Cum obţii protecţie consulară în afara UE. Ce drepturi au europenii în străinătate

Comisia Europeană susţine că, în acest an, unul din şase europeni a planificat să îşi petreacă concediul în afara Uniunii Europene, în cazul în care ţara din care provin nu are reprezentanţă în statul în care se află, cetăţenii europeni pot solicita asistenţă ambasadei oricărei ţări UE.

În ansamblu, europenii efectuează în fiecare an aproximativ 90 milioane de călătorii în afara UE, fie din motive profesionale, fie pentru agrement.

În cazul în care un european are nevoie de ajutor în străinătate şi ţara din care provine nu are ambasadă sau consulat, Comisia Europeană precizează că toţi cetăţenii UE au anumite drepturi care derivă din cetăţenia europeană.

"De exemplu, în cazul în care ţara dumneavoastră nu este reprezentată, puteţi solicita asistenţă ambasadei sau consulatului unei alte ţări UE. Acest drept se aplică în situaţii întâlnite în mod curent, cum ar fi furtul unui paşaport, un accident grav sau o boală gravă, precum şi în situaţii de criză - cum ar fi evenimentele recente din Libia", explică într-un comunicat CE, publicat, miercuri, pe site-ul instituţiei.

Pentru a face acest drept mai cunoscut, toate paşapoartele noi eliberate în Uniunea Europeană vor include informaţii tipărite privind protecţia consulară, împreună cu adresa site-ului UE care oferă detalii despre locurile de unde puteţi obţine ajutor pe durata concediului dumneavoastră în afara UE: www.consularprotection.eu

20 de state membre ale UE fac deja sau au confirmat că vor face acest lucru pentru toate paşapoartele nou eliberate. Se aşteaptă ca şi celelalte să le urmeze exemplul cât mai curând.

"Este important ca, atunci când călătoresc în străinătate în această vară, cetăţenii europeni să îşi cunoască drepturile", a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie.

Potrivit oficialului european, dacă statul membru din care provine cetăţeanul nu este reprezentat într-o ţară din afara UE, el are dreptul de a solicita asistenţă din partea oricărui consulat sau ambasadă UE şi are dreptul la protecţie în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului membru către a cărui ambasadă se îndreaptă.

"În scopul consolidării acestor drepturi şi al facilitării protecţiei consulare cotidiene a cetăţenilor, în următoarele şase luni, Comisia Europeană va propune măsuri legislative în materie de coordonare şi de compensaţie financiară. Protecţia consulară ţine de solidaritatea europeană. Cetăţenii ar trebui să ştie unde să găsească ajutor în caz de necesitate şi nu ar trebui să îşi facă griji cu privire la procedurile administrative", mai spune Reding.

Singurele ţări în care au reprezentanţe diplomatice toate cele 27 de state membre ale UE sunt Statele Unite, China şi Rusia.

Ştire preluată de la: Mediafax

Pierderea parţială a suveranităţii pentru ţările problemă din UE

Ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, pledează pentru sancţiuni contra statelor Uniunii Europene care fac datorii. El nu cere excluderea lor din UE, ci pierderea parţială a suveranităţii şi transferarea responsabilităţilor către autorităţile europene.

Referindu-se la „ţările problemă“ din Uniunea Europeană, ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble a cerut sancţiuni pentru statele din zona euro care nu respectă disciplina bugetară, făcînd datorii. Într-un interviu acordat revistei germane „Stern“ Schäuble s-a pronunţat pentru măsuri comunitare mai drastice, excluzînd Atena, deoarece deocamdată problemele financiare ale Greciei au fost rezolvate.

Cu alte cuvinte, Schäuble se pronunţă pentru blocarea dreptului la vot a statelor care nu respectă pactul de stabilitate. O propunere similară a formulat anul trecut şi şefa guvernului, Angela Merkel. Propunerea însă nu a găsit un ecou favorabil, deoarece contravine prevederilor acordului de la Lisabona. Doar partea franceză a susţinut atunci poziţia cancelarei.

„Integrarea trebuie să continue, iar unui stat care are probleme i se va acorda ajutor“, a mai spus Schäuble în interviul din „Stern“.

În acest caz, a continuat ministrul german al finanţelor, statul respectiv „va trebui să renunţe la o parte a suveranităţii sale naţionale în favoarea Uniunii Europene“. Această măsură este mai eficientă, mai bună, decît dacă anumite ţări cu datorii, membre ale UE, vor fi eliminate din zona euro. Realizarea Europei se va înfăptui doar atunci cînd „e limpede că anumite state membre UE nu vor putea fi scoase din sistemul monedei unice“.

În interviul amintit, Wolfgang Schäuble s-a referit şi la Banca Centrală Europeană (BCE) care a criticat în ultimele luni politica ezitantă a guvernului federal, privind rezolvarea crizei din Grecia. Banca a acuzat guvernul de la Berlin că s-ar fi făcut vinovat de extinderea crizei asupra altor state din zona euro.

"Noi respectăm independenţa Băncii Centrale Europene. În mod categoric! De asemenea susţinem asta fără discuţii! Nici nu o criticăm. Aşteptăm, însă, ca acest principiu să funcţioneze, în mod ideal, şi în sens opus."

Fără perseverenţa politicii, şi-a continuat Schäuble explicaţiile, în statele cu mari datorii niciodată nu s-ar fi înfăptuit programul dur de reforme.

Schäuble a recunoscut că din cauza crizei şi-a pierdut deseori nervii şi că s-a gîndit la o eventuală demisie, simţindu-se epuizat fizic şi psihic. În momentul de faţă, însă, este mulţumit de felul cum s-a rezolvat situaţia.

În continuare, Schäuble a declarat că în perioada următoare vor trebui găsite noi explicaţii pentru a lămuri procesul de integrare europeană: "Nu pot spune unor tineri că avem nevoie de unificarea Europei doar pentru faptul că prin asta se evită un război între francezi şi germani,“ a spus ministrul.

În viitor n-o să mai fie războiaie cum a fost primul război mondial sau cel de-al doilea. "Vor exista pe lume alte focare de criză, şi vor exista alte modalităţi de război.

Aceste războaie, însă, se vor derula tot atît de dramatic.“ Cea mai bună reţetă împotriva războaielor, a conchis Wolfgang Schäuble, este şi rămîne integrarea europeană.

Ştire preluată de la: RFI

Statul reduce drastic prefinanţarea pe proiecte UE şi retrage banii firmelor fără acte de rambursare

Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor cu fonduri UE a fost redus drastic, de la 30% la maximum 10% din valoarea contractului, iar firmele care nu transmit autorităţilor documentaţia de rambursare în cel mult patru luni vor fi obligate să restituie integral banii.

Noul sistem va fi aplicat începând cu sfârşitul lunii iulie, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

Până în prezent, Comisia Europeană aloca 15% ca avans pentru prefinanţarea proiectelor, iar Guvernul acoperea diferenţa până la 30% din valoarea contractului.

Multe dintre firmele care contractează însă prefinanţarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încât ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la Bruxelles, iar Comisia Europeană nu mai eliberează alţi bani comunitari până când aceste deconturi nu sunt închise.

Mediafax a anunţat în urmă cu aproximativ o lună că Guvernul ia în calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului, după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează banii nu mai trimit acte de decont.

Potrivit noului sistem decis recent de autorităţi, prefinanţarea va fi acordată în cotă de maximum 10% din valoarea eligibilă a proiectului, în cel puţin două tranşe, cu excepţia proiectelor majore, pentru care cota de prefinanţare poate fi de maximum 20% (faţă de 40% în prezent).

Prima tranşă de prefinanţare va reprezenta cel mult 5% din valoarea eligibilă a proiectului (faţă de 15% în prezent), iar următoarele tranşe vor fi acordate numai după ce cheltuielile efectuate sunt autorizate în cuantum de minimum 60% (faţă de 40% în prezent) din valoarea cumulată a tranşelor anterioare de prefinanţare.

Prin excepţie, în cazul proiectelor pentru care contractele/deciziile/ordinele de finanţare prevăd depunerea a cel mult două cereri de rambursare, prefinanţarea se poate acorda într-o singură tranţă.

În cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat, prefinanţarea va putea fi acordată în continuare în cotă de maximum 35% din valoarea totală a finanţării, dar într-o singură tranşă.

În acelaşi timp însă, firmele vor fi obligate să restituie întreaga sumă astfel contractată dacă într-un interval de cel mult patru luni nu transmit autorităţilor documentaţia de rambursare. Astfel, autorităţile de management au obligaţia recuperării integrale a prefinanţării acordate în cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare în termen de maximum patru luni de la primirea acesteia.

În cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit în termen de maximum şase luni de la primirea primei tranşe de prefinanţare cereri de rambursare în cuantum de minimum 20% din valoarea prefinanţării acordate, autorităţile de management au obligaţia recuperării prefinanţării neutilizate.

Surse citate au declarat că în prezent există prefinanţări în valoare de două miliarde lei alocate pentru diverse proiecte pentru care nu a fost primită nicio cerere de rambursare.

"Dacă nu s-au primit cereri de rambursare, înseamnă că acei bani nu sunt folosiţi. De acum înainte, autorităţile de management, care se plângeau că nu au temei legal pentru a lua banii înapoi, vor avea obligaţia să retragă fondurile nefolosite, pentru a le direcţiona spre proiectele altor beneficiari", au arătat acestea.

Pentru a putea beneficia de prefinanţare, firmele sunt obligate să deschidă un cont dedicat exclusiv pentru primirea acestor bani şi efectuarea de cheltuieli aferente proiectelor, inclusiv pentru acordarea de avansuri către contractori şi/sau transferul de sume către parteneri.

Ştire preluată de la: Mediafax

Finanţări nerambursabile pentru proiecte destinate romilor

Comunităţile de romi din zeci de localităţi din mai multe judeţe ale ţări pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru proiecte destinate rezolvării celor mai stringente probleme de infrastructură şi servicii sociale, în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare (PIP), derulat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS).

În perioada 2007-2013, prin PIP, aproximativ 135 de aşezări cu populaţie însemnată de etnie romă beneficiază de finanţare pentru proiecte destinate îmbunătăţirii micii infrastructuri comunitare. Programul a demarat în urmă cu patru ani, cu o etapă pilot adresată unui număr de zece comunităţi preidentificate de ANR, şi a continuat prin lansarea a două runde de finanţare, prima în noiembrie 2007 şi cea de-a doua în iulie 2008, în urma cărora s-au finanţat 100 de proiecte integrate, din 33 de judeţe, a declarat coordonatorul Sucursalei Alba Iulia a FRDS, Adriana Todorean.

A treia rundă de finanţare a fost lansată la 1 iulie şi va dura până la 30 septembrie, dată limită de depunere a proiectelor. Din judeţul Alba au fost declarate comunităţi eligibile localităţile Aiud, Cetatea de Baltă, Cîmpeni, Roşia Montană şi Sebeş. În rundele anterioare au depus astfel de proiecte comunităţile din Alba Iulia, Blaj, Cergău Mare, Jidvei, Săliştea, Săsciori, Scărişoara şi Unirea.

Valoarea grantului pe care îl poate primi o comunitate de romi pentru finanţarea unui proiect este de până la 150.000 de euro, la care se adaugă contribuţia solicitantului de minim 6%. Se estimează că vor putea fi aprobate şi finanţate în jur de 35 de proiecte. Solicitanţii eligibili sunt primăriile de care aparţin comunităţile eligibile pentru runda în curs, în parteneriat cu grupurile de iniţiativă din comunităţi. Solicitanţii pot forma parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, câte una pentru un proiect, capabile să sprijine implementarea acestuia.

PIP este una din cele patru componente ale Proiectului de Incluziune Socială, asumat de Guvernul României şi finanţat dintr-un împrumut rambursabil de la Banca Mondială, al cărui obiectiv principal este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de incluziune socială pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane din societatea românească.
FRDS a fost înfiinţat în anul 1998, ca organism de interes public aflat sub autoritatea Guvernului, prin intermediul căruia sunt finanţate proiecte care ţintesc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la nivelul zonelor sărace, a comunităţilor afectate de restructurare economică, a aşezărilor de romi, precum şi a grupurilor dezavantajate din mediul rural sau urban.
Prin proiectele finanţate, FRDS se adresează direct comunităţilor, urmărind creşterea gradului de implicare a membrilor acestora în rezolvarea problemelor comune. Fondurile administrate de FRDS au provenit în principal din împrumuturi rambursabile acordate Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Ştire preluată de la: Evenimentul Zilei

Situaţia romilor din Franţa continuă să se degradeze. Guvernul îi prezintă ca pe o ameninţare şi continuă expulzările

Situaţia romilor din Franţa continuă să se degradeze, iar expulzările continuă, la un an după declanşarea unei politici de expulzări masive, avertizează organizaţia Medecins du Monde, într-un raport publicat marţi, relatează L'Express în ediţia electronică.

Organizaţia neguvernamentală reproşează Guvernului că prezintă romii ca pe o "ameninţare" pentru a-i convinge să nu rămână în Franţa şi pentru a-şi îmbunătăţi statisticile privind lupta împotriva imigraţiei ilegale, potrivit unei ştiri Reuters, preluată de L'Express. Peste 9.000 de romi, dintre cei 15.000 prezenţi în Franţa, au fost expulzaţi în 2010, potrivit Ministerului de Interne, iar trei sferturi dintre cele 600-700 de tabere ilegale au fost dărâmate.

De atunci, "presiunea şi intimidările poliţiei au crescut, iar romii au devenit un fel de ţapi ispăşitori autorizaţi", scrie Medecins du Monde în raport. Potrivit organizaţiei, însă, această politică nu a redus numărul romilor de naţionalitate română sau bulgară care pot, în calitate de cetăţeni europeni, să revină liber în Franţa după ce sunt expulzaţi.

Echipele organizaţiei de la Bordeaux, Lyon, Marsilia sau Strasbourg avertizează deja cu privire la pregătirea unui nou val de expulzări masive în această vară. Aceste expulzări repetate şi absenţa unei propuneri de mutare "condamnă romii la condiţii de viaţă extrem de precare", subliniază Medecins du Monde, menţionând că ei trăiesc în locuinţe improvizate, în caravane sau cabane, majoritatea fără apă şi electricitate.

Potrivit aceleiaşi surse, aceste locuinţe improvizate prezintă de asemenea numeroase pericole, precum incendii, risc de prăbuşire, intoxicare, saturnism şi risc de epidemii.

Ştire preluată de la: Mediafax