Uniunea Europeană este „la răscruce de drumuri”, spune premierul polonez Donald Tusk, într-un discurs susţinut miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, ocazionat de momentul bilanțului președinției poloneze a UE. Pe 31 decembrie, Polonia, acest stat membru tânăr, va preda ștafeta președinției UE, pe care a deținut-o în acest moment extrem de dificil pentru Europa. A fost o încercare importantă, este de altfel pentru prima dată când Varșovia se confruntă cu o asemenea sarcină.
Așadar, eurodeputații au analizat miercuri activitatea de conducere a Poloniei. Centrul-dreapta PE felicită Polonia și spune că avem de învățat de la ea. Președintele CE a felicitat, la rândul său Polonia, pentru „angajamentul european dovedit”, dar și pentru „tenacitatea sa”.
Polonia nu mai este cea pe care ne-o amintim din anii trecuti, cea bataioasa, fara scrupule, care a facut la Bruxelles ani de zile mult zgomot pentru nimic, lasand de altfel un gust amar aici. Pe scurt , nu ne mai aflam in perioada in care tara era condusa de gemenii Kaczynski, care o aveau ca varf de lance pe sefa diplomatiei poloneze, putin diplomata Anna Fotyga. Nu suntem nici pe timpul coalitiei Miller–Kalinowski, care a speriat Bruxelles-ul la inceputul anilor 2000. Acum, la Varsovia, cuplul liberal Sikorski-Tusk, cum este el numit de mediile politice ale tarii pentru a desemna astfel coalitia de idei a ministrului de externe Radek Sikorski si a premierului Donald Tusk au dat o alta carte de vizita Poloniei.
In dosarul acesta specific al crizei economice, Polonia si-a condus afacerile la carma UE printr-un alt eminent membru al guvernului, Jan-Vincent Rostowski. El a cerut vara aceasta ca Polonia, care nu este membra a Zonei Euro, sa aiba totusi posibilitatea de a asista pe perioada presedintiei la reuniunile eurogrupului. Cererea a fost respinsa si atunci Polonia, dornica de a prezerva interesele tarilor care nu fac parte din Euro, dar se vor gasi in aceasta situatie in curand, a creat reuniuni informale paralele. Acestea aveau loc fie in acelasi timp, fie in ajunul reuniunilor eurogrupului la Bruxelles si Luxemburg, si s-au soldat cu cererea ca interesele intregii UE sa fie luate in seama prin deciziile Zonei Euro.
Demersul a avut darul sa irite unele state ale Zonei Euro, dar Polonia si-a vazut de treaba si mai ales a contat pe sprjinul Romaniei, al Ungariei si al Cehiei. Ele au cerut in mod repetat ca eforturile Varsoviei sa fie luate in calcul si iata ca, prin pactul bugetar aprobat in 9 decembrie la Bruxelles, acest lucru a fost in fine posibil…
Acestea nu sunt esecurile Poloniei. Fara Polonia, la cat interes exista acum pentru Moldova, Ucraina samd, si la ce probleme are UE in interior, acest summit cu vecinele estice nu ar mai fi fost deloc organizat. Dar Radek Sikorski a insistat si a pregatit aceasta reuniune cu mai bine de un an inainte. La Varsovia, in septembrie, Georgia si Moldova au obtinut deschiderea negocierilor pentru acorduri de liber schimb cu UE, Ucraina a avut certitudinea ca va putea semna anul acesta acelasi acord, deci nu se poate vorbi de un esec. Delegatia din Belarus a boicotat summitul pentru motive evidente, dar asta nu se poate spune ca e din vina lui Radek Sikorski, a Prim Ministrului Tusk sau a Poloniei.
Privind dosarul Schengen, nicio alta presedintie europeană n-a facut si probabil nici nu va face atatea eforturi ca cea poloneza. Dupa sase luni de inertie la inceputul anului in care precedenta presedintie maghiara a UE s-a ferit sa insiste pe langa tarile reticente, ministrul polonez de interne Jerzy Miller a prezentat compromisul aderarii in doua etape. Inca din vara el a facut demersuri, apoi a incercat sa-l vanda personal la Haga in consultari secrete in septembrie, tot el a pus subiectul pe agenda mai multor consilii ministeriale la Bruxelles. Fara rezultat, ce-i drept, dar asta s-a datorat pozitiei inflexibile a Olandei.
Polonia stia ca bate la usi inchise si cu toate acestea a incercat si a dat curs tuturor ideilor si sugestiilor venite de la delegatiile bulgare si romane. N-a refuzat aproape nimic. Iar marti, noul ministru de Interne Jacek Cichocki a decis sa lase subiectul pe agenda ministerialei Afaceri Interne la Bruxelles, stiind ca nu va putea debloca dosarul. Dar a ales sa puna o presiune suplimentara pe colegul sau olandez si asta pentru ca romanii i-au cerut-o.
Știre preluată de la: RFI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu