Reforma electorală a Parlamentului European

Comisia pentru afaceri constituţionale a votat cu o majoritate de 20 de voturi pentru și patru împotrivă (nu s-au înregistrat abțineri) reforma procedurii electorale a Parlamentului. Scopul reformei este acela de a întări legitimitatea Parlamentului. Votul în plen se va desfășura în luna iunie.

Autorul raportului, Andrew Duff (Marea Britanie) din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, crede că, deși Tratatul de la Lisabona a întărit autoritatea legală a Parlamentului, acesta nu a avut o mare influență asupra percepției colective a legitimității sale. Eurodeputatul argumentează că o schimbare radicală a procedurii electorale va crește prezența la vot, va extinde dimensiunea campaniilor electorale la nivel european, va aduce personalizarea campaniilor electorale și va stimula dezvoltarea partidelor politice europene.

De asemenea, comisia pentru afaceri constituţionale vrea să ia poziție față de situația actuală în care repartizarea locurilor în plen contravine principiului proporţionalităţii degresive prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

Ce schimbări va aduce reforma electorală

Principalele prevederi ale raportului Duff fac referire la introducerea unor liste pan-europene de candidați, respectiv alegerea unui număr adițional de 25 de eurodeputați, pe lângă cei 751 existenți deja. Aceștia vor corespunde unei circumscripții pan-europene. Numele lor se va regăsi pe liste pan-europene de candidați, echilibrate în funcție de gen. Candidații vor fi selectați de la cel puțin o treime din statele membre. Listele vor fi stabilite de grupurile politice europene iar alegerile vor fi reglementate de o nouă autoritate electorală europeană. Practic, fiecare alegător va avea două voturi de dat: unul pentru listele naționale sau regionale și unul pentru lista transnațională.

Raportul solicită stabilirea unui dialog cu reprezentanții Consiliului privind găsirea unei formule matematice pentru redistribuirea celor 751 de locuri în așa fel încât să se pregătească această extindere. De asemenea, se urmărește alinierea la principiul proporţionalităţii degresive prevăzut de Tratat.

Raportul solicită schimbarea datei alegerilor. Dacă va fi aprobat, votul va avea loc în luna mai, nu în iunie, pentru a permite formarea Parlamentului înainte de alegerea noului președinte al Comisiei (ideal în iulie).

Rezoluția solicită depunerea unui efort mai mare pentru a crește reprezentarea candidaților aparținând unor minorități și a femeilor în plen. În plus, rezoluția cere Comisiei să formuleze un nou proiect de directivă privind dreptul cetăţenilor UE de a locui şi de a vota într-un alt stat decât cel natal.

În sfârșit, raportul propune o revizuire a Protocolului din 1965 privind privilegiile şi imunităţile care ar putea instala un regim supranaţional pentru Parlamentul European, conceput pentru standarde moderne.

În ceea ce privește votul, Andrew Duff a declarat că: "Eurodeputații provenind de la toate marile grupuri politice au ajuns la un acord în ceea ce privește nevoia de reformare a Parlamentului. În funcție de schema propusă, următoarele alegeri europene din 2014 vor căpăta o adevărată dimensiune europeană. Posibilitatea de a acorda un al doilea vot pentru listele transnaționale de deputați ar trebui să dinamizeze alegătorii, care și-au dat seama că partidele politice naționale nu mai lucrează pentru a susține integrarea europeană într-un mod eficient sau democratic."

Introducerea listelor transnaționale va transforma partidele politice din UE (cărora nu li se permitea până acum să organizeze campanii electorale) în adevărate mașinării de campanie. Candidații lor vor căuta sprijin și vor recruta membri chiar și în statele unde nu au afiliați politici naționali. Acest lucru va ridica la un nou nivel dimensiunea europeană a alegerilor.

Cei 25 de candidați de pe lista transnațională vor fi, după toate probabilitățile, lideri politici europeni de renume sau celebrități din alte domenii decât cel politic. Acest lucru va oferi campaniilor politice europene o popularitate mai mare și va spori competiția dintre partide. "Mi-ar plăcea să rup rutina din Parlament cu oameni plini de farmec," spune Duff.

Întrebări ce pot apărea

În primul rând se pune problema reacției pe care o vor avea partidele politice. Nu vor fi partidele naționale deranjate de aceste schimbări? La aceste obiecții, Andrew Duff declară că: "Dacă vrem cu adevărat o democrație parlamentară post-națională, clasa politică europeană trebuie să se adapteze la realitatea actuală. Până acum, politicienii statelor membre nu au avut succes în conectarea cetățenilor cu UE. A venit vremea unei schimbări! Este un experiment care nu a mai fost încercat până acum în democrația parlamentară. Scopul său este tocmai întreruperea monopolului pus de unele state membre și partide naționale asupra alcătuirii Parlamentului European."

Cea de-a doua problemă care apare face referire la statele mici. Nu vor fi ele dezavantajate de noul sistem? Andrew Duff înlătură aceste obiecții declarând că: "Urmând prevederile Tratatului de la Lisabona, eurodeputații reprezintă cetățeni și partide, nu state. Cu noul sistem, alegătorii vor avea șansa să voteze pentru un candidat de altă naționalitate, și după părerea mea mulți vor face acest lucru. Aceasta este esența Europei post-naționale."

Stire preluata de pe: http://www.europarl.ro/view/ro/press-release/actualitatea/actualitatea-2011/actualitatea-2011-aprilie/actualitatea-2011-aprilie-23.html;jsessionid=4246D7859773C1C73D2FBA881FA82876