Dacian Cioloş: Agricultorii români vor fi beneficiarii unei creşteri semnificative a plăţilor directe

Comisarul european pentru Agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat că menţinerea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) la nivelul din 2013 reprezintă un buget care permite reducerea diferenţelor între plăţile pe care le primesc agricultorii din vechile şi din noile state membre, cei români urmând să fie beneficiarii unei creşteri semnificative a plăţilor directe.

După adoptarea de către Comisia Europeană a cadrului financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, comisarul european Dacian Cioloş a declarat că PAC rămâne în continuare cea mai importantă în bugetul UE, cu o alocaţie totală de 386,9 miliarde de euro în perioada 2014-2020.

Totodată, potrivit comisarului european, bugetul va permite reducerea diferenţelor între est şi vest, între plăţile pe care le primesc agricultorii din vechile şi din noile state membre, astfel încât agricultorii români vor fi beneficiarii unei creşteri semnificative a plăţilor directe.

“Vor fi încă multe de negociat în Parlamentul European şi în Consiliul de Miniştri dar, încă din propunerea de buget pe care o face Comisia Europeană, România porneşte ca un stat beneficiar de fonduri suplimentare substanţiale dacă ar fi să mă refer numai la politica agricolă comună şi politica de coeziune”, a declarat Dacian Cioloş.

Plăţile directe vor rămâne instrumentul esenţial de susţinere a veniturilor agricultorilor. Acest sprijin va fi alocat într-un mod echitabil şi o parte semnificativă va fi alocată pentru întărirea eco-competitivităţii şi durabilităţii sectorului agricol, atât pentru fermele mari, cât şi pentru fermele mici. Însă, potrivit lui Dacian Cioloş, este posibilă plafonarea plăţilor directe, ca urmare a reformei PAC.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei

Eurodeputaţii solicită prioritate pentru sănătatea publică în proiecţiile financiare UE

Un grup de eurodeputaţi, printre care şi Daciana Sârbu, au adresat, marţi, o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin intermediul căreia au solicitat un rol prioritar acordat sănătăţii publice în proiecţiile financiare ale Uniunii Europene.

“Trebuie să ne asigurăm că viitorul cadru financiar multianual garantează angajamentul UE faţă de sănătatea publică şi, mai ales, garantează finanţarea adecvată a acestuia”, se arată în textul scrisorii.

Documentul subliniază că în domeniul sănătaţii publice se regăsesc o serie de provocări majore pentru viitorul UE, precum: obezitatea, consumul de alcool şi tutun, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice. Tocmai de aceea, locul acordat programelor de sănătate în bugetul UE trebuie să reflecte corect importanţa şi impactul real al acestor fenomene la nivel social şi economic.

pe tema viitorului Programului de Sănătate Publică al Uniunii Europene.

“Investiţiile pe termen scurt în tratamente şi inovaţie sunt vitale, dar investiţiile pe termen lung în prevenţie vor avea beneficii mult mai mari atât pentru pacienţi, cât şi pentru economia statelor europene. Dacă facem eforturi mai mari pentru a preveni bolile si afecţiunile, atunci ajutăm oamenii să evite durerea, ajutăm familiile să nu se mai confrunte cu suferinţa, si micşorăm, în acelaşi timp, presiunea asupra sistemelor de sănătate ale statelor membre”, se subliniază în textul scrisorii.

Autorii scrisorii solicită şefului CE precizări referitoare la planurile Comisiei privind viitorul Programului de Sănătate Publică al UE, ca parte a următorului cadru financiar multianual.

Alături de Daciana Sârbu, scrisoarea este semnată de Glenis Willmott (Marea Britanie), Alojz Peterle (Slovenia), Kartika Liotard (Olanda), Carl Schlyter (Suedia), Corinne Lepage (Franţa), Nessa Childers (Irlanda) şi Antonyia Parvanova (Bulgaria).

CE lansează una dintre cele mai mari dezbateri pe buget

Comisia Europeană lansează una dintre cele mai mari dezbateri din ultimii ani : cea privind bugetul comunitar pentru perioada 2013 - 2020. Potrivit Comisiei, acest buget ar trebui să fie de peste o mie de miliarde de euro, în uşoară creştere faţă de actualul exerciţiu bugetar.

Propunerea Comisiei Europene plasează în centrul finanţării aşa numitele politici mari şi face teoretic din România un beneficiar important al fondurilor europene. Agricultura, deşi pierde câteva procente în termen de finanţare absolută, prevede mai departe fonduri importante pentru fermieri.

Acestea se ridică la 280 de miliarde de euro pentru şapte ani.
Politica de coeziune, cea care ajută la dezvoltarea zonelor mai puţin prospere, va fi reorganizată şi se va concentra pe regiunile cele mai sărace din Uniune. Pentru Bucureşti este o veste bună, deoarece România are cele mai sărace regiuni din Europa, care astfel vor avea acces la fonduri suplimentare. Global, România ar putea primi după 2014, dublul fondurilor pe care le primeşte acum anual.

Dacian Cioloş, a explicat la RFI că România este marea câştigătoare a propunerii de la Bruxelles, cu condiţia de a învăţa să atragă aceste fonduri şi nu numai: "Nu va mai fi suficient ca statele membre şi deci inclusiv România să se concentreze doar pe nivelul absorbţiei financiare.

Una din noutăţile acestei propuneri de perspective bugetare este că vor exista anumite ţinte în jurul obiectivelor comunitare care vor trebui atinse de statele membre în investiţiile pe care le vor face utilizînd fondurile europene."

În propunerea Comisiei sint majorate şi fondurile pentru inovaţie şi cercetare. În fine un alt capitol unde România ar putea profita, este crearea unui fond pentru infrastructura de transport pentru interconectare europeană şi cu ţările vecine UE.

Propunerea Comisiei Europene nu reprezintă decât începutul negocierilor care se vor purta acum cu Parlamentul European şi mai ales cu statele membre. Discuţia ar putea dura un an şi jumătate şi se anunţă a fi una dintre cele mai aprinse din istoria Uniunii Europene.

Ştire preluată de la: RFI

Polonia preia, vineri, preşedinţia UE

Polonia, ţară care va prelua preşedinţia Uniunii Europene începând cu 1 iulie 2011, se bucură de unele avantaje, cum ar fi bune relaţii europene, dar şi un optimism general, însă există riscul ca, în faţa unor provocări mai mari faţă de resursele existente, succesul să fie unul mediocru, scrie European Voice, în ultimul număr.

Potrivit sursei citate, administraţia de la Varşovia vine cu o calitate rară în capitalismul european, respectiv optimismul. O mare parte din acesta este rezultatul muncii polonezilor, altă parte ţine şi de noroc, cum ar fi descoperirea unor zăcăminte de gaz, suficiente să reducă dependenţa de cărbune. Dar starea de spirit optimistă reflectă, de asemenea, sentimentul că aderarea la UE a fost benefică.

În prezent, economia Poloniei are o rată de creştere pe care şi Germania o invidiază. Totodată, există investiţii puternice, iar reformele sunt în curs de implementare, în domenii din zone cheie, ca pensii, sănătate şi apărare.

La nivelul UE, Polonia se bucură de unele avantaje, în contextul în care Donald Tusk, actualul premier al ţării, are relaţii bune cu liderii europeni, cum ar fi Angela Merkel, cancelarul german, sau Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.

Această stare de spirit pozitivă, pro-europeană, va ajuta în următoarele şase luni şi ar putea da credibilitate la o alta caracteristica relativ rară acestei preşedinţii: mesajul că negocierile cu privire la cheltuielile viitoare a UE nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra austerităţii.

Totuşi, ar putea să fie Polonia prea potrivită pentru preşedenţia UE, în sensul că poate este supraestimată puterea şi tăria ei? În egală măsură, va fi Polonia forţată să concureze în mai mute domenii decât este pregătită? Mare parte din domeniile de politică externă se pot dovedi neaşteptat de dificile, faţă de modul în care au fost prevăzute în urmă cu doi ani. Este vorba despre evenimentele din Africa de Nord, de turbulenţele economice din Belarus sau de cazul Croaţiei, în cazul căreia, chiar dacă negocierile de aderare sunt finalizate în timpul mandatului Poloniei, rolul acesteia va fi minim.

Mai mult, preşedinţia Poloniei poate, de asemenea, să sfârşească înt-un sentiment de frustrare în unele domenii, unde ar fi vrut cel mai mult să câştige, respectiv bugetul şi agricultura, unde negocierile vor fi lăsate deschise de polonezi, urmând să fie închise sub următoarea preşedenţie. Deasemenea, există riscul ca Polonia să neglijeze domenii importante, cum ar fi mediu şi sănătatea.

Ţinând cont de aceşti factori, există riscul ca preşedinţia Poloniei să aibă, pentru polonezi, un succes mediocru, însă pentru ceilalţi va fi, indiferent de rezultat, probabil un eveniment de neuitat, datorită seriozităţii caracteristice polonezilor.

Timpul pentru repetiţii s-a terminat: preşedenţia poloneze intră în scenă!

Restricţiile de muncă pentru români ar putea fi prelungite în UE

Guvernul va cere CE să realizeze un nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţei muncii asupra economiilor din statele UE, în încercarea de a determina ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români, dar ia în calcul şi varianta prelungirii acestor restricţii în contextul crizei.

În discuţiile care vor fi iniţiate cu oficialii Comisiei Europene (CE) şi ai statelor membre UE care au impus restricţii la angajarea muncitorilor români va fi invocat faptul că liberalizarea pieţei muncii contribuie la eliminarea muncii la negru şi că statele care au amânat liberalizarea pentru ţările est-europene se confruntă cu un deficit al forţei de muncă ce nu va putea fi acoperit în următorii ani, relevă un document guvernamental.

Autorităţile române vor susţine astfel că liberalizarea pieţei forţei de muncă nu ar conduce la creşterea numărului muncitorilor români care s-ar îndrepta spre aceste state, ci ar asigura un cadru legal pentru lucrătorii deja prezenţi în ţările respective.

Documentul relevă însă că autorităţile române se aşteaptă în acelaşi timp şi ca perioada de restricţii să fie prelungită, din cauza reticenţei opiniei publice faţă de muncitorii străini în contextul crizei.

"Guvernul va cere Comisiei Europene realizarea unui nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţelor forţei de muncă asupra economiilor din statele membre ale UE. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere probabilitatea ca statele membre UE să prelungească regimul tranzitoriu, invocând motive de politică internă şi reticenţa opiniei publice faţă de prezenţa lucrătorilor din alte state, pe fundalul crizei economice şi a impactului său la nivel social", se arată în document.

Restricţii la angajarea muncitorilor români sunt existente încă în ţări precum Austria, Belgia. Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Elveţia, Malta.

Conform Tratatului de Aderare a României, până în 2014 există o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru trebuie să liberalizeze gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii.

La finele anului 2008, Comisia Europeană a cerut statelor membre UE care au restricţionat accesul pe piaţa muncii al românilor şi bulgarilor să anuleze aceste bariere, argumentând că măsura s-ar justifica din punct de vedere economic.

La acea dată, CE a publicat un raport care arăta că muncitorii din ţările care au aderat la UE în 2004 au avut un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre şi nu au dus la tulburări grave pe piaţa muncii din aceste ţări.

Ştire preluată de la: Mediafax