Aproape nouă din zece cetățeni ai UE cred că este foarte utilă capacitatea de a vorbi limbi străine și 98% spun că stăpânirea limbilor străine va fi benefică pentru viitorul copiilor lor, arată un nou sondaj de opinie Eurobarometru privind atitudinea cetățenilor UE față de multilingvism și învățarea limbilor străine.
Cu toate acestea, un studiu separat al Comisiei Europene, prima anchetă europeană privind competențele lingvistice, scoate în evidență faptul că există un decalaj între aspirații și realitate în ceea ce privește capacitatea de a vorbi o limbă străină în practică: testele efectuate în rândul elevilor adolescenți din 14 țări europene arată că doar 42% sunt competenți în prima lor limbă străină și doar 25% în cea de-a doua. O proporție semnificativă, 14% în cazul primei limbi străine și 20% în cazul celei de-a doua, nu ating nici măcar nivelul de „utilizator de bază”.
La zece ani de la Declarația de la Barcelona din 2002 a șefilor de stat și de guvern, care au pledat pentru predarea a cel puțin două limbi străine de la o vârstă foarte fragedă, europenii sunt în mare măsură conștienți de avantajele multilingvismului. Aproape trei sferturi (72%) sunt de acord cu acest obiectiv și 77% consideră că acesta ar trebui să constituie o prioritate politică. Mai mult de jumătate din europeni (53%) folosesc limbi străine la locul de muncă și 45% consideră că au obținut un loc de muncă mai bun în propria țară datorită competențelor lingvistice.
Cu toate acestea, numărul europenilor care spun că pot comunica într-o limbă străină a scăzut ușor, de la 56% la 54%. Aceasta se datorează, în parte, și faptului că rusa și germana nu mai sunt obligatorii în cadrul programelor școlare din țările din Europa centrală și de est.
Proporția de elevi competenți în prima lor limbă străină variază de la 82% în Malta și Suedia (atunci când engleza este prima limbă străină) și până la 14% în Franța (pentru cei care învață limba engleză) și 9% în Anglia (pentru cei care învață limba franceză). Una dintre cele mai importante schimbări începând cu anul 2005 este că Internetul a încurajat persoanele să își extindă competențele de lectură și ascultare „pasivă” în limbi străine. Numărul de europeni care folosesc în mod regulat limbi străine pe internet, prin intermediul rețelelor sociale, de exemplu, a crescut cu 10 puncte procentuale, de la 26% la 36%.
Sursa: Reprezentanţa Comisiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu