joi, 22 decembrie 2011

Dar de Crăciun pentru copiii și tinerii din Centrul de Plasament și Școală Ajutătoare Breaza

Asociația Eurocentrica a împărțit daruri joi, 22 decembrie 2011, la Centrul de Plasament și Școală Ajutătoare din Breaza.

De cadouri- constând în jucării, hainuțe, dulciuri și cărți- s-au bucurat peste 50 de copii și tineri din Centrul de Plasament.

Darurile au fost realizate cu ajutorul a aproape 40 de oameni minunați care au dorit să aducă bucurie în sufletul acestor copii și tineri și cărora Eurocentrica le mulțumește.Totodată, cadourile au fost asigurate cu sprijinul Initial Advisory, fundația Hamburger Sternschnuppe din Germania și editura Carpathia.

Prin intermediul acestui proiect, Asociația Eurocentrica a dorit să sprijine un grup de copii și tineri defavorizați, prin implicarea unui număr cât mai mare de voluntari, persoane fizice și juridice.

miercuri, 21 decembrie 2011

Întâlnire “privată” Sarkozy-Schroeder în plină criză a zonei euro

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a discutat marţi seară timp de aproximativ trei sfeturi de oră cu fostul cancelar social-democrat al Germaniei Gerhard Schroeder, informează AFP.

Palatul Elysee a refuzat orice comentariu în legătură cu această întâlnire 'privată' ce intervine după mai multe tentative franco-germane care nu au permis până în prezent scoatere zonei euro din turbulenţa financiară provocată de criza datoriei Greciei.

După declanşarea acestei crize, predecesorul creştin-democratei Angela Merkel a fost în mod frecvent dat ca exemplu de Nicolas Sarkozy ca liderul german care a adoptat măsurile de austeritate ce au permis relansarea economiei germane, cu care şeful statului francez doreşte în prezent să-şi consolideze 'convergenţa'.

Politica promovată de Gerhard Schroeder l-a costat înfrângerea electorală din 2005, după şapte ani petrecuţi în fruntea guvernului german.

Știre preluată de la: Agerpres

Orban: Există o mare frustrare în legătură cu atitudinea Olandei faţă de Schengen

Ministrul Leonard Orban declară că atât la nivelul autorităţilor române, cât şi al celorlalte state membre există un nivel de frustrare legat de decizia Olandei de a bloca procesul de aderare la Schengen, folosind alte argumente faţă de cele reale, legate de situaţia politică internă de la Haga.

"Un dosar extrem de important este legat de aderarea la Spaţiul Schengen. Sperăm că, într-o formă sau alta, Olanda va accepta finalmente că nu poate să blocheze la infinit acest proces şi va agrea soluţia de compromis sau o formulă care să permită o singură decizie, nu mai multe decizii", a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Europene.

Leonard Orban a spus că există un nivel mare de frustrare la nivelul autorităţilor române legat de refuzul Olandei de a accepta aderarea la Schengen, refuz bazat pe motive de politică internă.

"Vreau să înţelegeţi foarte bine că există în momentul de faţă o mare frustrare la nivelul nostru privind reacţiile pe care le are Olanda la acest proces. Noi ştim foarte bine care sunt motivele şi este cu atât mai frustrant că, ştiind care sunt motivele pentru care Guvernul olandez nu dă drumul acestei decizii, vin să se invoce nişte chestiuni legate de MCV, de faptul că ultimul raport al CE - care, între paranteze fie spus, este cel mai bun raport pe care l-a avut România până în prezent - nu a fost suficient de bun. Chestiuni de genul acesta sunt invocate ca să explice o situaţie ce ţine de politica internă a Olandei. Şi vreau să ne înţelegeţi frustrarea", a spus Orban.

Ministrul a adăugat că această frustrare există şi la nivelul altor state membre. "Vreau să vă spun că am constatat această frustrare nu numai la nivelul autorităţilor române. Din ce în ce mai multe state sunt nu supărate, ci foarte supărate pe ceea ce se întâmplă cu acest proces. Nu ştiu dacă aţi văzut declaraţia preşedinţiei poloneze, care a spus că cea mai mare nerealizare a sa este că nu a putut fi convinsă Olanda să accepte formula de compromis", a explicat Orban.

În acest context, ministrul a adăugat că regretă faptul că nu are permisiunea de a reda discuţiile de la Consiliul European. " Dar, dacă aţi fi văzut aceste discuţii, aţi fi realizat că aceste frustrări sunt majore nu numai la nivelul României, ci şi la nivelul a din ce în ce mai multe state membre. Preşedintele Sarkozy a fost extrem de ferm la ultimul Consiliu European susţinând această formulă de compromis (n.red., aderarea în etape) la care s-a ajuns şi, cu toate acestea, premierul olandez Rutte nu a vrut sub nicio formă să cedeze ", a spus Orban.

Știre preluată de la: Mediafax

marți, 20 decembrie 2011

Noi norme europene privind ajutorul de stat

Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet revizuit de norme ale UE în domeniul ajutoarelor de stat pentru evaluarea compensației publice pentru serviciile de interes economic general (SIEG).

