Fondurile alocate României în următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene 2014 - 2020 vor fi mai mari decât cele repartizate în perioada 2007 - 2013, dar cu anumite condiţionalităţi suplimentare, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.
"Fără să dau cifre, pentru că de-abia săptămâna viitoare vom putea vorbi despre o evaluare clară şi vom şti exact care sunt sumele în Politica Agricolă Comună, dar la un prim calcul, plecând de la propunerea generală a Comisiei Europene, deci privind întregul buget 2014 - 2020, vorbim despre sume importante în plus pentru România, atât în ceea ce priveşte politica agricolă comună, cât şi politica de coeziune. Nu am cum să vă dau cifra, pentru că propunerile se discută, iar decizia este una politică şi este luată de majoritatea comisarilor. Până atunci, vorbim doar despre antepropuneri", a declarat Leonard Orban, în şedinţa Comisiei pentru agricultură din Senat.
Fostul comisar european a reiterat că, deocamdată, există o propunere a Comisiei Europene, dar aceasta are caracter general. În ceea ce priveşte domeniul agriculturii, propunerea pentru viitorul buget va fi făcută săptămâna viitoare, pe 12 octombrie.
"De aceea nu am vrut să dau cifre cu privire la creşterile de fonduri care vor reveni României pentru perioada 2014 - 2020. Dar am mai spus că, în cazul în care vor exista aceste creşteri, ele vor fi compensate de anumite elemente cu caracter general ce vor fi aplicate tuturor statelor membre, nu doar României", a explicat Orban.
În ceea ce priveşte PAC, ministrul Afacerilor Europene a menţionat că se conturează pentru următorul exerciţiu bugetar atât elemente pozitive, cât şi negative pentru România.
"Elementele pozitive sunt că în continuare vom avea atât o creştere în ceea ce priveşte plăţile directe, cât şi o creştere limitată în ceea ce priveşte fondurile alocate dezvoltării rurale. În ceea ce priveşte plăţile directe, aveam acea perioadă de tranziţie - şi aici pot să vă spun, că doar am fost negociator, că a fost 'take or leave it' adică acceptam chestiunea asta, finalizam negocierile şi aderam la UE; nu acceptam această chestiune, mai stăteam şi probabil negociam şi noi acum tratatul de aderare împreună cu Croaţia (...) - deci, plăţile vor ajunge la nivel maxim pe perspectiva actuală la 1 ianuarie 2017. Ne aşteptăm la o creştere relativ limitată, dar o creştere a acestor plăţi pentru fermierii români. Pe de altă parte, există presiune - şi am văzut o presiune puternică - dinspre diferiţi factori implicaţi în acest proces - ca să cerem egalizarea plăţilor directe. Vă spun foarte deschis: nu este posibil în momentul de faţă. Estimările sunt că această egalizare s-ar putea produce la orizontul 2025, între 2025 şi 2030. Mai devreme, este imposibil pentru că, aşa cum fermierii de la noi doresc să primească mai mulţi bani, aşa în alte state membre fermierii doresc să nu piardă bani, pentru că primesc sume importante. Şi nu este vorba doar despre Franţa sau Germania. Deci, vorbim despre o creştere, dar nu despre o egalizarea a plăţilor directe între vechile statele şi noile state membre", a explicat ministrul Orban.
O a doua veste relativ negativă nu numai pentru România, ci şi pentru celelalte state membre ale UE, este plafonarea plăţilor directe. Plafonarea înseamnă că, indiferent de mărimea fermelor, va exista o sumă maximă ce va putea fi acordată acestora.
Plafonarea plăţilor directe în funcţie de o sumă maximă va fi aplicabilă nu doar României, ci tuturor celorlalte 27 de state ale UE, a atras atenţia Orban.
"În mod cert, la o primă evaluare, este vorba de sute de ferme din România care vor fi afectate şi care vor primi mai puţine plăţi directe de la UE. Şi, ca şi alţii, vom avea multe dificultăţi pentru că sunt câteva sute de ferme mari care vor fi, într-un fel sau altul, afectate, dacă această propunere va fi admisă, pentru că CE doar va propune şi ulterior va fi negociat în consiliu şi după aceea cu Parlamentul European", a spus ministrul.
Totuşi, există şi aspecte pozitive ale viitoarei PAC, o veste bună fiind, potrivit ministrului Orban, că se pare că a fost preluată ideea pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale "a presat în mod insistent", respectiv aceea privind acordarea unui sprijin suplimentar tinerilor fermieri.
De asemenea, se vor menţine intervenţiile, iar la cotele de producţie se discută despre desfiinţarea cotelor de zahăr începând din 2016, la viţa de vie restrângerea drepturilor de plantare ar urma să se desfiinţeze tot din 2016.
"Per global, propunerea arată ca pozitivă, dar sunt şi elemente negative şi trebuie să înţelegem care este marja noastră de manevră pentru că sunt unii care spun: 'Vrem să desfiinţaţi complet PAC', unii spun: 'Vrem să o naţionalizaţi', alţii spun că vor să dispară complet Pilonul I - plăţile directe - şi sunt alţii care sprijină această chestiune. Noi trebuie să apreciem tot ce se întâmplă şi diferitele decizii pe care le luăm inclusiv în raport cu alte aspecte ale întregului pachet, în special politica de coeziune, pentru că eu vă spun foarte clar că în măsura în care am obţine, să zic, semnificativ mai mult faţă de ce se propune în momentul de faţă pe politica agricolă comună victima va fi politica de coeziune", a conchis Leonard Orban.
El a mai atras atenţia asupra faptului că procesul de negociere al viitorului buget al UE este extrem de complicat, iar acesta va dura foarte mult.
"Personal, mă aştept ca la un acord pe întregul buget UE să se ajungă nu mai devreme de sfârşitul anului 2012. Vor fi negocieri intense, foarte dure, cu puncte de vedere complet diferite din partea statelor UE", a adăugat ministrul Afacerilor Europene.
Știre preluată de la: Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu