Perspectivele României pentru următorul exerciţiu financiar din perioada 2014 - 2020 nu sunt deloc încurajatoare, având în vedere că din 2007 până în prezent oficialii de la Comisia Europeană au făcut rambursări în cuantum de mai puţin de 4% din cele 19,7 miliarde de euro alocate României. În acest context, ministrul afacerilor europene Leonard Orban are una dintre cele mai grele misiuni asumate de un demnitar: aceea de a negocia cu oficialii de la Bruxelles o creştere a viitoarei alocări financiare, deşi banii disponibili până în 2013 probabil că nu se vor cheltui în procent de 90%, cum s-a convenit la început.
România va negocia cât mai agresiv fondurile din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014- 2020, dar nu va putea obţine prea mult faţă de cât oferă Comisia Europeană, pentru că există deja percepţia că România şi Bulgaria sunt principalii beneficiari ai propunerii CE, spunea săptămâna trecută ministrul afacerilor europene (MAEur) Leonard Orban după audierile de la Parlament.
"Este prematur să facem un pronostic vizavi de suma care va fi alocată României în perioada 2014- 2020. Alocările pentru România vor rămâne generoase şi există premise că vom primi mai mulţi bani decât în perioada 2007- 2013, deşi probabil că vor fi unele state care vor invoca rata scăzută de absorbţie pentru ca România să primească mai puţini bani.
Însă criteriul alocării financiare în perioada 2014- 2020 în funcţie de absorbţia din exerciţiul anterior rămâne deocamdată un zvon, iar România se va opune cu siguranţă introducerii unui astfel de criteriu", admite Cătălin Vătafu, care a preluat funcţia de secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene. El a fost de la începutul acestui an şeful Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale după ce instituţia a trecut din subordinea Ministerului de Finanţe în subordinea Guvernului. Un alt secretar de stat în ministerul nou-înfiinţat pentru a accelera absorbţia fondurilor este Bogdan Mănoiu, fostul şef al Departamentului pentru Afaceri Europene, care a fost şi consilier prezidenţial. "Pur şi simplu vor fi argumente care vor fi utilizate împotriva noastră. Sunt destule state membre care consideră că plătesc prea mult la bugetul UE şi vor să-şi reducă contribuţia. Şi dacă îşi reduc contribuţia, de unde se taie? Păi nu se va tăia de la chestiunile legate de competitivitate, inovare, cercetare-dezvoltare, ci de la politicile clasice tradiţionale ale UE", a spus Orban, citat de Mediafax.
În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sunt împărţite (şi finanţate de la UE ca atare) în două categorii în funcţie de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, şi cele care depăşesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulţi bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepţional. Comisia propune în viitorul exerciţiu financiar 2014 - 2020 crearea aşa-numitelor "regiuni de tranziţie" care au venituri cuprinse între 75% şi 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la "regiuni de tranziţie", anume Bucureşti - Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE - 27). Însă oficialii spun că România nu va susţine propunerile CE pentru introducerea în viitorul exerciţiu financiar al UE a "regiunilor de tranziţie" şi nici limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din Venitul Naţional Brut al unui membru al UE, faţă de 4% în prezent.
Din 2007 până în prezent, în conturile beneficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,9 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de UE. Din sumele atrase, mai puţin de 800 mil. euro (adică 4% din totalul fondurilor alocate României) reprezintă bani "curaţi" de la UE, pentru că particularitatea fondurilor structurale este aceea că beneficiarul proiectelor agreate la finanţare trebuie să cheltuiască el banii şi abia apoi îi sunt decontate cheltuielile. Drept urmare, adevăratele procente atunci când vorbim de absorbţia fondurilor europene este acela care priveşte rambursările, adică cele aproape 4%.
Știre preluată de la: Ziarul Financiar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu