Rata de absorbţie, adică banii efectiv cheltuiţi în România până la acest moment din fonduri structurale, este în continuare foarte mică: ea variază între puţin peste 7% la POR şi aproape 20% la POSDRU, potrivit studiului “Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă. Şansele redresării României prin fonduri structurale” lansat, marţi, de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Potrivit studiului IPP, se constată o lipsă gravă de viziune şi, corelativ, o incapacitate de negociere a bugetelor adecvate obiectivelor de dezvoltare în sectoarele - cheie, de unde şi preocuparea exclusivă pentru a cheltui cât mai mult, nu contează cum, pentru ce şi cu ce rezultate.
“Aşa se face că avem strategii de dezvoltare finanţate cu sute de mii de euro - ex: Consiliul Judeţean Bacău (1,4 milioane de lei), terenuri de golf la ţară sau proiecte de milioane de euro câştigate de ONGuri care până mai ieri declarau la administraţiile financiare venituri de doar câteva zeci de mii de lei. La polul opus, sectoare în care este notorie lipsa de resurse - ca să dăm un singur exemplu în sănătate (reabilitarea de spitale), sunt mult subfinanţate faţă de alte domenii”, se arată în studiul IPP.
Deasemenea, există o lipsă majoră de transparenţă la nivelul autorităţilor de management în ceea ce priveşte informaţiile privind modul efectiv în care se cheltuiesc în prezent fondurile structurale, scuza cea mai des invocată fiind aceea că „aşa ni se cere de la Bruxelles”. Potrivit IPP, o informaţie care nu a putut fi obţinută de la niciuna dintre Autorităţile de Management este cea privind evaluatorii proiectelor.
“Din toate datele obţinute, constatăm că Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale nu are, practic, niciun rol în coordonarea şi uniformizarea practicilor de lucru la nivelul autorităţilor de management, nici măcar în material comunicării de informaţii despre banii accesaţi. Ne întrebăm, prin urmare, care este contribuţia reală a ACIS, alta decât aceea de a gestiona Programul Operaţional Asistenţă Tehnică prin care se finanţează masiv cheltuieli de tip plata personalului din sistemul public”, precizează IPP.
IPP propune fie ca atribuţiile acestei structuri să fie preluate de un minister special însărcinat cu elaborarea şi monitorizarea cadrului naţional de dezvoltare în sectoarele - cheie şi armonizarea priorităţilor de finanţare din fonduri structurale la aceste obiective, fie ACIS să răspundă sau să aibă competenţa de a sancţiona mai departe AM-urile în mod efectiv pentru deficienţele constatate în administrarea fondurilor europene.
Studiul IPP urmăreşte şi identifică o serie de probleme structurale ale managementului actual al fondurilor europene, care ţin atât de procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor, cât şi de impactul uneori discutabil pe care unele dintre aceste proiecte îl vor avea pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de România, propunând şi o serie de recomandări în perspectiva viitorului exerciţiu de programare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu