Barroso: UE va creşte la 100 de milioane euro ajutorul pentru Republica Moldova anul viitor

Uniunea Europeană (UE) va creşte la 100 de milioane de euro ajutorul pentru Republica Moldova anul viitor, a declarat vineri preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a reafirmat sprijinul Bruxellesului pentru autorităţile de la Chişinău şi poporul moldovean 'pe drumul spre progres şi prosperitate'.

"Sprijinim Republica Moldova în mod practic. Ajutorul nostru pentru anul viitor a fost substanţial majorat pentru a depăşi o sută de milioane de euro", a declarat Barroso într-o conferinţă de presă comună la Bruxelles cu preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti, după întâlnirea pe care au avut cei doi lideri.

Jose Manuel Barroso a salutat faptul că prima vizită în străinătate a preşedintelui Nicolae Timofti, recent ales, a fost făcută la Bruxelles. "Faptul că (preşedintele Nicolae Timofti) efectuează la Bruxelles prima vizită în străinătate este o demonstraţie clară a angajamentului său şi a angajamentului Republicii Moldovei pentru o relaţie mai strânsă cu UE. Republica Moldova este un membru activ al Parteneriatului nostru Estic şi UE este pe deplin angajată pentru sprijinirea procesului de refome", a declarat preşedintele CE.

Şeful executivului UE a precizat de asemenea că alegerea preşedintelui Timofti a fost un pas 'important şi decisiv pentru consolidarea stabilităţii politice în ţării, care îi va permite să se concentreze pe reformele economice şi politice necesare'.

El a salutat totodată lansarea negocierilor asupra acordului cuprinzător şi aprofundat pentru o zonă de liber schimb, considerându-l 'un pas important înainte în relaţiile comerciale UE-Republica Moldova'.

Reamintind că Republica Moldova se apropie de finalizarea primei faze a planului de acţiuni cu UE privind liberalizarea regimului de vize, Barroso a 'încurajat' totodată autorităţile de la Chişinău să rezolve chestiunile nesoluţionate care să permită intrarea în cea de-a doua fază a planului de acţiuni.

Preşedintele CE a cerut pe de altă parte Chişinăului progrese şi în alte chestiuni importante, cum ar fi legea antidiscriminare, şi a salutat 'angajamentul general faţă de reformele politice'.

"În termeni generali, am văzut progrese în relaţiile noastre cu Republica Moldova, atât în chestiunea privind vizele, cât şi în chestiunile comerciale", dar şi în ceea ce priveşte negocierile privind acordul de asociere, a adăugat Barroso, care şi-a exprimat speranţa că preşedintele Timofti îşi va aduce propria contribuţie la agenda de reforme a Chişinăului.

El a salutat în acelaşi timp 'abordarea constructivă' a Republicii Moldova în negocierile în format 5+2 privind Transnistria. "UE înţelege numeroasele provocări cu care Republica Moldova se confruntă. Dar suntem pregătiţi să fim alături de autorităţile moldovene şi de poporul moldovean pe drumul spre progres şi prosperitate", a declarat şeful Executivului UE, care a precizat că Republica Moldova se numără 'printre prietenii' Bruxellesului. "Sunt convins că legăturile noastre se vor întări în lunile şi anii care vor veni", a mai subliniat el.

Știre preluată de la: Agerpres

Stiglitz: Europa se îndreaptă către suicid. Toate ţările sunt în austeritate, consecinţele economice vor fi cumplite

Reputatul economist Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, consideră că Europa este într-o situaţie "cumplită", deoarece insistenţa pe austeritate împinge regiunea spre "suicid".

"Nu a existat niciodată, într-o ţară mare, un program de austeritate încununtat de succes. Abordarea europeană este cu siguranţă cea mai puţin promiţătoare. Cred că Europa se îndreaptă către suicid", a arătat Stiglitz la Viena, într-o întâlnire cu presa, transmite Bloomberg.

Guvernele din cele 27 de state membre UE implementează măsuri de austeritate cu un impact cumulat de 450 miliarde euro, pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.

Totodată, datoria publică a statelor din zona euro a crescut anul trecut la cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice, deoarece guvernele s-au împrumutat tot mai mult pentru a acoperi deficitele bugetare şi pentru a contribui la programele de salvare ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei.

Dacă Grecia ar fi fost singura ţară din Europa cu buget de austeritate, autorităţile ar fi putut ignora problema, a spus Stiglitz

"Însă dacă ai Marea Britanie, Franţa, dacă ştii că toate ţările sunt în austeritate, consecinţele economice vor fi cumplite", a spus economistul.

Deşi liderii zonei euro "îşi dau seama că austeritatea nu va da roade pe cont propriu şi că este nevoie de creştere economică", aceştia nu au luat nicio măsură, iar "acordul convenit în decembrie este o reţetă care asigură moartea monedei euro", a continuat el.

"Problema este că, prin euro, guvernele s-au separat de banca centrală şi de tiparniţele de bani, astfel că s-a creat o mare problemă. Austeritatea şi constrângerile apartenenţei la euro sunt o combinaţie letală", a arătat Stiglitz.

În viziunea sa, cel mai probabil scenariu dacă liderii europeni vor continua să insiste pe austeritate este formarea unei zone euro mai restrânse, formată în jurul Germaniei şi Olandei sau Finlandei.

"Austeritatea ca soluţie va conduce la niveluri ridicate ale şomajului, inacceptabile politic şi care vor umfla deficitele", avertizează el.

Știre preluată de la: Mediafax

Evaluarea României privind securitatea nucleară nu oferă suficiente detalii despre riscurile unui cutremur

Raportul privind securitatea nucleară elaborat de România respectă în totalitate cerinţele testelor de stres europene, dar nu abordează corespunzător problema efectelor determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta în funcţionarea centralei de la Cernavodă în cazul unor cutremure şi evenimente externe extreme, a anunţat joi Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul siguranţei nucleare (ENSREG).

Raportul elaborat de ţara noastră în cadrul aşa-numitelor 'teste de stres' lansate anul trecut în ţările din UE cu centrale nucleare este considerat adecvat şi cu un nivel corespunzător de detalii, cu excepţia cutremurelor şi a evenimentelor externe extreme, unde nu sunt abordate corespunzător punctele slabe şi efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta (''cliff-edge effects") şi nici măsurile pentru prevenirea acestor efecte, precizează ENSREG.

Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluărilor naţionale, care trebuiau trimise până la sfârşitul anului trecut şi care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experţi din alte state membre şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Bruxellesul fixase până acum luna iunie 2012 ca termen limită pentru finalizarea acestor teste lansate în urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. Comisia a decis însă joi să acorde mai mult timp statelor membre pentru verificări suplimentare.

ENSREG trebuie să trimită acum în iunie un alt raport intermediar miniştrilor europeni ai energiei. Raportul final ar urma să fie prezentat în toamnă, când Comisia ar putea face propuneri legislative pentru îmbunătăţirea siguranţei nucleare. UE numără 147 de reactoare nucleare din 14 ţări, printre care şi România, iar alte 24 de noi reactoare sunt în proiect, dintre care şase sunt deja în construcţie. Numai 38 de reactoare au fost inspectate până în acest moment în cadrul testelor de stres.

Potrivit Grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul siguranţei nucleare, analiza privind accidentele grave încă nu face parte din baza de autorizare pentru reactoarele nucleare ce funcţionează în prezent în România, dar Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a oficializat recent, în decembrie 2010, condiţiile de reglementare în această chestiune. Acest subiect este totuşi inclus în procesul periodic de revizuire a securităţii nucleare (PSR).

Referitor la evaluarea solidităţii centralei nucleare de la Cernavodă, raportul ENSREG menţionează că, deşi majoritatea evaluărilor făcute de România sunt în general considerate adecvate, rămân câteva probleme de soluţionat.

Coeficienţii de siguranţă pentru seisme sau inundaţii au fost evaluaţi cu identificarea limitată a efectelor 'cliff-edge' şi a punctelor vulnerabile, coeficienţii de siguranţă pentru condiţii meteorologice extreme nu sunt cuantificaţi în documentul elaborat de autorităţile române, iar probleme specifice precum sistemele de închidere diversificate sau administrarea centralei în timpul unor evenimente extreme ar putea avea nevoie de o analiză suplimentară, precizează raportul ENSREG.

În privinţa situaţiei centralei din România în legătură cu un posibil cutremur, experţii europeni arată că există puţine informaţii despre coeficienţii de siguranţă ale efectelor determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta şi despre punctele vulnerabile şi nu există nicio dovadă că au fost luate în considerare îmbunătăţiri în faţa seismelor. În acest domeniu se propune continuarea eforturilor, iar experţii europeni recomandă CNCAN să obţină programe de calitate din partea concesionarilor şi să se asigure că activitatea este continuată în mod adecvat.

Procesul actual de revizuire a activităţii nucleare (PSR) include analizarea tuturor factorilor de risc externi. Riscul seismic a fost reevaluat recent, înaintea desfăşurării testelor de stres, ca parte a studiului privind riscul seismic la ambele unităţi ale centralei de la Cernavodă.

Raportul ENSREG mai relevă că există probe potrivit cărora centrala de la Cernavodă se conformează cerinţelor fundamentale de proiectare privind riscul inundaţiilor. În prezent are loc o primă revizuire a securităţii nucleare (PSR). Nu există informaţii suplimentare privind coeficienţii de siguranţă pentru efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta şi puncte vulnerabile şi nicio dovadă că au fost luate în considerare potenţiale ameliorări specifice. În prezent are loc o puternică activitate de actualizare a unei părţi din analizele legate de inundaţii. Un număr de echipamente de siguranţă sunt localizate în subteran şi trebuie luate în considerare ameliorarea prevederilor pentru a le proteja în faţa inundaţiilor (alte măsuri decât ridicarea platformei centralei nucleare).

Raportul mai arată că există informaţii limitate legate de condiţiile meteorologice extreme. Abordarea urmată de autorităţile române pare să fie în concordanţă cu standardele canadiene. Reevaluarea bazelor proiectate este inclusă în procesul de revizuire a securităţii nucleare (PSR). Nu există informaţii despre capacitatea centralei dincolo de baza proiectată şi nici o identificare a efectelor 'cliff-edge' sau a punctelor vulnerabile.

În ceea ce priveşte evaluarea asupra pierderii alimentării cu energie electrică şi a pierderii totale a ultimei surse de răcire, experţii europeni notează că raportul României privind testele de stres este bine scris, oferă un nivel corespunzător de detalii şi respectă cerinţele ENSREG. În ceea ce priveşte sursele electrice, există un nivel satisfăcător de surplus şi diversitate, la fel ca şi în cazul surselor primare şi alternative de răcire.

Referitor la evaluarea centralei privind managementul accidentelor grave, după evaluarea rapoartelor naţionale şi vizita în ţară, experţii europeni au observat progrese satisfăcătoare în implementarea directivelor privind managementul accidentelor grave, asociat cu un număr semnificativ de modificări de echipamente într-o perioadă scurtă de timp.

Totuşi, notează raportul ENSREG, România ar trebui să ţină cont de următoarele puncte: Concesionarul ar trebui să examineze, pentru situaţiile speciale de închidere a centralei, orice posibilă slăbiciune a reactoarelor nucleare de la Cernavodă în concordanţă cu specificaţiile testelor de stres.

Directivele managementului accidentelor grave pentru situaţiile de închidere a centralei ar trebui dezvoltate, recomandă ENSREG, care propune de asemenea verificarea nivelului de pregătire al procedurilor pentru operaţiunile de urgenţă bazate pe evenimente şi simptome pentru situaţiile de accident.

CNCAN ar trebui să finalizeze încorporarea în reglementările din România a cerinţelor privind managementul accidentelor severe şi, dacă este posibil, a unor obiective de siguranţă calitative şi cantitative în legătură cu protecţia populaţiei.

Directorul CNE Cernavodă, Ionel Bucur, declara la 25 ianuarie pentru Agerpres că, în urma rezultatelor la testele de stres, centrala nucleară din România este printre cele mai sigure din lume şi că riscul producerii unui accident nuclear similar celui de la Fukushima este inexistent.

Știre preluată de la: Agerpres

Preşedintele Martin Schulz s-a întâlnit cu Regele Albert II al Belgiei

Regele Albert II al Belgiei a vizitat Parlamentul European (PE) din Bruxelles joi, 26 aprilie, fiind primit de preşedintele Martin Schulz.

Cei doi au avut ulterior o reuniune. Regele Belgiei s-a mai întâlnit cu vicepreședinții și chestorii Parlamentului și cu eurodeputații belgieni.

După ce a semnat cartea de vizite a Parlamentului European, Regele Belgiei s-a întâlnit cu vicepreședinții și chestorii Parlamentului și cu eurodeputații belgieni.

Sursa: Parlamentul European

Renate Weber: Reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie ultima soluție

Deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile au aprobat raportul eurodeputatei Renate Weber, potrivit căruia reintroducerea controalelor la frontieră ar trebui să se facă doar excepțional.

Imigrația nu poate fi un pretext pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne din Spațiul Schengen, au spus pe 25 aprilie deputaţii europeni de la comisia pentru libertăți civile.

Aceștia au aprobat un raport care cere ca introducerea acestor controale să se facă doar excepțional. Raportul eurodeputatei Renate Weber (ALDE, România) cere statelor membre să consulte Comisia înainte de a lua astfel de inițiative.

“Dacă reușim să convingem Consiliul să accepte propunerile noastre, un stat membru va fi obligat, în orice circumstanțe, să consulte Comisia Europeană și celelalte state înainte de a acţiona, pentru a se asigura ca ia decizia adecvată. Singurele excepții sunt situațiile neprevăzute, precum un atac terorist. În acest caz, un stat poate reintroduce controalele la frontieră pentru maximum 10 zile, după această perioadă fiind obligați să aplice aceeași procedură de consultare”, a declarat Renate Weber.

Potrivit eurodeputatei Renate Weber, reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie ultima soluție.

Propunerea Comisiei pentru instituirea de norme comune privind reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în circumstanțe excepționale trebuie să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu pentru a intra în vigoare.

Sursa: Parlamentul European