Banca Centrală Europeană şi-a urmat promisiunea şi a intervenit puternic pe pieţele financiare în cursul zilei de luni, 8 august 2011. Acţiunea sa hotărâtă de a cumpara obligaţiuni italiene şi spaniole a dus la scăderea randamentelor acestora sub 6% (cu aproape 70 puncte de bază mai puţin), înregistrat săptămâna trecută, la mai puţin de 5,4%.
Ca urmare a acestei acţiuni, căderea euro faţă de dolar s-a redus. Totuşi francul elveţian a continuat să se întărească, atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de euro. Prin achiziţiile hotărâte de obligaţiuni, BCE încearcă să îşi folosească credibilitatea pentru a contracara lipsa unor acţiuni rapide ale guvernelor statelor membre euro pentru a stopa contagiunea crizei greceşti. Intervenţia BCE pe pieţe a fost precedată şi de o declaraţie emisă de preşedintele băncii, Jean Claude Trichet, prin care acesta a salutat eforturile guvernelor Spaniei şi Italiei de a-şi reduce deficitul bugetar. În context, se poate aminti că BCE a cumpărat obligaţiuni greceşti, irlandeze şi portugheze de 74 miliarde de euro pentru a stabiliza piaţa.
Cumpărările efectuate de BCE nu pot să fie decât o scurtcircuitare a pieţelor şi nu sunt soluţia pe termen lung. Intervenţii puternice de aproximativ 50 mld. euro săptămânal nu pot fi susţinute prin atragere de depozite pe termen scurt, capacitatea de sterilizare a lichidităţii trimise în piaţă de către BCE fiind redusă. Cumpărările actuale înseamnă tipărire de bani şi riscă să crească inflaţia. De aceea este de aşteptat ca ECB să lanseze obligaţiuni pentru a îşi finanţa operaţiunile. Aceasta va fi, fără îndoială, începutul unei uniuni fiscale federale. Practic fondul destinat stabilizării financiare de aproximativ 440 miliarde euro – nivel hotărât la 21 iulie 2011- este cât nivelul bugetului pentru dezvoltare regională şi coeziune (un buget care s-a dezvoltat treptat până la această dimensiune, începând cu anul 1975). În acest moment BCE are rămaşi la dispoziţie 323 mld. euro. Analisţii estimează că ar fi necesari 1,5 triloane euro pentru ca Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Finaciară să fie pe deplin eficientă. Totuşi, parlamentele naţionale ale statelor zonei euro sunt în intârziere cu ratificarea înţelegerii anterioare.
De altfel, Germania, printr-un purtător de cuvânt al Angelei Merkel, a reacţionat şi se opune unei măriri acestor fonduri. Există o teama faptului că guvernele ţărilor cu politica fiscală prudentă fac un transfer de bogaţie către guvernele statelor mai puţin atente în gestionarea resurselor proprii.
Acţiunea BCE a redus riscul unui haos global, dar băncile centrale nu pot crea bogaţie din nimic. Deocamdată, BCE a dat credit şi credibilitate şi timp pentru ca guvernele statelor membre să reacţioneze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu