Parcursul bun al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) din România a continuat în ultimele luni, dar potenţialul efect disuasiv al cazurilor ANI este afectat de amânări şi de lipsa de consistenţă în urmărirea judiciară şi administrativă a cazurilor respective, relevă raportul intermediar din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), prezentat miercuri la Bruxelles, într-o conferinţă de presă.
''Încercările de redeschidere a problemei independenţei juridice şi instituţionale a ANI au mutat atenţia de la consolidarea parcursului bun al ANI. Viitoarea numire a unui nou preşedinte al ANI oferă ocazia de a evidenţia stabilitatea instituţională şi integritatea ANI'', arată CE în raport.
Potrivit acestuia, ANI a continuat să înregistreze rezultate pozitive în ultimele luni, bugetul instituţiei a fost majorat, iar agenţia a atras fonduri UE substanţiale pentru ameliorarea sistemului informaţional şi a procedurilor.
De asemenea, este subliniat faptul că ANI a încheiat o serie de acorduri de cooperare cu alte instituţii şi a realizat o primă evaluare a riscurilor şi controale pe scară largă privind conflictele de interese în achiziţiile publice la nivel local şi regional.
''Conform noii sale baze juridice, începând din 2010 ANI a identificat 18 cazuri totalizând 5,7 milioane de euro de potenţiale averi nejustificate, 23 de cazuri administrative de conflict de interese şi 118 cazuri de incompatibilităţi. Urmărirea judiciară şi administrativă a acestor cazuri a fost mixtă. În primele două cazuri ridicate de ANI pe baza vechii sale legi, deciziile finale luate de Înalta Curte au confirmat existenţa de averi nejustificate şi s-a dispus confiscarea lor. Ca rezultat al concluziilor de incompatibilitate elaborate potrivit noii legi, o persoană ce deţinea funcţie publică a fost eliberată din post, au fost aplicate sancţiuni în alte două cazuri, iar alte 6 persoane ce deţineau funcţii publice au demisionat'', mai menţionează raportul CE.
Alte cazuri, în special legate de conflicte de interese, sunt în aşteptare la autorităţile judiciare. Procesul a fost complicat şi de crearea comisiilor de anchetare a averii, în august 2010, şi având rol de intermediar între ANI şi instanţe. În prezent, sunt în curs de elaborare regulile sau principiile destinate creşterii eficienţei procedurilor.
În vara acestui an, Comisia va face o evaluare cuprinzătoare privind progresele României în cadrul MCV, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
MCV cuprinde patru condiţionalităţi (benchmarks) în cazul României - existenţa unui sistem judecătoresc funcţional, o agenţie de integritate eficientă, combaterea corupţiei la nivel înalt, lupta contra corupţiei la nivel local - şi şase în cazul Bulgariei, unde una dintre condiţionalităţi vizează şi combaterea eficientă a criminalităţii organizate.
Știre preluată de la: Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu