Reprezentanţa Comisiei Europene în România a lansat, miercuri, seria dezbaterilor privind propunerea de buget european pentru perioada 2014-2020.
Concluzia dezbaterii “România şi cadrul financiar multianual al Uniunii Europene”, a fost că România primeşte, în prezent, suficiente fonduri europene, iar propunerea de buget pentru perioada 2014-2020 este chiar favorabilă României, însă nu volumul fondurilor reprezintă o problemă, ci tendinţa de risipire a acestora, rezultată din incapacitatea de a valorifica finanţarea europeană.
Potrivit fostului comisar european, consilierul prezidenţial Leonard Orban, propunerea Comisiei Europene (CE) privind bugetul comunitar pentru perioada 2014-2020 este puternic favorabilă României.
“Propunerea de buget reprezintă o bună bază de plecare în negocieri, dar trebuie să existe şi capacitatea de a face compromisuri”, a precizat Leonard Orban.
Însă, ca element de noutate faţă de situaţia actuală, CE propune introducerea unor condiţionalităţi de două tipuri: atingerea obiectivelor şi respectarea unor indicatori bugetari şi financiari.
„Susţinem condiţionalităţile pozitive, însă avem rezerve în privinţa celor negative, cu caracter punitiv”, a declarat Cătălin Vătafu, preşedintele Autorităţii pentru Coordonarea Fondurilor Structurale (ACIS).
Potrivit economistului Daniel Dăianu, problema principală nu ţine de volumul fondurilor europene destinate României, ci modalitatea de cheltuire a acestora.
“Buba nu este legată de volum, ci ce facem cu banii europeni. Nu facem, şi ce facem, facem prost. Bani pentru România sunt, dar nu suntem în stare să folosim cum se cuvine fondurile europene”, a declarat Daniel Dăianu.
Potrivit şefului Reprezentanţei, Nicolae Idu, propunerea cadrului financiar pentru perioada 2014-2020 este o propunere inovativă, ambiţioasă, responsabilă şi riguroasă, menită să ducă la o creştere economică durabilă, pe baza unei viziuni pan-europene.
Economistul Daniel Daianu susţine că bugetul înaintat de comisie este un buget în afara contextului şi crede că ceea ce va rezulta în urma negocierilor va fi diferit de propunerea iniţială.
Totodată, Leonard Orban apreciază că este un buget pragmatic, dar nu ambiţios, Comisia Barosso 2 dorind să evite greşeala Comisiei Prodi – care a alcătuit o propunere mult prea ambiţioasă şi nu a reuşit să o transforme într-o bază de negociere.
“Putem observa că, în contextul Tratatului de la Lisabona, Comisia a adoptat o propunere foarte apropiată de interesele manifestate de Parlamentul European, care deşi nu poate introduce amendamente trebuie să voteze cu „da” sau „nu” propunerea Comisiei”, a precizat Orban.
Potrivit europarlamentarului Theodor Stolojan, România ar trebui să facă eforturi pentru a clarifica perspectiva 2014-2020, una dintre soluţii fiind Programul Naţional de Investiţii Publice, care să prevadă care sunt priorităţile pentru investiţii, dar şi care sunt finanţările necesare.
Din punct de vedere al cifrelor, propunerea cadrului financiar include o creştere a cheltuielilor cu cercetarea (48%), a celor cu educaţia (68
%), a celor de infrastructură (286%), a celor legate de securitate şi cetăţeneşti (62%), a celor legate de rolul UE ca actor global (14%).
Mai trebui amintită facilitatea „Connecting Europe”, capitol inovativ în cadrul financiar menit să finanţeze proiectele la nivel european de infrastructură, transport, energie şi IT&C.
Dincolo de aceste cifre, se propune o modalitate inovativă de creare a resurselor bugetare comunitare, menite să crească autonomia bugetară europeană: introducerea unui TVA european şi introdfucerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, la nivel european. Ambele propuneri sunt controversate la nivelul diferitelor state membre. De exemplu, moralitatea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare este evidentă în contextul crizei euro actuale, când practic contribuabilii salvează sectorul financiar, dar această taxă afectează interesele unor „jucatori cu alonja” (Daniel Daianu), precum Germania şi Marea Britanie.
Totuşi, România trebuie să fie atentă la negocierile privind mecanismele punitive conţinute în condiţionalităţile ex-ante şi ex-post. Deşi plecăm dintr-o poziţie favorabilă (care se va reflecta în cifrele care vor fi transmise de Comisie în toamna), putem să ajungem la o poziţie mult mai slabă decât în prezent. Sunt prevederi care ne dezavantajează, precum limitarea instrumentelor structurale la 2,5% din PIB (faţă de 4%) în prezent. De aceea, pregatirea negocierilor trebuie să înceapă de imediat, iar România va trebui să decidă calea pe care o doreşte: creşterea coeziunii economiei naţionale faţă de cea europeană sau creşterea coeziunii între regiunile interne (echilibrul dintre cele două este foarte dificil).
În acest context, Comisia tinde să propună un Cadru Strategic Comun pentru politicile şi instrumentele structurale şi România ar trebuie sa fie pregatită să ofere la nivel naţional un asemenea plan de dezvoltare care să coordoneze cele 7 Programe Operaţionale.
La sfârşitul lunii iunie, Comisia Europeană a lansat propunerea de buget pentru perioada 2014-2020. Aceasta va trebui adoptată prin unanimitate la nivelul Consiliului European şi votată pozitiv de către Parlamentul European (care nu poate aduce amendamente).
Negocierile, deşi progrmate pe un an şi jumătate, probabil vor dura mai mult de 2 ani de zile şi se anunţă dificile. Şansa de a ajunge la un cadru financiar adecvat va fi determinată de aplecarea negocierilor asupra principiilor şi nu asupra cifrelor. Tinând cont de contextul curent şi de conturarea fără exagere a unui al doilea buget al UE – destinat stabilităţii financiare, există riscul ca facilităţi pentru politica de coeziune – pusă sub semnul întrebării ca mijloc – să fie indreptate spre stabilitatea economică. De asemenea, se observă o indepărtare de negocierile comunitare în favoarea celor interguvernamentale şi apare riscul creării unor divergenţe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu