marți, 22 martie 2011

Parlamentul European investigheaza acuzatii de mita

O investigatie sub acoperire realizata de jurnalisti ai cotidianului britanic The Sunday Times care s-au dat drept lobbysti si au incercat sa mituiasca 60 de europarlamentari cu sume de pana la 100000 euro pentru a adduce amendamente legislatiei europene in domeniul bancar a aratat ca trei europarlamentari au raspuns propunerilor falsilor lobbysti.

Situatia celor acuzati de primire de mita este diferita. Daca europarlamentarul Ernst Strasser, fost ministru de interne in Austria, si-a inaintat demisia in urma acuzatiilor, ceilalti doi , Adrian Severin si Zoran Thaler, fost ministru de externe al Sloveniei au negat acuzatiile. Mai mult, Adrian Severin a negat ca ar fi depus amandamente la propunerea legislativa in cauza, precizand ca a pretins bani numai in schimbul unor sfaturi legate de procedurile parlamentare, afirmand totodata ca acest lucru este in conformitate cu normele Parlamentului European: „ Avem dreptul de a lucra în calitate de consultanţi politici. Singura obligatie este acea de a nu transfera informatii confidentiale.”

In contextul acestui scandal, Adrian Severin, dupa o discutie avuta cu Martin Schulz,liderul grupului socialistilor din Parlamentul European, a decis sa se retraga din grupul socialist pana la terminarea procedurilor de investigare a acuzatiilor la adresa sa.

Investigatia Parlamentului European legata de comportamentul celor trei parlamentari care ar fi primit bani pentru a propune amendamente unor proiecte legislative europene este in desfasurare.

marți, 15 martie 2011

Siguranta nucleara la nivel European

Ministrii responsabili cu energia din statele Uniunii Europene se intalnesc astazi la Bruxelles pentru a discuta masurile privind siguranta nucleara la nivel European.

Potrivit Comisiei Europene principalul subiect pe agenda intalnirii il reprezinta standardele europene de siguranta si planurile de siguranta pentru centralele nucleare din statele membre. Intalnirea are loc in contextul cutremurului din Japonia care a afectat serios o centrala nucleara si reactoarele acesteia.

Un purtator de cuvant al Comisiei a precizat ca intalnirea, prin discutarea masurilor de siguranta nucleara, va avea rolul unei verificari de siguranta complete a reactoarelor din Europa. La reuniune vor participa si reprezentanti ai autoritatilor nationale privind siguranta nucleara cat si furnizori ai centralelor nucleare din UE.

luni, 14 martie 2011

Parteneriatul Euro-Mediteranean

Un aspect important care a trecut mai putin observat in reflectarea discutiilor Consiliului European de la Bruxelles din aceasta perioada este si strategia legata de parteneriatul Euro-Mediteranean.

Realizarea acestui parteneriat va inlesni sprijinirea de catre Uniunea Europeana a tarilor din zona Mediteranei in procesul de domocratizare si de asemena va conduce la cresterea prosperitatii economice in regiune.

vineri, 11 martie 2011

Comisia stabileşte Foaia de parcurs pentru construirea unei Europe competitive, cu emisii reduse de carbon până în 2050

09/03/2011 10:36:01

Comisia Europeană a adoptat Foaia de parcurs pentru transformarea Uniunii Europene într-o economie competitivă şi cu emisii reduse de carbon până în anul 2050. Foaia de parcurs descrie calea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a atinge obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% faţă de nivelurile de referinţă (1990), până în 2050. Pe baza analizei realizate în ce priveşte eficienţa costurilor, Foaia de parcurs furnizează direcţii pentru politicile sectoriale, strategiile naţionale şi regionale de reducere a emisiilor, precum şi pentru investiţiile pe termen lung. UE trebuie să înceapă acum să elaboreze strategii pe termen lung, iar Foaia de parcurs furnizează orientările pentru a realiza tranziţia necesară în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor. Comisia Europeană şi-a asumat această iniţiativă deoarece promovarea, pe plan mondial,a tranziţiei la o economie cu emisii reduse de carbon şi eficientă în utilizarea resurselor va avea beneficii multiple pentru UE.

onnie Hedegaard, comisar european pentru combaterea schimbărilor climatice, a declarat: ''Trebuie să începem tranziţia către o economie competitivă cu emisii reduse de carbon acum. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât costurile vor fi mai mari. Pe măsură ce preţul petrolului creşte, Europa plăteşte tot mai mult pentru factura sa de energie şi devine tot mai vulnerabilă la şocurile induse de această creştere. Deci, prin începerea tranziţiei acum, vom avea beneficii în viitor. Iar vestea cea bună este că nu trebuie să aşteptăm până la noi descoperiri tehnologice. Economia cu emisii reduse de carbon poate fi construită prin dezvoltarea pe mai departe a tehnologiilor existente, deja experimentate. La această tranziţie trebuie să contribuie toate sectoarele economice, inclusiv agricultura, construcţiile sau transportul. Prin descrierea celei mai eficiente căi din punct de vedere la costurilor de a aduce Europa viitoare în zona emisiilor reduse de carbon, Foaia noastră de parcurs furnizează un cadru clar şi previzibil pentru guverne şi mediul de afaceri astfel încât să îşi poată pregăti strategiile de reducere a emisiilor de carbon şi investiţiile pe termen lung".

Accent pus pe măsurile interne

Consiliul European a adoptat obiectivul de a reduce în UE, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95% faţă de nivelurile de referinţă (1990) drept contribuţia pe termen lung din partea Europei la prevenirea periculoaselor schimbări climatice.

Foaia de parcurs stabileşte calea eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a atinge acest obiectiv, recomandând Europei să îl îndeplinească în principal prin măsuri interne deoarece, până la jumătatea secolului în curs, creditele internaţionale pentru reducerea emisiilor vor fi mult mai puţin disponibile decât în prezent. Până în 2050, UE trebuie să-şi reducă emisiile cu 80% faţă de nivelurile de referinţă (1990) strict prin măsuri interne. Orice credite utilizate vor duce, pe ansamblu, procentul de reducere a emisiilor dincolo de pragul de 80%.

Modelul economic atotcuprinzător pe care se bazează Foaia de parcurs demonstrează că, pentru a ajunge la o reducere "internă" cu 80% până în 2050, trebuie realizate reduceri cu 40 şi 60% faţă de nivelurile de referinţă (1990) până în anul 2030 şi, respectiv, 2040. Toate sectoarele vor trebui să îşi aducă contribuţia. Politicile curente au fost proiectate să reducă emisiile interne cu 30% până în 2030 şi 40% până în 2050.

Economii de carburant

Construirea unei economii cu emisii reduse de carbon va necesita, în următorii 40 de ani, investiţii anuale adiţionale echivalente cu 1.5% din PNB-ul Uniunii – respectiv 270 de miliarde de euro – peste nivelul investiţiilor totale curente ce reprezintă 19% din PNB. Această creştere nu face decât să aducă Europa la nivelurile precedente de investiţii, înregistrate înainte de declanşarea crizei economice. Mare parte sau întregul volum al investiţiilor suplimentare va fi recuperat din economiile realizate la importurile de petrol şi gaze. Aceste economii sunt estimate la un volum de 175-320 de miliarde de euro, anual.

În plus, investiţiile în reducerea emisiilor de carbon – în tehnologiile curate, în infrastructura de tipul reţelelor electrice inteligente, în protecţia mediului – vor avea beneficii multiple. Costurile legate de carburanţi sunt plătite ţărilor terţe, în timp ce investiţiile creează valoare adăugată în UE. Pe lângă reducerea dependenţei noastre de importurile de energie, respectiv a vulnerabilităţii noastre la şocurile induse de fluctuaţia preţurilor la petrol, investiţiile vor stimula sursele de creştere economică, vor prezerva locurile de muncă existente şi vor crea altele noi. Poluarea aerului şi costurile de sănătate asociate se vor reduce şi ele. Beneficiile totale rezultate dintr-o mai bună calitate a aerului poate ajunge până la suma de 88 de miliarde de euro anual, până în 2050.

Obiectivul 2020

De asemenea, potrivit analizei, calea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor pentru îndeplinirea obiectivului stabilit pentru 2050 presupune o reducere a emisiilor cu 25% până în 2020, şi nu 20% cum e stabilit în prezent, reducere de realizat strict prin măsuri interne. Foaia de parcurs arată că această reducere internă cu 25%[1] poate fi realizată până în 2020 dacă UE reuşeşte să îndeplinească obiectivul de îmbunătăţire a propriei eficienţe energetice cu 20% - obiectiv reafirmat de şefii de state şi de guverne la summit-ul pe teme de energie din 4 februarie –, precum şi dacă implementează integral pachetul de măsuri "Climă – Energie", adoptat în 2009.[2]

Pentru a îndeplini obiectivul de a obţine economii de 20% în domeniul energiei, poate fi necesar ca o parte din cotele de emisii din volumul total ce urmează a fi licitat de statele membre în sistemul UE-SCE începând cu 2013 să fie puse deoparte. Această punere deoparte va trebui realizată treptat şi nu va avea în vedere cotele deja deţinute de companii. Fără ea, economiile de energie realizate de o companie vor avea ca rezultat, datorită cererii reduse, diminuarea preţului cotelor. În aceste condiţii, o altă companie ar putea produce mai mult, consuma mai multă energie şi produce mai mult dioxid de carbon. Ca rezultat, economiile nete de energie ar fi reduse sau chiar inexistente. În plus, datorită plafonului fix din cadrul SCE, nu vor fi obţinute nici reduceri nete de emisii. Punerea deoparte ar neutraliza efectul sus-menţionat şi ar sprijini obţinerea de economii nete, precum şi reducerea netă a emisiilor.


[1] Oferta UE, în cadrul negocierilor internaţionale în domeniul climei, de a pune în practică o reducere cu 30% a emisiilor de carbon până în 2020, rămâne valabilă şi nu este afectată de prevederile din Foaia de parcurs.

[2] Vezi http://ec.europa.eu/clima/policies/package/index_en.htm

Următorii paşi

Foaia de parcurs este prezentată sub forma unei comunicări adresate Consiliului, Parlamentului European şi celorlalte organisme UE. Comisia le invită pe acestea, statele membre şi părţile interesate să ia în considerare Foaia de parcurs atunci când elaborează politicile naţionale şi comunitare având ca obiectiv tranziţia la o economie cu emisii reduse de carbon până în 2050. Ca pas imediat următor, Comisia are în vedere necesitatea de a dezvolta foi de parcurs sectoriale în cooperare cu sectoarele relevante.

joi, 10 martie 2011

Bucuresti lider la poluarea aerului

Un studiu realizat la scara europeana, in cadrul programului Aphecom, finantat prin Programul de Actiune a Comisiei Europene in domeniul sanatatii publice, a masurat impactul poluarii aerului asupra sanatatii populatiei.

Potrivit studiului Aphecom, care a durat trei ani, calitatea aerului in metropolele Europene este diferita. Exista de pilda o diferenta mare intre Bucuresti, oras extrem de poluat si Stockholm, unde nivelul de poluare al aerului este mult mai scazut. Un nivel ridicat al particulelor fine in aer are numeroase efecte nefaste supra omului: reduce speranta de viata, favorizeaza asmul in randul copiilor, bronsite cronice si boli cardiovasculare la adulti. In cadrul studiului au fost analizete 25 de orase europene. S-a estimat de asemenea costul anual pentru ingrijirea celor afectati de boli determinate de poluarea earului, aproximativ 43 de miliarde de euro.

Mai jos este un tabel, cu cifrele legate de poluarea aerului. Bucurestiul conduce detasat.

Oras

Poluare exprimata in micrograme pe metru cub


Bucuresti

38.2

Budapesta

33.7

Atena

29.4

Barcelona

27

Lubliana

23.4

Valencia

23

Viena

21.6

Rome

21.4

Brussels

19

Marseille

18.5

Paris

16.4

Rouen

15.3

Londra

13.1

Dublin

10.5

Stockholm

9.4


  • Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel al particulelor poluante din aer mai mic de 10 micrograme pe metru cub
Sursele de informare pentru acest articol: http://www.aphekom.org/web/aphekom.org/home http://www.guardian.co.uk/environment/2011/mar/08/air-pollution-life-expectancy-dupont