Comisia Europeană (CE) nu a specificat nicio definiţie a unei ferme de mici dimensiuni deşi propune o schemă simplificată de plată către fermele mici pentru a le creşte competitivitatea şi implicarea în revitalizarea zonelor rurale, se arată în studiul „Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013” realizat de Institutului European din România.
“Această susţinere suplimentară a fermelor mici nu este consistentă cu obiectivul de contribuţie a agriculturii la bunăstarea zonelor rurale şi la creşterea vitalităţii acestora. Mulţi proprietari de ferme mici practică agricultura ca un hobby, iar veniturile lor majoritare derivă din activităţi neagricole. De fapt, din punctul nostru de vedere, situaţia diferă fundamental de la ţară la ţară. În multe state, (ex. Marea Britanie) fermele mici sunt un hobby, dar în ţările sărace, ca România, ele sunt esenţiale în subzistenţa multor gospodării rurale. Ar fi utilă abordarea unui tratament diferenţiat, pe ţări, acestor ferme mici, în funcţie de rolul lor social?”, se arată în documentul citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, pentru a putea defini fermele mici ar trebui să se plece de la costul de tranzacţie pe fermă pentru implementarea plăţilor directe plătite de administraţia publică naţională.
“Se propune să se compare preţul administrativ pentru acordarea plăţilor directe cu plata efectivă primită de fermier: dacă acesta ar reprezenta 10-20% din plata efectivă atunci fermele sub acest prag pot fi considerate mici. În continuare, lucrurile pot urma două căi. Prima, ar fi ca simplificarea să se facă prin acordarea unei sume unice către fermele aflate sub acest prag (ferme mici). În felul acesta, plăţile administrative vor scădea, însă multe ferme s-ar putea să primească mai mulţi bani decât primeau înainte, iar suma totală ar putea să crească, deşi costurile administrative se reduc.
A doua cale se referă la simplificarea procedurilor administrative şi a altor cerinţe şi astfel se ajunge la reducerea costurilor administrative. Simplificarea vizează eliminarea cerinţelor de cross-compliance şi reducerea altor cerinţe de eco-condiţionalitate. Ca atare, fermele mici ar primi aceeaşi plată la hectar ca şi fermele mari, însă vor fi supuse unor cerinţe mult mai lejere privind eco-condiţionalitatea”, se scrie în studiu.
Acesta mai arată că, concomitent, cererile de plată ar putea fi trimise o dată la cinci ani (de exemplu), iar banii ar putea fi daţi tot o dată la cinci ani.
“Acest lucru ar accelera ajustările structurale sau investiţiile în fermele mici. O altă variantă ar fi aceea ca în locul banilor fermierii să primească hârtii de valoare pe care să le poată deconta în fiecare an sau să le poată tranzacţiona pe o piaţă secundară. Aceste consideraţii şi propuneri privind sprijinul pentru fermele mici sunt utile pentru variantele pe care România le va avea în vedere pentru abordarea sprijinului pentru fermele mici”, se explică în documentul IER.
Ştire preluată de la: Capital
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu