Germanii vor revenirea la marca autohtonă

Jumătate dintre germani (50 procente) şi-ar dori reintroducerea vechii monede naţionale - marca germană - în timp ce 48% din populaţia Germaniei rămâne favorabilă euro, conform rezultatelor unui sondaj realizat recent de publicaţia Focus.

Mai bine de un an în urmă, raportul era invers: euro era susţinut de jumătate din populaţia Germania, iar în favoarea monedei naţionale se pronunţaseră 47% dintre germani, relevă vineri publicaţia Die Welt, indicând că oponenţii monedei euro sunt de regulă susţinători ai formaţiunilor de opoziţie.

Pentru menţinerea euro se pronunţă 53% dintre adepţii creştin-democraţilor, conduşi de cancelarul Angela Merkel.

Știre preluată de la: Agerpres

Parlamentul European a pregătit o rezoluţie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Parlamentul European a pregătit o rezoluţie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în urma amânării în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la 22 septembrie a votului privind intrarea celor două ţări în zona de circulaţie fără frontiere din cauza opoziţiei Olandei şi Finlandei.

Conform unei variante preliminare a proiectului rezoluţie care va fi supus la vot la miniplenara PE de la 12-13 octombrie de la Bruxelles, legislativul european cere statelor membre 'să-şi respecte angajamentele conform cadrului legal al UE privind criteriile de aderare la Schengen şi să nu ofere prioritate populismului naţional'.

Documentul recomandă de asemenea statelor membre 'să ia o decizie privind extinderea Schengen cu Bulgaria şi România pe baza acquis-ului şi procedurilor Schengen'.

Proiectul de rezoluţie reaminteşte că 'ambele state şi-au reconstruit şi reorganizat fundamental sistemele de management integrat al frontierei prin investiţii substanţiale în autorităţile de aplicare a legii prin instruire şi tehnologie de ultimă generaţie şi şi-au întărit vizibil cadrul insituţional şi legal, lucru recunoscut de toate rapoartele de evaluare Schengen'.

Documentul reaminteşte totodată 'sprijinul constant şi solidaritatea arătată de Bulgaria şi România ca parteneri de încredere în Europa de Sud-Est şi contribuţia lor constantă la securitatea frontierelor în această parte a Uniunii Europene, spre exemplu prin participarea la operaţiuni importante ale Frontex menite să contracareze migraţia ilegală'.

Parlamentul subliniază faptul că 'ambele ţări au implementat pe deplin acquis-ul Schengen, care reprezintă singura condiţie necesară pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aşa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare şi de cadrul legal existent al UE'.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), reunit la 22 septembrie la Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în urma opoziţiei ferme a Olandei şi Finlandei.

Știre preluată de la: Mediafax

Eurobarometru: 49% dintre europeni consideră că educația facilitează exercitarea profesiei într-un alt stat membru

Aproape jumătate dintre europenii care au participat la sondajul „Atitudinea faţă de educaţie şi formare profesională” consideră că este uşor pentru persoanele care au beneficiat de educaţie sau formare profesională să îşi exercite profesia într-un alt stat membru, în timp ce 32 % afirmă că este dificil.

Sondajul special Eurobarometru privind „Atitudinea faţă de educaţie şi formare profesională” a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe cu 26 840 de cetăţeni ai UE din toate cele 27 de state membre, între 4 şi 19 iunie 2011.

Educaţia şi formarea profesională este, în general, bine privită. 71 % din respondenţi afirmă că acesta beneficiază de o imagine pozitivă în ţara lor. Există o legătură directă între imaginea educaţiei şi formării profesionale şi percepţia faţă de calitatea formării: 75 % dintre respondenţi au considerat că educaţia şi formarea profesională oferă învăţământ de înaltă calitate. Alte motive pentru o imagine generală pozitivă au fost profesorii şi formatorii foarte competenţi (76 %), accesul la echipamente moderne (82 %) şi posibilităţile de trecere la studii universitare (68 %). Cu toate acestea, o treime din respondenţi afirmă că există posibilităţi de îmbunătăţire a transmiterii de aptitudini şi competenţe transversale, precum comunicarea sau munca în echipă (34 % au considerat că nu se predau aceste tipuri de competenţe).

82% afirmă că educaţia şi formarea profesională asigură competenţele căutate de către angajatori. Cei mai mulţi sunt de acord, de asemenea, că educaţia şi formarea profesională deschid uşa către profesiunile solicitate pe piaţa muncii (73 %) şi bine plătite (55 %). Majoritatea respondenţilor (56 %) cred că tinerii care au beneficiat de educaţie şi formare profesională au mai multe şanse să găsească un loc de muncă după încheierea studiilor decât cei cu calificări generale din învăţământul secundar sau superior.

La întrebarea dacă educaţia şi formarea profesională permite studenţilor să realizeze o parte din formarea lor în străinătate, răspunsurile au fost amestecate: 43 % sunt de acord că educaţia şi formarea profesională din ţara lor oferă studenţilor şi stagiarilor această ocazie, în timp ce 35 % nu cred acest lucru.

Aproximativ jumătate dintre respondenţi consideră că educaţia şi formarea profesională nu stimulează crearea de întreprinderi mici, în timp ce 36 % cred că da. Mai puţin de jumătate (48%) dintre toţi participanţii cred că educaţia şi formarea profesională încurajează atitudinile ecologice, în timp ce 30 % afirmă contrariul.

Pe de altă parte, o mare majoritate susţin că educaţia şi formarea profesională contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea economiei (83 %) şi că joacă un rol în reducerea şomajului (76 %). 80 % sunt de acord că educaţia şi formarea profesională contribuie la calitatea serviciilor din ţările lor.

În pofida unei imagini globale pozitive şi a beneficiilor percepute ale educaţiei şi formării profesionale, 41 % dintre respondenţii în vârstă de 15-24 de ani ar recomanda mai curând învăţământul general secundar sau superior ca opţiune preferabilă pentru tineri, faţă de 27 % care ar recomanda educaţia şi formarea profesională.

Mai puţin de jumătate dintre toţi respondenţii cu vârste între 25 şi 39 de ani şi între 40 şi 54 de ani sunt de acord cu faptul că tinerii primesc suficientă orientare profesională. Conform sondajului, familiile reprezintă în continuare principala sursă de informaţii pentru tineri atunci când fac alegeri educaţionale (47 % dintre tinerii între 15 şi 24 de ani afirmă că şi-au consultat familiile). La fel, situaţia educaţională a părinţilor reprezintă un factor important în alegerea copiilor lor: aproape două treimi dintre persoanele ale căror părinţi au absolvit o formă de educaţie şi formare profesională merg pe urmele acestora.

Internetul şi reţele sociale online au o influenţă din ce în ce mai mare, cu 43 % dintre respondenţii între 15 şi 24 de ani care afirmă că au consultat aceste canale de informare. De asemenea, şcolile joacă un rol important în orientare şi în furnizarea de informaţii.

Sursa: Reprezentanta Comisiei

Serviciul diplomatic al UE, un dezastru absolut, un coşmar! Numeroşi angajaţi pleacă din cauza condiţiilor de muncă

Aproximativ 60 de membri ai Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) au renunţat la funcţiile deţinute în cadrul acestuia în ultimele nouă luni din cauza condiţiilor muncă precare, relatează publicaţia electronică EUObserver.

Potrivit datelor SEAE, 27 de persoane au plecat pentru a lucra în cadrul Consiliului UE, 16 au plecat la Comisia Europeană, şase la Parlamentul European şi şapte în sectorul privat. Alte trei persoane au părăsit cabinetul şefei SEAE Catherine Ashton.

Plecările au avut efecte negative asupra departamentelor individuale, unul dintre ele, care se ocupă de misiunile UE privind crizele în străinătate pierzând şase dintre cei 12 secretari.

David O'Sullivan, un funcţionar de rang înalt din cadrul SEAE, a declarat pentru EUObserver că numărul plecărilor nu este semnificativ, deoarece reprezintă mai puţin de 4 procente din cei 1.500 de membri ai personalului de la Bruxelles.

"Nu cred că avem o problemă cu persoanele care pleacă. Unii pot fi nemulţumiţi, dar acestea sunt probleme inerente unei instituţii noi ... nu este ca şi cum am avea o problemă generală", a declarat el.

Mai multe persoane au descris însă managementul drept "un dezastru absolut ... un coşmar ... haos".

Un director SEAE a declarat că există o "disfuncţionare majoră". "Dacă SEAE ar fi fost o companie privată şi oamenii ar fi trebuit să muncească în aceste condiţii, ar fi intrat în faliment", a declarat un delegat al unui sindicat comercial.

La doi ani de la începerea creării acestui nou organism, personalul nu ştie cine şi ce face în această organizaţie.

Mulţi nu au acces la e-mail sau nu au telefon de serviciu la birou. Restituirea cheltuielilor medicale şi a taxelor şcolare pentru copii în cazul misiunilor în străinătate sunt plătite cu întârziere, ceea ce îi face pe diplomaţii europeni reticenţi să călătorească şi le creează dificultăţi secretarilor prost plătiţi.

Zeci de ambasade ale UE nu au calculatoare cu ajutorul cărora să transmită documente secrete, ceea ce obligă personalul să înmâneze direct aceste acte. Nici biroul lui Catherine Ashton nu are un computer care să poată fi folosit pentru documente secretizate.

O sursă a declarat că dacă lucrurile nu se vor schimba, SEAE ar putea să se destrame, activitatea acestuia revenind Consiliului şi Comisiei.

Știre preluată de la: Mediafax

CE lansează o nouă procedură de infringement împotriva României, în domeniul energiei

CE a anunţat lansarea primei etape a procedurii de infringement împotriva României şi altor ţări pentru nepreluarea în legislaţie a două directive europene, privind pieţele de electricitate şi gaze naturale, iar MECMA estimează că procedura va fi stopată în 2 luni, odată cu adoptarea directivelor.

"Comisia Europeană a anunţat în data de 29.09.2011 lansarea primei etape a procedurii de infringement, respectiv avizul motivat, împotriva României pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a directivelor 2009/72 privind piaţa internă de energie electrică şi 2009/73 privind piaţa internă de gaze naturale.

Până în prezent România nu a primit oficial avizul motivat", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Procedura a fost lansată simultan pentru alte 17 state membre pentru netranspunerea directivei 2009/73 şi în cazul a 16 state membre pentru netranspunerea directivei 2009/72.

MECMA arată că a elaborat, împreună cu ANRE, proiectele de acte normative care preiau directivele respective, iar propunerile legislative au fost transmise spre evaluare Comisiei Europene, la 9 septembrie, după ce s-au aflat în dezbatere publică.

Cele două proiecte vor fi prezentate Guvernului pentru aprobare după ce Comisia Europeană va transmite ANRE şi MECMA opinii referitoare la compatibilitatea propunerilor cu prevederile dreptului UE.

MECMA estimează că procedura de adoptare va dura maxim două luni, ceea ce va conduce la închiderea procedurii de infringement.

Știre preluată de la: Mediafax