România, printre ţările europene cu cel mai puţin respect pentru vârstnici

România se numără printre ţările europene cu cei mai mulţi bătrâni care susţin că se simt ignoraţi sau "trataţi de sus" din cauza vârstei, relatează The Guardian în ediţia de duminică, pe baza rezultatelor furnizate de sondajul European Social Survey.

În acest context, Marea Britanie se situează pe unul din locurile codaşe în ceea ce priveşte respectul acordat vârstnicilor, în condiţiile în care aproape două din cinci persoane chestionate susţin că au fost discriminate negativ din cauza vârstei înaintate.

În raport cu Marea Britanie, doar în Rusia, Ucraina, România, Republica Cehă şi Slovacia, mai mulţi vârstnici au declarat că s-au simţit ignoraţi sau "trataţi de sus" din cauza vârstei.

Sondajul, în cadrul căruia au fost chestionate 55.000 de persoane din 28 de ţări, prezintă la fiecare doi ani aspecte legate de opiniile şi comportamentul respondenţilor.

Marea Britanie se prezintă totodată ca o ţară caracterizată de ruptură între generaţii, în condiţiile în care jumătate dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu au niciun prieten de peste 70 de ani, spre deosebire de doar o treime din portughezi, elveţieni şi germani.

Deşi ultimele descoperiri ale sondajului în domenii cum ar fi munca, religia, politica sau relaţiile sunt încă analizate de către specialişti, extrasele din statistici relevă că în Marea Britanie mai multe persoane se descriu ca "extrem de fericite" prin comparaţie cu Franţa, Belgia şi Spania, dar şi că mai mai multe persoane se simt "extrem de nefericite", prin comparaţie cu Olanda, Norvegia şi Suedia.

De asemenea, există mai multe persoane în Marea Britanie care şi-ar descrie sănătatea drept "extrem de proastă", prin comparaţie cu Franţa, Suedia şi Danemarca, dar şi considerabil mai mulţi respondenţi care susţin că sănătatea lor este "foarte bună" decât în Elveţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia.

Cu toate acestea, în prezent a fost publicată o analiză cuprinzătoare a rezultatelor din ultima rundă de date (colectate în 2009), iar concluziile sunt clare. În Marea Britanie, 64% din oameni cred că discriminarea din cauză de vârstă este o problemă gravă, prin comparaţie cu 44% în Europa ca întreg. Doar în Franţa, unde 68% din respondenţi susţin că discriminarea pe bază de vârstă este o problemă deosebit de gravă sau foarte gravă, cifrele sunt mai îngrijorătoare.

Totodată, statisticile indică că, deşi există o admiraţie pentru persoanele în vârstă, mai mulţi oameni îi compătimesc decât îi invidiază pe bătrâni, ceea ce sugerează că există percepţia că vârsta aduce slăbiciune şi nefericire.

"Chiar şi în privinţa percepţiei legate de vârsta când începe bătrâneţea, Marea Britanie stă cel mai rău din Europa, dintr-un punct de vedere", explica Nicola Robinson de la Age UK, organizaţie care a contribuit la analiza datelor pentru anul 2009. "În timp ce britanicii cred că bătrâneţea începe la 59 de ani , în Grecia oamenii cred că ea debutează la aproximativ 68 de ani". "Există o întrebare similară cu privire sfârşitul tinereţii. Dacă respondenţii din Regatul Unit au crezut că aceasta se termină la 35 de ani, în Grecia, oamenii susţin că ea se termină la 52 de ani", a adăugat ea.

Știre preluată de la: Agerpres

Italianul Mario Draghi preia conducerea BCE în plină criză a uniunii monetare europene

Guvernatorul Băncii Italiei, Mario Draghi, va prelua, marţi, funcţia de preşedinte al BCE de la francezul Jean-Claude Trichet şi va deveni al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, urmând să fie aruncat chiar din prima zi în lupta dură împotriva crizei, potrivit Bloomberg.

Draghi va deveni, astfel, "paznicul-şef" al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve. Ca preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, după Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale a SUA (Fed), şi un personaj cheie în planurile de a restabili încrederea investitorilor în zona euro.

"Va fi un botez de foc pentru Draghi. Este greu să fii preşedinte al BCE în orice situaţie, dar mai ales în timpul unei crize majore", a spus Nick Kounis, şef al diviziei de cercetare macro la ABN Amro Amsterdam.

În timp ce unele guverne vor privi către Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achiziţii de obligaţiuni şi, posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, Draghi trebuie să conducă un consiliu al guvernatorilor BCE divizat în privinţa a ceea ce poate face banca fără să-şi compromită independenţa sau scopul de a menţine stabilitatea preţurilor. Ca semn al presiunilor exercitate asupra lui Draghi, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat că a vorbit cu acesta săptămâna trecută şi că este "convins" că BCE va continua să cumpere obligaţiuni suverane pentru a sprijini costurile de finanţare ale unor state.

Înaintea summit-ului G20 din această săptămână, statele europene, de la Grecia la Italia, se află sub presiune pentru a-şi pune în ordine finanţele şi pentru a stopa criza datoriilor, care ameninţă economia mondială.

În timp ce liderii zonei euro şi-au sporit arsenalul de luptă împotriva crizei financiare săptămâna trecută, lipsa detaliilor referitoare la modul în care vor fi sporite resursele financiare ale Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară sau implementarea unei reduceri a datoriilor Greciei către investitori privaţi ar putea genera nelinişte în următoarea perioadă.

Mohamed El-Erian, directorul general al fondului Pimco, cel mai mare investitor în obligaţiuni, consideră că zona euro trebuie să devină mai mică pentru a supravieţui, în timp ce câştigătorul premiului Nobel Paul Krugman a declarat, la 27 octombrie, că BCE va trebui în final să tipărească mai mulţi bani pentru a stăpâni criza datoriilor.

Şef al băncii centrale a Italiei până la miezul nopţii, Draghi va conduce prima şedinţă de politică monetară la BCE joi şi s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a reduce dobânda la patru luni după ce Trichet a crescut-o.

"Prietenii spun că dau rareori înapoi în faţa unor misiuni imposibile", a spus Draghi la o gală organizată pe 19 octombrie în onoarea lui Trichet.

Comentariul personal a fost rar de la bancherul care a devenit "moştenitorul desemnat" al lui Trichet în februarie, notează Bloomberg.

"A fost exdtrem de diplomat aşa că nu este clar care îi este poziţia în anumite chestiuni. Ar putea exista un avantaj că nu se lupă cu idei deja formate, dar ar putea exista şi un anumit nivel de confuzie", a spus Klaus Baader, economist şef pentru Europa la Societe Generale.

Nevoia de a se distanţa de reputaţia finanţelor dezordonate ale Italiei şi de a-şi asigura încrederea Germaniei, precaută în privinţa inflaţiei, va pune probabil presiune pe Draghi, a declarat fostul premier al Marii Britanii, Gordon Brown.

"Este un tip de treabă, dar este italian. Se va afla sub presiune, tot timpul cât va ocupa funcţia, în privinţa inflaţiei", a spus Brown.

Inflaţia s-a accelerat la 3% în septembrie şi s-a situat peste limita de 2%, ţintită de BCE, pentru a zecea lună consecutivă. Totuşi, semnele de recesiune înseamnă că Draghi ar putea lua în considerare o posibilă reducere a dobânzii la numai patru luni după ce aceasta a fost majorată de la 1,25% la 1,5%.

Date publicate săptămâna trecută au arătat că Europa a înregistrat în octombrie cele mai rapide scăderi ale sectoarelor servicii şi industrie prelucrătoare din mai bine de doi ani.

În timp ce economiştii Morgan Stanley anticipează o reducere a dobânzii de referinţă în această săptămână, fostul analist BCE Tobias Blattner, în prezent la Daiwa Capital Markets, consideră că Draghi va rezista probabil luării oricărei măsuri până în decembrie, pentru a se legitima ca adversar al inflaţiei şi pentru a primi noi prognoze de la economiştii BCE.

Aceia care speră la o schimbare a cursului BCE vor fi probabil dezamăgiţi, a declarat Michael Schubert, economist la Commerzbank. Draghi este membru în consiliul guvernatorilor BCE din 2006, iar rolul de preşedinte este limitat la a identifica un consens într ceilalţi 22 de membri şi nu prevede luarea de decizii de unul singur.

"Draghi nu poate face ceva prea diferit de Trichet. Influenţa lui este destul de limitată", a spus Schubert.

Trichet a declarat că se aşteaptă ca fondul de urgenţă al zonei euro să preia rolul de a cumpăra obligaţiuni de la BCE. În timp ce Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară ar urma să dobândească acest atribut, iar liderii europeni lucrează la creşterea resurselor financiare ale fondului, unii economişti consideră că BCE va trebui să rămână pe pieţele financiare.

Știre preluată de la: Mediafax

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică: Zona euro se îndreaptă spre o încetinire puternică a creşterii economice anul următor

Zona euro se îndreaptă către o încetinire puternică a creşterii economice anul următor, iar un eşec în a restabili încrederea în situaţia financiară a statelor ar putea declanşa o contracţie majoră a PIB în ţările dezvoltate, potrivit OCDE.

Într-un raport publicat cu numai câteva zile înaintea summit-ului G20 programat joi şi vineri în Franţa, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a revizuit puternic în scădere estimarea de creştere economică pentru zona euro, de la 2%, cât anticipa în mai, la 0,3%.

De asemenea, OCDE a redus prognoza pentru Statele Unite de la 3,1% la 1,8% şi a avertizat în privinţa unor puternice riscuri pentru perspectiva globală, dacă liderii politici eşuează în încercarea de a stopa extinderea crizei datoriilor suverane pe pieţele financiare.

"O deteriorare a situaţiei financiare de magnitudinea celei observate în timpul crizei globale din 2007-2009 ar putea conduce la o scădere a PIB în unele economii importante ale OCDE cu până la 5% în prima parte a anului 2013", se arată în raport.

Pe de altă parte, dacă măsurile anunţate săptămâna trecută de liderii zonei euro sunt implementate eficient, creşterea ar putea depăşi aşteptările.

OCDE a avertizat, însă, că incertitudinile au crescut puternic în ultimele luni, întrucât situaţia Grecia, aflată în pragul falimentului, ameninţă să afecteze băncile europene şi ţările europene cu datorii mari.

Știre preluată de la: Mediafax

MAEur va trimite Comisiei Europene, luni, scrisoarea privind eliminarea deficienţelor în sistemul achiziţiilor publice

Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) va transmite Comisiei Europene, luni după-amiază, scrisoarea privind măsurile luate pentru eliminarea deficienţelor în sistemul de achiziţii publice, a declarat luni ministrul Leonard Orban.

Luni este termenul limită la care autorităţile române trebuie să transmită informaţii detaliate despre modul cum a fost gestionată problematica achiziţiilor publice, responsabilitatea autorităţile de management în acest proces şi modul în care tratează problematica conflictului de interese.

"Avem scrisorile pregătite şi în această după-amiază vor fi transmise Comisiei Europene", a spus Orban, care a adăugat că aceste documente vor fi analizate de CE care va mai solicita probabil anumite clarificări.

În acest moment plăţile din fonduri europene sunt întrerupte de partea română.

"Sper ca la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie să putem relua transmiterea de cereri de plată către CE, măcar pe anumite programe", a mai spus ministrul Leonard Orban.

Ministrul Afacerilor Europene s-a întâlnit, luni, cu şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

Știre preluată de la: Agerpres

Grecii se tem că noul acord de susţinere financiară va limita suveranitatea ţării

Majoritatea grecilor au avut o reacţie negativă la noul acord european de susţinere financiară a Greciei, întrucât consideră că va afecta suveranitatea ţării, potrivit unui sondaj citat de Reuters.

Astfel, 60% dintre persoanele intervievate cred că acordul va avea un efect negativ.

Sondajul, publicat de ziarul To Vima, a fost efectuat imediat după acordul liderilor din zona euro de acordare a unui nou sprijin financiar de 130 de miliarde de euro Greciei.

Pachetul de sprijin prevede ca băncile, fondurile de pensii şi asigurătorii să accepte o reevaluare în scădere a datoriilor Greciei cu 50%, astfel încât acestea să ajungă la 120% din PIB până în 2020.

Datoriile totale ale Greciei, de peste 350 miliarde de euro, vor atinge la sfârşitul acestui an 160% din PIB, potrivit estimărilor.

Circa jumătatea dintre participanţii la sondaj consideră că acordul semnat la Bruxelles reprezintă o lovitură pentru suveranitatea Greciei, întrucât conferă UE şi FMI un control mai mare asupra economiei ţării.

Numai 36% dintre cele 1.009 de persoane intervievate au spus că acordul este un factor pozitiv.

Știre preluată de la: Mediafax