Noul pachet clarifică principalele principii privind ajutoarele de stat și introduce o abordare diversificată și proporțională, cu norme mai simple pentru serviciile de interes economic general la scară restrânsă, cu un domeniu de aplicare local sau care urmăresc un obiectiv social, în același timp ținând seama mai bine de aspectele legate concurență în cazurile de mari dimensiuni.

Pachetul este format din patru instrumente care se vor aplica în cazul tuturor autorităților (naționale, regionale, locale) care acordă compensații pentru furnizarea serviciilor de interes economic general.
Statele membre dispun de o mare libertate în ceea ce privește definirea serviciilor care sunt de interes general. Însă Comisia trebuie să se asigure că finanțarea publică acordată pentru furnizarea unor astfel de servicii nu denaturează în mod nejustificat concurența pe piața internă.

Noile norme, care înlocuiesc așa-numitul pachet „Monti-Kroes” din iulie 2005, clarifică noțiuni de bază precum „activitate economică” pentru a facilita aplicarea normelor atât la nivelul administrațiilor naționale, cât și al celor regionale sau locale.

Toate serviciile sociale sunt exceptate de la obligația de notificare a Comisiei, indiferent de valoarea compensației pe care o primesc. Serviciile în cauză trebuie să satisfacă „nevoi sociale legate de sănătate și îngrijiri pe termen lung, îngrijirea copiilor, accesul pe piața muncii și reintegrarea pe piața muncii, locuințe sociale, precum și îngrijirea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile”. Înainte, numai spitalele și locuințele sociale beneficiau de exceptare.

Alte servicii de interes economic general sunt scutite cu condiția ca valoarea compensației să fie mai mică de 15 milioane de euro pe an.

Comisia Europeană propune, de asemenea, să stabilească o sumă minimă a compensației pentru toate celelalte servicii, considerându-se că măsurile cu o valoare sub acest nivel nu constituie ajutor.

Valoarea de minimis în cazul SIEG va fi stabilită la 500.000 de euro pe trei ani, ceea ce va asigura reducerea birocrației pentru SIEG la scară restrânsă. În primăvară se va adopta o decizie finală în acest sens.
Pe de altă parte, în viitor va exista un grad mai ridicat de control pentru celelalte servicii de interes economic general în cazul cărora sumele reprezentând compensații depășesc 15 milioane EUR pe an, iar potențialul de denaturare a concurenței pe piața unică este mai mare.

Ori de câte ori este posibil, serviciile de interes economic general ar trebui încredințate prin intermediul unei proceduri deschise și transparente de licitație publică, pentru a garanta cea mai bună calitate, la cele mai mici costuri pentru contribuabilii care plătesc pentru servicii.

O nouă propunere de regulament de minimis, conform căreia compensația sub un anumit nivel nu intră în sfera de aplicare a controlului ajutoarelor de stat, se preconizează că va fi adoptată în primăvara anului 2012, după o ultimă rundă de consultări.

Știre preluată de la: Capital

Noi programe antifraudă pentru a proteja interesele financiare ale UE, din 2014

Comisia Europeană (CE) a adoptat, luni, două propuneri pentru programele Hercule III şi Pericles 2020. Cu un buget de 110 milioane de euro şi, respectiv, de 7,7 milioane de euro, aceste programe se vor derula pe parcursul a şapte ani, începând cu ianuarie 2014.

Misiunea programului Hercule III este să combată frauda, corupţia şi orice alte activităţi ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Acesta se axează în special pe cooperarea dintre Comisie, prin intermediul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), autorităţile competente din statele membre, precum şi alte instituţii şi organisme europene.

Programul urmăreşte să asigure condiţii echivalente de protecţie în statele membre şi în toate instituţiile, organismele şi agenţiile Uniunii. Măsurile prevăzute în cadrul programului Hercule III includ: asistenţă tehnică şi operaţională, în lupta împotriva activităţilor ilegale transfrontaliere, pentru autorităţile însărcinate cu aplicarea legii în statele membre, precum şi activităţi de formare profesională.

Programul anterior Hercule a înregistrat rezultate importante, cum ar fi 70 de proiecte de asistenţă tehnică care au finanţat cumpărarea de echipamente tehnice sofisticate pentru agenţiile însărcinate cu aplicarea legii care luptă împotriva fraudei, precum şi programe de formare în domeniul combaterii fraudei, de care au beneficiat mai mult de 5 300 de membri ai personalului însărcinat cu aplicarea legii.

Programul Pericles 2020 este un program de schimb, asistenţă şi formare în vederea consolidării protecţiei bancnotelor şi a monedelor euro, atât la nivel european, cât şi la nivel mondial.

Proiectele finanţate în cadrul programului Pericles includ, printre altele, un seminar asupra strategiei Uniunii pentru protecţia monedei euro în zona mediteraneană, un curs de formare privind falsificarea banilor în America Latină şi o serie de schimburi de personal între autorităţi, atât în interiorul, cât şi în afara UE.

Proiectul de regulament va fi discutat în cadrul Consiliului şi al Parlamentului European, în vederea adoptării sale până la sfârşitul anului 2012, astfel încât noul program să poată începe la 1 ianuarie 2014.

Negocierile privind cadrul financiar multianual pentru întregul buget al Uniunii Europene vor continua în paralel.

Sursa: Reprezentanța Comisiei