România
şi încă 11 state membre ale UE, plus Croaţia, au prezentat marţi, în Consiliul
Afacerilor Generale (CAG) de la Luxemburg, o declaraţie în care îşi exprimă
opoziţia faţă de orice mecanism care ar duce la transferul de fonduri de
coeziune dinspre statele mai sărace către cele mai bogate în viitorul cadru
financiar multianual 2014-2020.
Statele
membre semnatare ale declaraţiei sunt România, Bulgaria, Estonia, Grecia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia,
cărora li s-a adăugat Croaţia, care va deveni membră a Uniunii la 1 iulie 2013.
În acelaşi timp, miniştrii afacerilor europene din statele menţionate susţin că politica de coeziune trebuie să îşi concentreze eforturile pe regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate, iar o atenţie sporită trebuie acordată actualelor regiuni de convergenţă din ţările membre mai sărace.
''În special în actualele circumstanţe economice, ar trebui să ne concentrăm pe acele instrumente care promovează creşterea, locurile de muncă şi investiţiile - politica de coeziune are un rol esenţial de jucat pentru ieşirea din criză. UE are nevoie de o politică de coeziune solidă pentru a definitiva şi adânci piaţa internă. În propunerea Comisiei Europene, bugetul politicii de coeziune este deja îngheţat la nivelul din 2013 în termeni nominali. Bugetul politicii de coeziune a fost redus de la 354 miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual (2007-2013) la 336 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Date fiind provocările privind coeziunea economică, socială şi teritorială şi disparităţile existente care sunt agravate şi mai mult de criza economică, considerăm propunerea Comisiei drept un minim absolut'', relevă documentul.
Statele semnatare consideră că discuţiile privind viitorul cadru financiar multianual trebuie să fie complete şi de aceea toate elementele trebuie abordate simultan. ''Toate instrumentele bugetului UE ar trebui să facă obiectul aceleiaşi abordări riguroase, iar dacă urmează să fie operate reduceri în bugetul UE atunci niciun instrument de politică sau bugetar nu trebuie exceptat a priori. Politica de coeziune nu poate fi o variabilă de ajustare'', subliniază miniştrii afacerilor europene din cele 12 state membre amintite şi Croaţia.
În cazul în care ar fi introdusă, macrocondiţionalitatea trebuie să fie obiectul unor analize detaliate şi ar trebui să se aplice viitoarelor angajamente (nu plăţi), după o decizie a Consiliului UE privind încălcarea regulilor economice, asigurându-se permanent un tratament corect şi echitabil statelor membre.
În acelaşi timp, miniştrii afacerilor europene din statele menţionate susţin că politica de coeziune trebuie să îşi concentreze eforturile pe regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate, iar o atenţie sporită trebuie acordată actualelor regiuni de convergenţă din ţările membre mai sărace.
''În special în actualele circumstanţe economice, ar trebui să ne concentrăm pe acele instrumente care promovează creşterea, locurile de muncă şi investiţiile - politica de coeziune are un rol esenţial de jucat pentru ieşirea din criză. UE are nevoie de o politică de coeziune solidă pentru a definitiva şi adânci piaţa internă. În propunerea Comisiei Europene, bugetul politicii de coeziune este deja îngheţat la nivelul din 2013 în termeni nominali. Bugetul politicii de coeziune a fost redus de la 354 miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual (2007-2013) la 336 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Date fiind provocările privind coeziunea economică, socială şi teritorială şi disparităţile existente care sunt agravate şi mai mult de criza economică, considerăm propunerea Comisiei drept un minim absolut'', relevă documentul.
Statele semnatare consideră că discuţiile privind viitorul cadru financiar multianual trebuie să fie complete şi de aceea toate elementele trebuie abordate simultan. ''Toate instrumentele bugetului UE ar trebui să facă obiectul aceleiaşi abordări riguroase, iar dacă urmează să fie operate reduceri în bugetul UE atunci niciun instrument de politică sau bugetar nu trebuie exceptat a priori. Politica de coeziune nu poate fi o variabilă de ajustare'', subliniază miniştrii afacerilor europene din cele 12 state membre amintite şi Croaţia.
În cazul în care ar fi introdusă, macrocondiţionalitatea trebuie să fie obiectul unor analize detaliate şi ar trebui să se aplice viitoarelor angajamente (nu plăţi), după o decizie a Consiliului UE privind încălcarea regulilor economice, asigurându-se permanent un tratament corect şi echitabil statelor membre.
Știre preluată de la:
Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu