Şah: A început procedura de aprobare a programului ''Şahul în şcoală''

Un grup de europarlamentari din mai multe ţări membre a redactat declaraţia referitoare la implementarea programului "Şahul în şcoală" în sistemul de învăţământ din Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat al FR de Şah.

Având în vedere că practicarea şahului aduce numeroase beneficii copiilor, faptul că acesta este un sport accesibil tuturor grupelor sociale, documentul invită Comisia Europeană şi statele membre să sprijine programul "Şahul în instituţiile de învăţământ".

Procedura de colectare a semnăturilor parlamentarilor începe de miercuri 30 noiembrie 2011 şi dureaza până la 15 martie 2012, iar pentru a fi aprobată sunt necesare semnăturile a jumătate plus unu din totalul europarlamentarilor.

Aceasta iniţiativă este susţinută şi de un număr de europarlamentari români care au participat la lansarea programului, printre care domnii Cătălin-Sorin Ivan, Cristian Silviu Busoi, Iosif Matula, Csaba Sogor.

Programul "Şahul în şcoală" este realizat împreună cu Federaţia Europeană de Şah (European Chess Union, http://www.europechess.net/) şi de Fundaţia Kasparov Europa (Kasparov Chess Foundation Europe http://www.kcfe.eu/).

Știre preluată de la: Agerpres

Petru Luhan cere Comisiei interzicerea reclamelor la produsele nocive pentru copii

Europarlamentarul Petru Luhan a solicitat Comisiei Europene să emită o directivă care să interzică promovarea prin reclame a produselor pentru copii care conţin E-uri nocive.

„Conform unor studii recente, sănătatea fizică şi mentală a copiilor este cu atât mai afectată cu cât creşte cantitatea de E-uri consumate. Cele mai periculoase produse, pe care copiii le consumă cu plăcere, sunt dulciurile sau produsele semipreparate, a căror compoziție are consecințe negative asupra sănătății lor”, se arată în documentul transmis Comisiei de Petru Luhan.

Acesta aminteşte, printre altele, de o serie de compuşi ai alimentelor care au fost dovediţi a fi periculoşi pentru sănătatea consumatorilor: "sunset yellow" (E110), folosit, în special, în sucuri şi dulciuri; tartrazina (E102), care ar provocă accese de furie în rândul copiilor; benzoatul de sodiu, folosit în băuturile carbogazoase, care provoacă, în timp, stări de depresie; E 128 (colorant roşu) care poate produce mutații genetice şi se găseşte în carnea de hamburgeri; E951 (aspartam) şi E954 (zaharină) care se folosesc ca îndulcitori.

Sute de studii susţin că aceşti doi compuşi au efecte nefaste asupra sănătăţii. Unul dintre cele mai cumpărate produse cu aspartam sau zaharină este guma de mestecat.

“O soluție ar fi putea fi interzicerea campaniilor agresive de publicitate ce au ca public ţintă copiii. Reclamele la alimente, în mare parte la dulciuri, nu ar trebui difuzate în timpul emisiunilor pentru copii. Consider că este nevoie de elaborarea unei directive care să interzică publicitatea la alimentele nocive pentru copii”, concluzionează documentul care a ajuns pe masa Comisiei Europene.

Pentru a potenţa acest demers, europarlamentarul Petru Luhan a iniţiat o campanie de strângere de semnături printr-o petiţie on-line. Toţi cei care sunt de acord cu interzicerea reclamelor la produsele nocive pentru copii îşi pot exprima sprijinul prin semnarea petiției la adresa http://www.petitieonline.ro/petitie/02788056.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, va fi prezent în România în perioada 1- 2 decembrie 2011

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, se va întâlni cu Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, precum și cu Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Totodată, Dacian Cioloș va participa la recepţia de Ziua Naţională organizată de Preşedinţia României.

Oficialul UE va avea întâlniri reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, precum şi cu producătorii de produse tradiţionale româneşti.

Olli Rehn: Următoarele 10 zile sunt de importanţă crucială pentru salvarea zonei euro

Următoarele zece zile sunt de importanţă crucială pentru salvarea zonei euro, după ce liderii financiari ai guvernelor din uniunea monetară au convenit consolidarea resurselor fondului de stabilitate şi au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la FMI pentru a evita dezastrul.

"Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză", a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.

Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru sprijin.

Dobânzile împrumuturilor Italiei şi Spaniei şi-au reluat miercuri creşterea, investitorii considerând că planurile prezentate după şedinţa de marţi a miniştrilor sunt insuficiente.

Bursele din Europa şi Asia şi moneda euro au scăzut miercuri, după ce Standard & Poor's a coborât ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din lume.

"Trebuie să ne aducem aminte de asemenea că EFSF se finanţează deja la costuri mult mai ridicate decât Germania, a reuşit cu greu să atragă sumele ţintite la ultima licitaţie şi riscă să-şi piardă ratingul AAA dacă agenţiile vor decide retrogradarea Franţei. Astfel, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul întrebării. Este soluţia de ieri, iar piaţa a depăşit deja momentul" , comentează analiştii Rabobank.

La doi ani după declanşarea crizei datoriilor de stat în Grecia, investitorii fug de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro. Băncile europene vând titluri de stat şi evită să împrumute guvernele, iar pentru instituţiile financiare din ţările din sudul Europei retragerile de depozite se transformă treptat într-un trend. Situaţia alimentează temerile legate de supravieţuirea monedei euro.

"Suntem în faţa unei adevărate crize financiare, vorbim despre turbulenţe generalizate pe pieţele financiare", a declarat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat marţi seară planuri care vizează garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligaţiuni ale statelor care au probleme de finanţare şi crearea unor aşa-numite fonduri de co-investiţie pentru a atrage investitori străini pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.

Ambele programe vor deveni operaţionale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza în procesul de leveraging prin care liderii europeni speră să atragă sume substanţiale, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

Juncker a arătat că miniştrii Finanţelor vor ca FMI să contribuie la efortul anticriză al Europei cu sume similare resurselor EFSF după finalizarea procesului de leveraging.

Directorul general al EFSF, Klaus Regling, a afirmat însă că nu anticipează contribuţii masive din partea investitorilor la schemele de leveraging care vor fi derulate în următoarele săptămâni, oficialii europeni evitând să estimeze rezultatul operaţiunilor.

Principalii investitori vizaţi, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifestă tot mai multă prudenţă în privinţa achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale din zona euro.

Majoritatea analiştilor consideră că situaţia mai poate fi salvată numai de o intervenţie masivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor de stat din zoan euro, similară programelor de "relaxare cantitativă" derulate de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.

Totodată, posibilitatea unei intervenţii mai ample a FMI este pusă sub semnul întrebării de resursele insuficiente ale creditorului de la Washington. Mai multe economii importante care ar putea finanţa FMI sunt sceptice în privinţa eforturilor anticriză din Europa.

SUA, Japonia şi mai multe ţări asiatice ezită să contribuie înainte ca Europa să-şi angajeze resursele proprii în efortul anticriză şi ca statele de la "periferia" zonei euro să prezinte măsuri mai concrete şi mai dure de reformă fiscală şi economică.

"Nimeni nu vrea să cheltuiască bani pe ceva despre care se îndoiesc că va funcţiona. Asta se aplică nu numai pentru Europa. Condiţiile pentru solicitarea ajutorului FMI sunt destul de serioase. Cei care vor sprijin trebuie să fie pregătiţi să renunţe la o parte din jurisdicţie pe politica fiscală şi să treacă prin reforme dureroase. Promisiunile şi discursurile nu sunt suficiente", a declarat o sursă oficială G20.

Noul premier italian Mario Monti a prezentat marţi, în şedinţa Eurogroup, proiectul de austeritate şi reforme pe care doreşte să-l implementeze, însă a fost îndemnat să găsească măsuri mai decisive de reducere a deficitului bugetar şi datoriei publice.

Dobânzile la care se împrumută Italia au depăşit nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au simţit forţate să ceară ajutor de la Comisia Europeană şi FMI. Guvernul de la Roma are de efectuat începând de la sfârşitul lunii ianuarie o campanie masivă de refinanţare a datoriilor ajunse la maturitate. Statul italian are pe 1 februarie o scadenţă uriaşă, de 27 miliarde euro.

Știre preluată de la: Mediafax

Sulfina Barbu: Menţinerea restricţiilor contra lucrătorilor români în unele state membre nu se justifică economic

Existenţa restricţiilor pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români este o temă sensibilă, dar considerăm că menţinerea acestor restricţii în unele state membre nu se justifică economic, a declarat miercuri, la Bruxelles, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale Sulfina Barbu, în dezbaterea "Mobilitatea lucrătorilor în Europa'', organizată în Parlamentul European.

''Plecăm de la o realitate - libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental în Uniunea Europeană. Mobilitatea forţei de muncă trebuie asigurată fără restricţii. Consider că cel mai bun argument (pentru eliminarea restricţiilor contra lucrătorilor români) este raportul din 11 noiembrie al Comisiei Europene, care evidenţiază că restricţiile existente sunt derogatorii de la regimul liberei circulaţii şi că CEJ a declarat de mai multe ori că derogările trebuie tratate în mod strict'', a spus Sulfina Barbu.

Raportul CE din 11 noiembrie relevă rolul în general pozitiv al mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari în economiile ţărilor de destinaţie, unde studiile indică faptul că impactul mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari a dus la o creştere cu 0,3% a PIB pentru UE-27 şi 0,4% a PIB în UE-15 (UE-15 este formată din statele care erau membre ale Uniunii Europene înainte de anul 2004).

Potrivit ministrului român al muncii, studiile mai arată foarte clar că nu s-a produs un impact semnificativ asupra şomajului sau salariilor în ţările ce au impus restricţiile pentru lucrătorii români. Mai mult, reintroducerea în această vară, de către Madrid, a restricţiilor pe piaţa forţei de muncă spaniole pentru lucrătorii români nu a condus la o scădere a ratei şomajului în rândul forţei de muncă autohtone.

Eurodeputata Elena Băsescu (PPE), membră a Comisiei de afaceri economice şi monetare a PE şi organizatoare a dezbaterii, a explicat că evenimentul de miercuri, care are loc la numai o lună după unul pe aceeaşi temă, a fost justificat şi de faptul că în ultimele săptămâni două state membre, Olanda şi Marea Britanie, au anunţat menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul lui 2013.

Tratatul de aderare din 2005 le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Statele din UE care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor ale forţei de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria) au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE.

În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis la 22 iulie acest an să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă, şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând Spania să restricţioneze temporar accesul pe piaţa sa a forţei de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unor perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice.

Întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricţiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată, până la finalul acestui an, în legătură cu perturbările grave ale pieţei muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricţiile reintroduse nu se aplică cetăţenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piaţa spaniolă a forţei de muncă sau care erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forţei de muncă.

Știre preluată de la: Agerpres