Comisia Europeană a avut în vedere, la un moment dat, să interzică folosirea pungilor de plastic dăunătoare mediului. Problemele legale şi pericolul dispariţiei a mii de locuri de muncă au determinat însă autorităţile de la Bruxelles să schimbe abordarea şi să caute modalităţi de a face pungile de plastic de unică folosinţă mai puţin 'atrăgătoare'. Ceea ce înseamnă că punga de plastic, aşa cum o ştim, ar putea deveni mult mai scumpă - relatează joi cotidianul german Der Spiegel.
Pungile de plastic subţiri, de unică folosinţă, sunt foarte convenabile pentru consumatori, dar foarte nocive pentru mediu, şi astfel se explică eforturile Uniunii Europene de a reduce utilizarea lor. Un studiu intern al Comisiei Europene obţinut de Spiegel a conchis că modalitatea cea mai eficientă de a atinge acest obiectiv este de a interzice magazinelor să le mai distribuie. Studiul a stabilit însă şi că o asemenea interdicţie ar intra în conflict cu legislaţia internaţională şi cu cea comercială a Uniunii, iar în plus ar costa un mare număr de locuri de muncă europene.
În aceste condiţii, în mai anul trecut, Comisia a decis să ceară opinia publicului în legătură cu posibilităţile de a limita folosirea pungilor de plastic. Consumatorii au fost întrebaţi dacă sunt de părere că ar fi mai indicată perceperea unei taxe pentru pungă la fiecare cumpărătură, impunerea unei taxe generale pe pungi de plastic sau interzicerea lor completă în Europa.
Una din aceste opţiuni - interzicerea completă - a fost deja eliminată. Potrivit studiului Comisiei, o asemenea interdicţie ar avea efecte pozitive asupra mediului, dar ar ridica totodată 'probleme legale dificile'. Interzicerea pungilor de plastic ar fi deci o metodă 'brutală care nu lasă flexibilitate producătorilor, distribuitorilor sau consumatorilor' şi vine în conflict cu legislaţia comercială internaţională şi internă a UE, a punctat studiul.
Acelaşi studiu a făcut totodată o estimare a impactului economic al pungii de plastic: în condiţiile în care în UE se realizează circa 25% din producţia globală de mase plastice, interzicerea pungilor ar avea un impact negativ asupra a 250 până la 300 de producători şi a celor 15.000 până la 20.000 de angajaţi ai acestora.
Autorii studiului ajung la concluzia că interzicerea distribuirii gratuite a pungilor de plastic este cea mai bună soluţie pentru a limita folosirea acestora şi recomandă ca preţul 'să fie stabilit la un nivel suficient de ridicat încât să aducă în vistieriile statului doar o sumă modestă', descurajându-i astfel pe consumatori să mai folosească astfel de pungi. Într-un mare număr de ţări europene, magazinele îi taxează deja pe clienţi cu 15 eurocenţi sau mai mult pentru achiziţia a diferite tipuri de pungi de plastic.
Ideea din spatele acestei recomandări de a creşte preţul este că producătorii vor fi încurajaţi să producă pungi de plastic mai rezistente, destinate uzului multiplu, iar consumatorii vor fi dispuşi să plătească pentru acest 'privilegiu'. Suma plătită suplimentar pentru pungă trebuie să crească treptat, potrivit studiului, astfel ca preţul acesteia să fie 'neconfortabil' şi consumatorii să nu se obişnuiască cu preţuri mici.
Se estimează că, în 2020, cetăţenii UE vor folosi în medie doar 39 de pungi de plastic pe an, adică o scădere de 80%. Nu s-a stabilit însă care ar fi impactul unor astfel de schimbări asupra producătorilor de pungi de plastic şi a angajaţilor acestora.
Studiul nu indică nici care ar fi impactul unei asemenea măsuri asupra consumatorilor, ci doar evocă posibilitatea unei 'nemulţumiri generale' dacă schimbarea nu este comunicată în mod adecvat. Aşa cum s-a văzut în cazul altor decizii ale UE vizând protecţia mediului, consumatorii pot avea opinii diferite.
Știre preluată de la: Capital
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu