, conform unor surse diplomatice citate de AFP.

"El face obiectul unui consens. Nimeni nu a exprimat un aviz contrar", a precizat marţi o sursă diplomatică. "Niciun alt candidat nu a fost semnalat", a afirmat o a doua sursă.

Decizia ar urma să fie luată la 1 martie, în prima zi a unui summit al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană la Bruxelles, în cadrul unui dineu de lucru. Helle Thorning-Schmidt, premierul Danemarcei, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, este pe punctul de a finaliza consultările pe acest subiect între cele 27 de state membre.

În vârstă de 64 de ani, Herman Van Rompuy este primul preşedinte al Consiliului European, titulatura sa exactă. El a fost numit la sfârşitul lui 2009, când funcţia a fost creată prin Tratatul de la Lisabona, pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Una din sarcinile sale principale este de a conduce summiturile liderilor europeni. Mandatul său se va încheia la sfârşitul lunii mai.

Fost premier creştin-democrat flamand al Belgiei, Van Rompuy a primit recent prerogative sporite. El prezidează de asemenea şi summiturilor şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din zona euro.

Ştire preluată de la: Agerpres

CE propune îngheţarea unei părţi substanţiale din fondurile de coeziune pentru Ungaria în 2013

Comisia Europeană (CE) va propune, miercuri, îngheţarea plăţii unei părţi substanţiale din ajutoarele destinate Ungarei în 2013 în cadrul fondurilor de coeziune, pentru a constrânge guvernul lui Viktor Orban să reducă deficitul bugetar considerat excesiv.

Valoarea exactă a fondurilor îngheţate va fi decisă miercuri în cadrul unei reuniuni a comisarilor şi va fi apoi comunicată de comisarul european peentru afaceri economice, Olli Rehn, a precizat pentru AFP o sursă apropiată de dosar.

Ungaria ar urma să primească 1,7 miliarde de euro în 2013 din cadrul fondurilor de coeziune, iar 'un procentaj substanţial' va fi îngheţat, a precizat sursa citată.

Decizia de miercuri va trebui aprobată de statele membre ale UE în martie şi nu se va aplica decât de la 1 ianuarie 2013.

"Guvernul ungar poate evita această sancţiune prezentând la toamnă o corecţie la bugetul pentru 2012 şi un proiect de buget pentru 2013 care să permită reducerea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB", a explicat sursa citată.

"Este vorba mai degrabă de un îndemn la acţiune decât de o sancţiune", a subliniat aceasta. "Mingea este în terenul guvernului ungar, care trebuie să demonstreze că acceptă să respecte regulile UE", a adăugat sursa.

Ţările din UE au dat undă verde pentru eventuale sancţiuni financiare împotriva Ungariei din cauza deficitului excesiv la 24 ianuarie, chiar în ziua când premierul ungar Viktor Orban efectua o vizită la Bruxelles.

"Ungaria nu a făcut ce era necesar", iar decizia luată marţi 'permite Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare', a explicat ministrul danez de finanţe, Margrethe Vestager, a cărei ţară deţine preşedinţia UE, în cadrul unei conferinţe de presă. Propunerea care va fi înaintată miercuri este urmarea unei decizii de marţi.

Ungaria face obiectul unei proceduri de încălcare a Pactului de Stabilitate din 2004, data aderării sale la Uniunea Europeană. Nicio altă ţară nu face de atât de mult timp obiectul unei astfel de proceduri de infringement.

Este pentru prima dată când Comisia Europeană pune în aplicare astfel de sancţiuni, care vor servi ca precedent pentru ţările din afara zonei euro care îşi scapă de sub control conturile publice.

Ştire preluată de la: Agerpres