La o suprafaţă agricolă de 9,4 milioane de hectare, România are o flotă de 175.000 de tractoare, în timp ce în Polonia la 14 milioane de hectare sunt în funcţiune 1,5 milioane de tractoare, conform datelor Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) din cadrul ONU.
Astfel, fiecare tractor din Polonia acoperă o suprafaţă de circa zece hectare, în timp ce în România fiecare tractor funcţional este responsabil de o suprafaţă de cinci ori mai mare. În plus, cu toate că atât în România, cât şi în Polonia în agricultură lucrează mai mult de două milioane de oameni, pe piaţa locală există un tractor la 16 agricultori, în timp ce în Polonia raportul este de opt ori mai mic, respectiv un tractor la doi agricultori.
Impactul mecanizării agriculturii din Polonia este vizibil în condiţiile în care producţiile sunt şi de două ori mai mari decât în România. Spre exemplu, fermierii polonezi au recoltat anul trecut circa 9,2 milioane de tone de grâu, în timp ce producţia românească s-a cifrat la 5,7 milioane de tone. În plus, Polonia are producţii superioare şi în cazul rapiţei sau al ovăzului, 3,6 milioane de tone, respectiv 2,1 milioane de tone - faţă de 1,2 milioane de tone în România, respectiv 0,9 milioane de tone.
Datele arată că produsele agricole româneşti intră în competiţie pe pieţele internaţionale cu cele din Olanda, Germania, Polonia sau Spania, însă mulţi dintre agricultori continuă să îşi lucreze pământurile fără utilaje agricole.
Ioan Niculae, preşedinte al Interagro, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, spunea în urmă cu un an că agricultura nu se face cu calul sau măgarul şi că obiectivul autorităţilor ar trebui să fie tranziţia către agricultura industrială.
Situaţia parcului de tractoare de pe piaţa locală ar putea fi şi mai gravă având în vedere că datele Ministerului de Interne arată că anul trecut se aflau în evidenţe circa 50.000 de tractoare, în timp ce ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) ridică numărul total al tractoarelor funcţionale în 2009 la 175.000 de unităţi. Reprezentanţii celor două instituţii nu au oferit explicaţii privind aceste diferenţe.
"Diferenţele apar pentru că multe tractoare nu au acte. Nu merg pe drumurile publice, aşa că nu au acte de niciun fel. Mulţi agricultori ţin tractoarele pe câmp şi nu ies cu ele niciodată pe şosea", explică un agricultor din Giurgiu care exploatează 500 de hectare de teren cu ajutorul a şase tractoare.
Dacă numărul total al tractoarelor nu este clar, un lucru este cert: parcul de utilaje agricole este învechit şi subdimensionat. La nivel naţional jumătate din tractoarele aflate în evidenţele MAI sunt produse înainte de 1989. Spre exemplu, în unele judeţe precum Covasna sau Argeş, care au printre cele mai mari parcuri de tractoare din ţară, utilajele vechi acoperă peste trei sferturi din total.
Marii producători din agricultura românească spun însă că utilajele agricole sunt esenţiale într-o fermă indiferent de dimensiuni.
Ştire preluată de la: Ziarul Financiar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu