marți, 9 august 2011

Comisarul UE Dacian Cioloş: Creşterea cofinanţării europene – sprijin pentru redresarea economică

Creatoare de locuri de muncă, promovând investiţii în domenii cheie, proiectele finanţate de Uniunea Europeană prin fondurile structurale pot juca un rol important în redresarea economică.

Până acum, UE a contribuit cu miliarde de euro la proiectele implementate în România, atât înainte cât şi după aderarea la Uniunea Europeană. Această contribuţie s-a ridicat la maximum 85% - în medie, două treimi - din costul unui proiect, restul de bani provenind de la bugetul naţional. Sistemul acesta, de costuri împărţite şi co-responsabilitate, a dus la investiţii de succes. Oameni care şi-au pierdut locurile de muncă au primit sprijin pentru recalificare. Au fost şi sunt finanţate lucrări majore de infrastructură de transport şi de protecţie a mediului înconjurător, dar şi de infrastructură mică în mediul rural. Din aceste fonduri, exploataţii agricole primesc sprijin pentru dezvoltare şi modernizare.

În prezent însă, criza datoriilor suverane în Europa pune multe dintre proiectele cofinanţate sub semnul întrebării. Autorităţile naţionale au dificultăţi în a găsi resursele necesare pentru contribuţia financiară proprie, lucru care se traduce de multe ori în întârzieri, reduceri de buget sau chiar anularea proiectelor. Investiţiile acestea au însă o contribuţie crucială la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi a competitivităţii.

Este important ca implementarea acestor proiecte să fie accelerată.

De aceea, având în vedere situaţia economică dificilă, în urma unei iniţiative a preşedintelui José Manuel Barroso, Comisia Europeană a propus în urmă cu câteva zile un set de măsuri provizorii, excepţionale, pentru menţinerea acestor proiecte pe linia de plutire şi pentru a aloca fonduri acolo unde este necesar, cât mai repede posibil.

Comisia Europeană propune mărirea cofinanţării europene până la 95% din contribuţia publică pentru un proiect. Totodată, propune metode noi, rapide, de deblocare a acestui "supliment" atunci când autorităţile române o vor cere. În practică, povara cofinanţării pentru autorităţile naţionale va fi mai mică. Fondurile ar putea fi disponibile deja de la începutul lui 2012.

Principiul care stă la baza acestor propuneri a fost deja agreat în iunie de toţi cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE, când s-a discutat despre Grecia. Comisia Europeană consideră că acest tip de flexibilitate ar trebui extins acum şi la România, Ungaria, Portugalia, Letonia şi Irlanda.

Această flexibilitate va avea mai multe efecte pozitive. În primul rând, va avea ca rezultat reducerea imediată a deficitelor naţionale. În al doilea rând, va sprijini guvernele în realizarea unei consolidări fiscale inteligente, în locul unor reduceri bugetare drastice. Totodată, cu fiecare proiect în parte, aceste fonduri vor continua să creeze locuri de muncă şi competitivitate, necesare pentru redresarea completă a economiei.

Sunt investiţii semnificative. După aprobarea de către Parlamentul European şi de către statele membre, România va putea dispune de până la 714 milioane de euro în 2012, dintr-un total de 2,284 milioane euro la nivelul Uniunii Europene.

Această flexibilitate nu va duce la o creştere a notei de plată pentru contribuabilii europeni. Dimpotrivă. Este o garanţie că, în loc să fie blocate pentru că nu sunt suficienţi bani la buget pentru a asigura contribuţia naţională, fondurile sunt mai bine orientate către proiectele unde au un impact pozitiv maxim.

În aceste vremuri dificile pentru economie, aceasta este una din căile de stimulare a creşterii economice şi competitivităţii identificată de Comisia Europeană. Sigur, la nivel naţional trebuie acţionat în continuare pentru reducerea deficitelor bugetare, fără a periclita însă redresarea economică. Acum este rândul Parlamentului European şi al statelor membre, reprezentate în Consiliul European, să aprobe aceste propuneri. Apoi, la Bucureşti, autorităţile vor trebui să ia toate măsurile pentru a elimina blocajele şi a reduce birocraţia, astfel încât aceşti bani să poată fi folosiţi eficient de la începutul anului viitor.

Autor: Dacian Cioloş

Sursa: Adevărul

Niciun comentariu: