Ciprul va prelua începând de la 1 iulie preşedinţia
semestrială a Uniunii Europene (UE), deşi mica insulă mediteraneeană, divizată
într-o parte greacă şi una turcă, se află în plină criză economică.
"Ceea
ce este important pentru Cipru nu este atât să arate că poate să organizeze un
asemenea eveniment, ci să dovedească faptul că poate face acest lucru la fel de
bine ca orice alt stat membru al Uniunii", a declarat purtătorul de cuvânt
al preşedinţiei cipriote Costas Yennaris.
Membră UE din mai 2004 şi a zonei
euro din ianuarie 2008, această ţară, care are aproximativ 800.000 de
locuitori, este statul membru situat în cel mai estic punct al Uniunii, iar
ţărmurile sale se află la aproximativ 100 de kilometri de Siria şi Liban.
Această
insulă, cu o suprafaţă de aproximativ 9.000 de kilometri pătraţi, este divizată
de la invadarea unei treimi din teritoriul său, cea nordică, de către armata
turcă în 1974, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor greci, care
vreau să o alipească Atenei.
După
aproape 40 de ani, o "linie verde" de demarcaţie, asigurată de ONU,
desparte în continuare comunităţile turcă şi greacă.
Numai Turcia recunoaşte Republica
Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), proclamată în partea ocupată. Ciprul, locuit
de ciprioţii-greci, este singura entitate recunoscută la nivel internaţional.
Negocierile
în vederea unei reunificări a insulei se află într-un punct mort, chiar dacă
una dintre condiţiile impuse înaintea aderării la UE era ca insula să fie
reunificată.
Ankara
a anunţat deja că refuză orice contact cu preşedinţia UE atât timp cât va fi
exercitată de Cipru, evocând chiar un "plan B" după 1 iulie, în faţa
blocării negocierilor.
"Există un pericol ca
problema împărţirii Ciprului sau aplicarea unui plan B turc să destabilizeze
preşedinţia (UE), însă Ciprul vrea să arate că este un membru eficient al
Uniunii",
subliniază Hubert Faustmann, un profesor de istorie şi ştiinţe politice de la
Universitatea Nicosia.
Preşedintele
comunist Demetris Christofias anunţă că nu intenţionează să utilizeze
preşedinţia UE pentru a pune pe masă problema împărţirii insulei sau să o
utilizeze ca armă împotriva Turciei.
"Ciprioţii-greci
vor să îşi schimbe imaginea şi să se dovedească buni europeni. Ei vor să joace
un rol de arbitru imparţial, iar ca ţară mică nu au prea multe interese proprii
de apărat în marile dezbateri europene", declară Hubert Faustmann.
Însă
criza financiară greacă are loc în cel mai nefavorabil moment pentru Nicosia,
foarte legată de Atena. Autorităţile cipriote tocmai au solicitat
Bruxelles-ului un ajutor financiar pentru băncile lor, devenind a cincea ţară
care face acest lucru.
Mai multe bănci deţin volume mari
de obligaţiuni suverane greceşti, care au fost considerabil devalorizate. Pe de
altă parte, problemele din Cipru, care se află în recesiune, nu uşurează deloc
situaţia.
Retrogradată
la rangul de plasament speculativ de către principalele trei agenţii de rating,
nota Ciprului nu îi mai permite să îşi mai finanţeze datoria prin împrumuturi
de pe pieţele financiare internaţionale.
În
2012, Guvernul lui Christofias, ales în 2008 şi care nu va candida pentru un
nou mandat în alegerile din 2013, a obţinut un împrumut de la Rusia, în valoare
de 2,5 miliarde de euro, iar presa evocă un al doilea împrumut, pentru 2013.
Preţul
de plătit pentru ajutorul de la Bruxelles va fi, fără îndoială, austeritatea,
pentru un Guvern foarte apropiat de sindicate şi funcţionari şi care caută să
păstreze o fiscalitate foarte favorabilă întreprinzătorilor (10%), permiţându-i
să găzduiască numeroase filiale ale unor firme străine.
Între
sarcinile preşedinţiei Ciprului se află organizarea negocierilor cu privire la
bugetul UE pentru viitorii şapte ani.
"Sarcina
cea mai importantă pentru Cipru este bugetul, iar dacă se va ajunge la un
acord, acesta va fi un succes important", a subliniat Faustmann.
Știre preluată de la:
Mediafax
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu