Crin Antonescu în Parlamentul European: Românii protestează pentru o societate democratică

Românii care au ieşit în stradă nu protestează împotriva măsurilor de austeritate luate din 2010, ci pentru o societate democratică, a declarat marţi, la Bruxelles, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, copreşedinte al Uniunii Social Liberale.

"Populaţia nu protestează împotriva măsurilor de austeritate luate din 2010, dintre cele mai dure din ţările Uniunii Europene, reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25 %, creşterea spectaculoasă a TVA - de la 19 la 24 % - îngheţarea pensiilor oricum mici şi multe alte măsuri dramatice. Românii nu au protestat atunci, protestează acum, nu pentru a cere recuperera acestor pierderi salariale, deşi sunt afectaţi, protestează acum pentru că, aşa cum afirmă aceşti protestatari, simt că singurul câştig cert al României, după 20 de ani, şi anume pentru că garanţiile pentru o societate democratică şi pentru un stat de drept, sunt în pericol. Pentru că, de facto, şi toată lumea vede în România, puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă ca un partid-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme şi pe care românii nu-l mai vor niciodată", a spus liderul PNL, cu prilejul unei dezbateri despre democraţia din România, organizată grupurile europarlamentare Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

Potrivit acestuia, toate aceste aspecte, şi altele, necesită o dezbatere în interiorul familiei europene.

"Este o discuţie despre realităţi, perspective şi, mai ales, riscuri. Acum câteva zile, preşedintele României, Traian Băsescu, într-o intervenţie mult aşteptată şi intens urmărită, spunea - citat aproximativ: 'Eu sunt un dictator?' 'Eu nu sunt un dictator, pentru că pe mine mă atacă mulţi de dimineaţă până seara în dezbateri politice la televizor'. Ceea ce este adevărat. Sunt mulţi, 10, 15, 20, 50 de oameni politici, 5, 10, 15 jurnalişti. Nu accept să punem problema aşa. Nu accept ca, într-o ţară din UE, la începutul anului 2012, cineva să-mi aducă astfel de argumente cum că nu ar fi dictator. Nu a spus nimeni că în România e dictatură, nu a spus nimeni că preşedintele României e dictator. Sigur că am putea întreba: 'Da vă pot critica la televiziune 15, 20 de politicieni? Funcţionari publici din România îşi pot afirma public, liniştiţi, convingerile politice? Câţi cetăţeni ai României pot să-şi afirme şi să-şi manifeste convingerile şi opţiunile politice fără să se teamă de repercusiunile fireşti într-un regim democratic?", a spus Antonescu.

El a subliniat că, de fapt, tema discuţiei de la Bruxelles nu se referă la posibilitatea existenţei dictaturii într-o ţară membră a UE. "Noi trebuie să discutăm, avem acest drept şi cred că avem această obligaţie să discutăm calitatea şi performanţa acestui regim democratic", a adăugat preşedintele PNL, care a calificat, în context, dialogul Puterii cu societatea civilă, cu cetăţenii sau sindicatele ca fiind "o amintire".

Crin Antonescu a mai spus că nu acceptă ca societatea civilă să fie împărţită de către preşedintele Traian Băsescu în 'de bună' sau 'de proastă' calitate. "Asta o pot face doar cei pe care ONG-uri, celelalte forme ale societăţii civile, susţin că le reprezintă, nu liderul sistemului politic", a argumentat el.

Copreşedintele USL a dorit să-i asigure pe colegii din Parlamentul European că protestele din România, "aşa cum admit chiar guvernanţii", sunt spontane, nefiind organizate de opoziţia politică şi reprezintă "ceea ce se numeşte vârful aisgbergului". În opinia sa, fondul manifestaţiilor este cauzat, totuşi, de măsurile de austeritate.

"Iar nemulţumirea majoră, profundă, cauzele ei în societatea românească sunt foarte bine redate de oricare dintre cercetările sociologice, de oricare dintre analizele care se fac încă din cursul anului trecut. Fiecare are dreptul să-şi aleagă sistemul politic în care doreşte să trăiască, România nu a fost şi nu este Belarus, România nu este şi nu va fi Rusia. Cu tot respectul pentru aceste state, România este un stat, o societate, românii sunt o naţiune care au făcut o naţiune fundamentală şi definitivă pentru Europa, cu valorile ei culturale, politice, cu valorile ei de familie şi din această familie România nu va ieşi", a spus Antonescu.

El a mai criticat "doi termeni cheie" ce revin în discursul şefului statului şi al Puterii de la Bucureşti: modernizare şi reformă.

'Se invocă că, în toţi aceşti ani, o putere reformatoare, cu viziune şi voinţă, a modernizat statul român şi că opoziţia prezentată de mult, inclusiv în forurile europene, şi pe nedrept retrogradă, antireformistă, blochează acest proces de modernizare a statului. În realitate, statul român este mai corupt, mai clientelar ca oricând, mai costisitor şi mai puţin de folos cetăţeanului plătitor de impozite ca oricând. Iar despre austeritate este bine să discutăm până la capăt cu toate datele autentice, şi vom vedea că austeritatea a fost impusă, prescrisă doar unor oameni care se află în afara clientelei uzuale a puterii", a afirmat liderul PNL.

Potrivit acestuia, "clienţii puterii s-au îmbogăţit la vedere, oficial, s-au îmbogăţit în toate felurile".

Ştire preluată de la: Agerpres

Traian Băsescu: Iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE

Iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată Uniunea Europeană, a afirmat marţi preşedintele Traian Băsescu.

"Iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE. Din acest motiv, cele două documente adoptate ieri (la Consiliul European - n.r.) au semnificaţie deosebită: forma finală a tratatului (Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa - n .r.) şi o declaraţie care vizează crearea de locuri de muncă", a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

El a precizat că, în esenţă, Consiliul European de luni a fost unul decisiv pentru ce se va întâmpla în UE, în următorii ani.

"El arată voinţa liderilor politici de a redresa situaţia economică a UE, situaţie care ajunsese la stadiul la care opţiunile nu mai puteau întârzia. În opinia mea, şi aşa s-a întârziat mult", a completat Băsescu.

"Contrar unor informaţii din presă, la Bruxelles nu s-a semnat nimic. A fost o negociere între liderii politici în încercarea de a menţine principalul obiectiv al măsurilor ce trebuie luate. (...) Forma la care a fost adus tratatul în urma ultimului Consiliu European reprezintă un compromis care menţine ideea că nimeni nu mai poate asigura bunăstarea propriului popor din împrumuturi", a mai spus preşedintele.

Ştire preluată de la: Agerpres

Comisia propune adăugarea unui număr de 15 substanţe chimice la lista de poluanţi în apele de suprafaţă

Comisia Europeană (CE) propune adăugarea a 15 substanțe chimice pe lista celor 33 de poluanți care sunt monitorizați și controlați în apele de suprafață din UE, ceea ce reprezintă încă un pas către îmbunătățirea calității apelor fluviale, lacustre și litorale.

Printre cele 15 substanțe se numără substanțe chimice industriale, precum și substanțe utilizate în produse biocide, în produse farmaceutice și în produse de protecție a plantelor. Acestea au fost selectate pe baza unor dovezi științifice că pot prezenta un risc semnificativ pentru sănătate.

Aceste noi substanțe sunt propuse în urma unei analize care a studiat riscurile prezentate de circa 2 000 de substanțe, în funcție de nivelul lor în apele de suprafață și de periculozitatea, producția și utilizările lor. Pentru șase din cele 15 substanțe prioritare noi, clasificarea propusă ar necesita ca emisiile în apă ale acestor substanțe să fie eliminate progresiv în următorii 20 de ani. Propunerea include, de asemenea, standarde mai stricte pentru patru substanțe reglementate în prezent, precum și obligația de a elimina treptat emisiile altor două substanțe aflate deja pe listă.

Cele 15 substanțe prioritare suplimentare propuse sunt: substanțe utilizate în produse de protecție a plantelor: aclonifen, bifenox, cipermetrin, dicofol, heptaclor, chinoxifen; substanțe utilizate în produse biocide: cibutrin, diclorvos, terbutrin; substanțe chimice industriale: acid sulfonic perfluorooctanic (PFOS), hexabromociclododecan (HBCDD); subproduse de combustie: dioxină și PCB-uri de tipul dioxinei; substanțe farmaceutice: 17 alfa-etinilestradiol (EE2), 17 beta-estradiol (E2), diclofenac.

Includerea produselor farmaceutice este propusă pentru prima oară. Propunerea nu pune sub semnul întrebării valoarea medicinală a acestor substanțe, ci abordează potențialele efecte dăunătoare ale prezenței lor în mediul acvatic. Concentrațiile care depășesc pragurile propuse pot afecta sănătatea populației piscicole, scăzând rata de reușită a procesului de reproducție, de exemplu, și dăunând altor organisme vii. Gradul nostru de cunoaștere privind impactul produselor farmaceutice asupra mediului a sporit considerabil în ultimii ani, iar propunerea se bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice.

De asemenea, Comisia propune îmbunătățiri privind monitorizarea și raportarea poluanților chimici prezenți în apă, precum și un mecanism pentru obținerea de informații mai bune cu privire la concentrațiile altor poluanți, în cazul cărora ar putea fi necesară reglementarea în viitor la nivelul UE. Propunerea Comisiei este însoțită de un raport către Parlamentul European și către Consiliu cu privire la rezultatul acestei revizuiri a listei existente a substanțelor reglementate.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei

Studiu:Bulgaria şi România, mai aproape de Balcani decât de UE în ceea ce priveşte dezvoltarea

Bulgaria şi România sunt în urma altor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte dezvoltarea lor, situându-se la nivelul celorlalte ţări din Balcani, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru o Societate Deschisă.

Cele mai noi state UE rămân la nivelul celorlalte ţări din Balcani în ceea ce priveşte starea economiei, calitatea vieţii, nivelul democraţiei şi starea guvernării, potrivit indexului întocmit de Institutul pentru o Societate Deschisă, care analizează apartenenţa Bulgariei la UE şi competitivitatea economiei bulgare, relatează site-ul Novinite.com.

Indexul compară Bulgaria cu celelalte state UE şi cu ţările care aspiră să adere la blocul comunitar, precum Croaţia, Islanda, Serbia, Muntenegru, Albania, Turcia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina.

În ceea ce priveşte cele patru criterii principale menţionate, Bulgaria se clasează pe locul al 28-lea, după Croaţia, dar înaintea României.

În total, 47 de criterii au fost folosite pentru realizarea comparaţiei între 35 de ţări europene, care au fost împărţite în şase grupuri, în baza nivelului de dezvoltare. Bulgaria face parte din grupul al cincilea, alături de Croaţia, Letonia, România şi Muntenegru, care sunt urmate de state candidate la UE: Serbia, Macedonia, Turcia, Albania şi Bosnia-Herţegovina.

Bulgaria înregistrează un index relativ ridicat de dezvoltare economică, însă calitatea vieţii este mai redusă decât standardele de trai din Serbia şi Muntenegru.

Ştire preluată de la: Mediafax

Martin Schulz, la Consiliul European: reconciliere între austeritate și creștere

Participând la un Consiliu European pentru prima dată în calitate de președinte al Parlamentului European, Martin Schulz a spus liderilor Europei că Parlamentul trebuie implicat în deciziile privind abordarea crizei din zona euro.

Martin Schulz a arătat că măsurile de austeritate nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor Europei și că acestea trebuie însoțite de investiții în creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

„A venit timpul să ne concentrăm pe problemele reale. A venit timpul să vorbim despre cum o sa scoatem Europa din criză”, a spus Schulz, comentând pe marginea naturii legale a propunerii de pact fiscal pentru stabilizarea membrilor îndatorați ai zonei euro.

În loc să se concentreze pe creșterea economică și crearea de locuri de muncă, a adăugat Schulz, multe guverne se concentrează numai pe disciplina bugetară, abordare descrisă de mulți drept auto-destructivă.

Președintele Parlamentului European a cerut liderilor europeni să coopereze pentru eliminarea oricărei amenințări de divizare în interiorul UE. „Nu putem permite separarea Europei și nici instalarea unei Europe cu mai multe viteze. Separați suntem slabi, uniți suntem puternici“, a spus dumnealui.

Conform lui Schulz, uniunea fiscală trebuie să se supună scrutinului Parlamentului European și parlamentelor naționale, iar cele 26 de state semnatare ale pactului trebuie să poată participa la summit-uri chiar dacă nu sunt membre ale zonei euro. În plus, „Parlamentul European trebuie reprezentat în toate summit-urile, ale UE sau ale zonei euro“, a adăugat președintele.

Sursa: Parlamentul European

Băsescu: Trebuie să adoptăm prin Constituţie noul tratat, până la finele lui 2013, poate mai repede

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, după lucrările informale ale Consiliului European, că noul tratat de stabilitate trebuie adoptat de România, prin Constituţie, până la finalul anului 2013, în unele condiţii acest lucru fiind necesar de făcut chiar şi mai repede.

Băsescu a spus că este un lucru "extrem de pozitiv" finalizarea, la Consiliu, a negocierilor legate de încheierea "Tratatului privind stabilitatea, coodonarea şi convergenţa în Uniunea Europeană şi Monetară". "A fost succesul acestei reuniuni", a spus preşedintele.

" A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de maxim minus 0,5 % din PIB. Spre exemplu, formularea completă (...) Aş vrea să o citesc, să vedeţi unde este interpretarea. Spre exemplu, formularea tradusă - încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: Regulile menţionate la paragraful 1, cele legate de deficitul excesiv, vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a tratatului, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare. Au fost state care au şi alt tip de legi, legi de tip constituţional şi li s-a dat şi această posibilitate. România nu are astfel de legi. În afară de Constituţie, toate celelalte legi pot fi modificate cu orice majoritate s-ar instala sau s-ar forma în Parlament. Deci, sistemul legislativ pe care noi îl avem nu dă garanţii de nemodificare decât prin revizuirea Constituţiei ", a spus preşedintele.

El a mai spus că este foarte important că România are răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, neexcluzând posibilitatea ca tratatul să fie ratificat de minimum 12 state înainte de 1 ianuarie 2013, ceea ce ar echivala cu scurtarea acestui timp.

"Sigur, se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede. (...) Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una din cele 12 ţări", a mai spus Băsescu.

El a precizat că va face mai multe declaraţi, marţi, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă.

Statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat luni seară un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificată a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar, a anunţat preşedintele UE.

Ştire preluată de la: Mediafax

Nicolas Sarkozy respinge categoric ideea plasării Greciei sub tutelă bugetară de către UE

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a respins categoric luni seară ideea plasării sub tutelă bugetară a Greciei de către Uniunea Europeană, aşa cum propune un document al Guvernului german care a provocat polemici.

"Nu se poate pune problema ca vreun stat să se afle sub tutelă", a declarat acesta pentru presă la finalul summitului european. Această măsură nu ar fi "deloc rezonabilă, democratică sau eficace", a adăugat el.

Liderul statului francez a asigurat că şi cancelarul german Angela Merkel a fost pe aceeaşi poziţie, Plasarea sub tutelă bugetară a Greciei "nu a fost o poziţie apărată de cancelar", a declarat acesta.

Propunerea controversată dezvăluită în cursul sfârşitului de săptămână vine din partea Ministerului german de Finanţe şi a fost prezentată pentru discuţii în cadrul unui forum a înalţilor funcţionari ai statelor zonei euro.

Această propunere cere ca un comisar european să fie desemnat special pentru a supraveghea politica guvernului grec cu drept de veto asupra deciziilor bugetare dacă acestea nu sunt conforme cu angajamentele ţării în faţa creditorilor. Documentul cere de asemenea ca statul să îşi aloce veniturile "înainte de toate" către plata datoriilor, în special către plata dobânzii împrumuturilor.

Documentul a fost primit cu indignare de Grecia şi alte state europene. Premierul Luxemburgului Jean-Claude Juncker a apreciat că este "inacceptabil". Cancelarul austriac Werner Faymann a numit-o o propunere "insultătoare". Numai Ţările de Jos şi Suedia au susţinut propunerea germană.

Sarkozy a declarat, de asemenea, că negocierile ce vizează reducerea datoriei greceşti avansează "în direcţia cea bună". "Avem speranţe bune" să obţinem un "acord definitiv în câteva zile", a continuat acesta.

El a precizat că negocierile vizează pe de o parte băncile private creditoare, dar şi "eventual alte instituţii europene".

De asemenea, preşedintele UE Herman Van Rompuy a anunţat că liderii europeni au cerut ca un acord global pentru salvarea Greciei să fie finalizat "până la sfârşitul săptămânii" şi să includă o reducere a creanţelor băncilor şi un nou program de împrumut.

"Facem apel la miniştrii de Finanţe (ai zonei euro) să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare" acordul cu băncile "şi pentru a adopta" noul program de împrumut de 130 miliarde de euro promis ţării "de acum până la sfârşitul săptămâniii".

Ştire preluată de la: Mediafax

Uniunea Europeană a adoptat un nou tratat bugetar

Statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat luni seară, la Consiliul European, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa, menit să consolideze disciplina lor bugetară, urmând să fie introduse 'reguli de aur' pentru echilibrul bugetar, a anunţat Herman Van Rompuy, preşedintele Uniunii Europene, transmite AFP.

'25 de state vor semna tratatul bugetar', a scris Van Rompuy pe contul său de Twitter.

Tratatul trebuie semnat la începutul lunii martie şi va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puţin 12 state.

Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să adere la noul tratat. Potrivit preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Republica Cehă a invocat 'raţiuni constituţionale' şi dificultatea de a-l ratifica, liderul de la Elysee manifestându-şi surprinderea faţă de această schimbare de atitudine, în condiţiile în care autorităţile de la Praga s-au declarat favorabile acestui tratat la Consiliul European din luna decembrie.

Potrivit noului tratat bugetar, statele semnatare se angajează ca deficitele lor structurale să nu depăşească 0,5% din PIB. Fiecare stat va fi obligat să elaboreze un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în cazul în care se vor înregistra devieri de la această ţintă.

Curtea Europeană de Justiţie urmează să verifice aplicarea regulii de aur bugetare şi va putea fi sesizată de statele membre, ea putând să aplice ţărilor care nu respectă acest angajament amenzi ce pot ajunge până la 0,1% din PIB.

Dacă deficitul bugetar anual al unui stat va depăşi 3% din PIB, se vor institui sancţiuni aproape automate împotriva respectivei ţări.

Noul tratat răspunde exigenţelor cancelarului german, Angela Merkel, care a solicitat adoptarea acestuia în schimbul contribuţiei financiare a ţării sale la susţinerea statelor din zona euro aflate în dificultate.

Ştire preluată de la: Agerpres

Programul Erasmus: 25 de ani de schimbare de vieți și deschideri de orizonturi

Erasmus, cel mai de succes program de schimb de studenți din lume, își sărbătorește anul acesta cea de-a 25-a aniversare.

Aproape trei milioane de studenți au beneficiat de o perioadă de studiu sau de stagiu în străinătate de la crearea programului Erasmus, în 1987.

Sub deviza „Erasmus: 25 de ani de schimbare de vieți și deschideri de orizonturi”, manifestările dedicate aniversării de argint vor fi lansate astăzi de Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.

Mobilitatea Erasmus reprezintă un element central al strategiei Comisiei de combatere a șomajului în rândul tinerilor printr-o mai mare concentrare asupra dezvoltării competențelor – un aspect care va fi discutat de șefii de state și de guverne la Consiliul European informal de astăzi.

Programul Erasmus s-a lansat în 1987 cu 3.244 de studenți care au participat la experiențe de învățare într-una dintre cele 11 țări care au participat inițial la program. În prezent, la program participă 33 de țări - cele 27 de state membre ale UE, Croația, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia.

În ultimii 25 de ani, programul a înregistrat o creștere constantă, atât în ceea ce privește numărul de studenți, cât și în ceea ce privește calitatea și diversitatea activităților propuse. Profesorii și alte categorii de personal, precum responsabilii pentru relații internaționale din cadrul universităților, care reprezintă adesea primul punct de contact pentru potențialii studenți Erasmus, pot beneficia de sprijinul UE pentru a preda sau pentru a fi formați în străinătate – aproape 40 000 au făcut aceasta în 2010/2011.

Stagiile efectuate în companii din străinătate au fost sprijinite prin Erasmus începând din 2007 și sunt tot mai populare. Până acum, s-au acordat deja granturi în acest scop pentru aproximativ 150 000 de studenți. În 2009/10, 35 000 de studenți (unul în șase din total) au ales un stagiu, ceea ce a reprezentat o creștere de 17 % față de anul precedent.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei

CE susţine participarea tuturor statelor UE la summit-urile Zonei Euro

Comisia Europeană va susţine în cadrul Consiliului informal de luni participarea tuturor celor 27 de state membre UE la summit-urile Zonei Euro, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt a CE, Pia Ahrenkilde Hansen.

"Poziţia Comisiei rămâne neschimbată. La Consiliul european informal, CE va continua să prompoveze deschiderea şi coerenţa la nivelul unei Uniuni Europene cu 27 de state membre. Noi continuăm să susţinem punctul de vedere potrivit căruia ţările care nu sunt încă membre ale zonei Euro vor trebui invitate la summit-urile zonei euro, deci la summit-urile Euro", a spus ea.

Purtătorul de cuvânt a mai declarat că CE este pe deplin încrezătoare că această problemă va fi soluţionată la Consiliul informal.

Poziţia CE este conformă cu unul dintre obiectivele României privind Consiliul european informal de la Bruxelles. Astfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, înainte de plecarea la Bruxelles, că unul dintre obiectivele pe care le are la Consiliul informal de luni este "să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro".

"Deci, acele state care adoptă Tratatul trebuie, în opinia noastră, să participe la summit-urile Zonei Euro, nu numai pentru că au semnat Tratatul, dar orice se întâmplă în politicile economice din Zona Euro afectează consistent şi o ţară ca România. Sper că această abordare o vor avea toate statele non-euro care aderă la Tratat în summit-ul informal de mâine (luni - n.r.", a spus preşedintele.

Ştire preluată de la: Mediafax

Nou summit anticriză, în umbra problemelor încă nerezolvate din Grecia

Liderii UE se pregătesc să adopte la summit-ul de luni un tratat privind fondul permanent de criză al zonei euro şi ar putea ajunge la un acord pentru introducerea regulii bugetului echilibrat în legislaţiile naţionale, însă discuţiile se desfăşoară pe fondul problemelor încă nerezolvate din Grecia.

Şefii de stat sau de guvern din UE vor încerca din nou să facă progrese spre soluţionarea crizei datoriilor de stat la cel de-al 17-lea summit european din ultimii doi ani, ale cărui principale teme oficiale de discuţie sunt crearea de locuri de muncă şi consolidarea creşterii economice, liderii europeni încercând să împingă în plan secund măsurile de austeritate nepopulare adoptate în multe state membre.

Politicienii se pregătesc să adopte redirecţionarea a până la 20 miliarde euro din fondurile structurale UE 2007-2013 neutilizate spre crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum şi măsuri de stimulare a creditării către firme şi companii mici şi mijlocii.

Însă discuţiile vor fi dominate de înfiinţarea fondului permanent de criză al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, de pactul fiscal convenit de principiu în decembrie şi de problemele încă nerezolvate ale Greciei.

Negocierile dintre guvernul elen şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni privind restructurarea a 200 miliarde euro din datoriile Greciei au şanse mici să se încheie înainte de debutul summit-ului. Liderii UE nu pot aproba cel de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, dacă Atena nu ajunge la un consens cu creditorii privaţi. Pachetul de finanţare a fost convenit de principiu în luna octombrie a anului trecut, însă nu s-a concretizat în lipsa unui acord cu instituţiile financiare private.

Liderii UE vor semna probabil, la summit-ul de luni, tratatul de înfiinţare a Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent de criză cu resurse de 500 miliarde euro care ar trebui să devină operaţional din luna iulie, cu un an mai devreme decât se preconiza.

Totodată, liderii europeni ar trebui să facă progrese în privinţa stabilirii termenilor şi condiţiilor cuprinse în pactul fiscal convenit în decembrie, care ar trebui să impună statelor semnatare, printre care se numără şi România, o disciplină fiscală strictă, construită în jurul unui deficit bugetar cât mai apropiat de zero.

Ştire preluată de la: Mediafax

BNR: Monedă din argint dedicată aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro

Banca Naţională pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 30 ianuarie 2012, o monedă din argint dedicată aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro.

Potrivit unui comunicat al BNR, moneda are o valoare nominală de 10 lei, formă rotundă, diametrul de 37 de milimetri, cantul zimţat şi greutatea de 31,103 grame.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 365 de lei.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 de bucăţi.

Aversul monedei dedicate aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor prezintă câteva monumente reprezentative pentru România, dispuse circular, peste care se suprapune conturul hărţii României. În centru este stema ţării, valoarea nominală "10 LEI", anul de emisiune "2012" şi inscripţia "ROMANIA".

Reversul prezintă o compoziţie care sugerează moneda unică europeană şi importanţa acesteia pentru mediul de afaceri, populaţie, comerţ, cercetare şi industrie, precum şi anii "2002", "2012". La exterior este inscripţia circulară "10 ANI DE LA INTRODUCEREA BANCNOTELOR SI MONEDELOR EURO".

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Monedele din argint dedicate aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Ştire preluată de la: Agerpres

Băsescu: Industriile din UE nu ar trebui delocalizate

Europa are probleme de creştere economică şi de şomaj din cauza "problemelor severe" de delocalizare a marilor industrii către Asia, dar în România nu se înregistrează un proces de delocalizare "alarmant", a declarat, duminică, preşedintele Traian Băsescu.

"Eu am convingerea, este o apreciere personală, că Europa are probleme de creştere şi probleme de muncă neangajată, în primul rând datorită proceselor severe de delocalizare a marilor industrii către alte zone din afara UE", a spus Băsescu.

Băsescu a spus că România nu are un proces de delocalizare alarmant cu excepţia Nokia, care de fapt s-a închis, problema fiind însă ce a creerii IMM-urilor.

"Problema noastră este să creem IMM-uri, dar, dacă ne batem pe libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că indiferent ce se întâmplă în Franţa, Germania, Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care îşi găseşte mai greu un loc de muncă. Şi aş vrea ca această afirmaţie, absolut reală, să nu fie speculată. Ar fi păcat să fie speculată. Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă ", a mai declarat preşedintele Băsescu.

El a adăugat că este clar că a privi cu atenţie către delocalizarea industriilor din Uniunea Europeană este un lucru obligatoriu.

"Poate că ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia, lăsând un gol imens şi în forţa de muncă direct angajată, dar şi în colaborările pe care le aveau pe orizontală cu întreprinderi mici şi mijlocii. Nu ştiu dacă acest subiect va deveni o temă la acest consiliu, dar la acest consiliu voi ridica acest subiect al marilor întreprinderi delocalizate şi poate să pregătim pentru consiliul următor o discuţie pe această temă, legată de menţinerea forţei de muncă în Europa", a adăugat şeful statului.

Ştire preluată de la: Mediafax

Wolfgang Schaeuble: Grecia ar putea să nu mai primească bani dacă nu aplică reformele anunţate

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a sugerat duminică, într-un interviu pentru Wall Street Journal, că Grecia ar putea să nu mai primească bani din partea zonei euro dacă nu va aplica reformele anunţate, agitând spectul unei incapacităţi de plată.

"Grecia trebuie să decidă", a răspuns el când a fost întrebat dacă zona euro va acorda sau nu un al doilea plan de ajutoare, după cel din 2010, estimat la peste 130 de miliarde de dolari.

Europa este "pregătită să susţină Grecia" cu un nou plan de ajutorare, a subliniat ministrul german, dar dacă aceasta "nu pune în aplicare deciziile necesare şi se mulţumeşte cu efecte ale unor anunţuri, (atunci) nicio sumă a vreunui ajutor nu poate rezolva problema", a insistat ministrul german.

"Poate că noi şi partenerii noştri ar trebui să studiem modalităţi de ajutorare a Greciei în această sarcină dificilă într-un mod mai strict", a adăugat el, referindu-se la propunerea sa de a plasa Grecia sub tutelă bugetară în schimbul acordării unor noi ajutoare.

Germania ridică astfel tonul, în timp ce Atena a respins această propunere duminică, prin intermediul ministrului său de Finanţe Evanghelos Venizelos.

"Oricine impune unui popor o dilemă între a-l ajuta financiar şi demnitatea naţională ignoră învăţăminte istorice fundamentale", a declarat Venizelos duminică, într-un comunicat, cu puţin înainte de apleca spre Bruxelles, unde va participa la summitul european de luni.

De altfel, propunerea germană a fost primită cu scepticism de către alte ţări europene.

După mai bine de două săptămâni de negocieri intermitente şi tensionate la Atena, Guvernul grec pare să fie pe punctul de a fi găsit un acord cu creditorii săi privaţi, în vederea ştergerii a 100 de miliarde de euro din datorie.

Efortul băncilor urmează să permită o reducere a datoriei ţării la un nivel considerat sustenabil, deşi încă foarte ridicat, de 120% din PIP până în 2020, de la 160% cât este în prezent.

Dacă nu obţine acest plan, Grecia se află sub ameninţarea unei incapacităţi de plată încă din 20 martie, termenul rambursării unor obligaţiuni mai vechi în valoare de 14,5 miliarde de euro.

Însă, cu scopul de a-şi asigura supravieţuirea şi de a slăbi presiunile asupra zonei euro, Atena negociază, în paralel, cu creditorii săi instituţionali, Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în vederea deblocării unui al doilea plan de susţinere, decis la sfârşitul lui octombrie.

Ştire preluată de la: Mediafax

Sarkozy: Europa nu mai este pe marginea prăpastiei

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat duminică, într-o intervenţie televizată, că situaţia pe frontul crizei din zona euro "se calmează" şi "se stabilizează", apreciind că "Europa nu mai este pe marginea prăpastiei".

El a adăugat că deficitul public al Franţei din 2011 este mai bun decât s-a prevăzut, atingând un nivel de 5,4% din Produsul Intern Brut (PIB) sau poate 5,3%, faţă de 5,7%, cât era prevăzut până în prezent.

"Sunt puse elementele unei stabilităţi a situaţiei financiare a lumii şi a Europei ", a declarat el într-un interviu acordat duminică mai multor posturi franceze de televiziune. "Europa nu mai este pe marginea prăpastiei", a apreciat şeful statului francez.

Nicolas Sarkozy urmează să anunţe în cursul acestui interviu o serie de măsuri care vor marca finalul mandatului său, înaintea alegerilor prezidenţiale prevăzute pe 22 aprilie şi 6 mai.

Ştire preluată de la: Mediafax

ACTA: Rolul Parlamentului European

Reprezentanți din 22 de state membre UE și Uniunea Europeană au semnat joi, 26 ianuarie 2012, la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Tratatul nu va putea intra, însă, în vigoare, fără aprobarea Parlamentului European.

Scopul Acordului Comercial Anti-Contrafacere (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția) este de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online și de a combate contrafacerea și pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică și filme.

Comisia Europeană și-a publicat ultima propunere pe 24 iunie 2011. Comisia parlamentară responsabilă cu acest text este cea pentru comerț internațional. Alte patru comisii vor prezenta opinii: comisiile pentru dezvoltare, industrie, cercetare și energie, afaceri juridice și libertăți civile.

Abia după ce este discutată și votată în comisii, propunerea poate fi dezbătută și votată în plen. Comisia pentru dezvoltare a început deja discuțiile, celelalte comisii urmând să înceapă lucrările în curând.

În cadrul acestui proces, Parlamentul European, comisiile și serviciile sale vor organiza seminarii și reuniuni cu experți, reprezentanți ai societății civile și alte părți vizate, pentru ca toate opiniile să fie ascultate. Un studiu făcut de experți externi este deja disponibil.

Sursa: Parlamentul European