Deciziile împotriva cerşetoriei la Paris, "arme" contra infracţiunilor comise de români

Ministrul francez de Interne, Claude Gueant, a apreciat luni că deciziile împotriva cerşetoriei la Paris sunt "utile", calificându-le drept "arme" contra infracţiunilor comise de români, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

"Este o decizie utilă", a declarat ministrul, precizând că au avut loc "puţin peste 300 de arestări şi 70 de proceduri de repatriere". În timpul unei deplasări prin centrul Parisului, Gueant a dat asigurări că delincvenţa "practicată de cetăţeni români a scăzut în octombrie, pentru prima dată în patru ani".

"Dar nu putem să ne mulţumim doar cu atât, este mai degrabă o încurajare să continuăm să luptăm folosind armele pe care noi le-am dezvoltat ", a adăugat el.

"Trebuie însă să lucrăm şi pe plan judiciar, iar acesta este scopul prezenţei poliţiştilor români care ni s-au alăturat", a explicat ministrul, care s-a întâlnit luni cu cei 33 de poliţişti români detaşaţi la Paris.

"Ei sunt mult mai apţi decât noi să-i interogheze pe oameni, să întrebe de unde vin, cine sunt ei mai precis (...). Ei ne permit, ceea ce este esenţial, să ajungem la reţele. Pentru că delincvenţa română de la Paris este organizată în reţele mafiote şi reţele deosebit de crude", a conchis ministrul francez de Interne.

Știre preluată de la: Mediafax

Problema romilor din România, din nou în atenţia presei franceze. Necesitatea educaţiei, ilustrată într-un reportaj realizat în satul Bărbuleşti

Postul de televiziune France24 a difuzat marţi un reportaj despre şcolarizarea romilor realizat în satul Bărbuleşti, din sud-estul României, în cadrul unei emisiuni care promovează Obiectivele Mileniului pentru Dezvoltare, între care necesitatea educaţiei primare pentru toţi.

"România numără 2,5 milioane de romi. Guvernul a înţeles că fără educaţie, nu există integrare viabilă pentru această comunitate. Dar în practică, a lua drumul şcolii înseamnă adeseori a înfrunta o serie de noi probleme pentru familii", începe reportajul postului francez de televiziune.

Acesta este realizat în satul Bărbuleşti, unde "timpul pare că s-a oprit" şi unde drumul care duce spre centrul său este în aceeaşi stare ca la începutul secolului XX.

Reportajul se concentrează pe situaţia a două fete de etnie romă, Alina, în vârstă de 9 ani, şi sora ei Nina, de 12 ani, care se pregătesc să meargă la şcoală. După ce au alergat raţele, cele două fete se instalează la o masă improvizată pentru a-i scrie mamei lor, plecate în Franţa, o scrisoare. Alina se străduieşte să scrie câteva litere, după care exclamă: "Nu mai ştiu să scriu! Înainte de vacanţa de vară puteam, să fac litere frumoase, dar am uitat".

Mama lor a plecat în Franţa convinsă că cerşind pe străzile din Paris va putea să le asigure o viaţă mai bună celor două fiice ale sale. În urmă cu câteva luni, tatăl lor a murit într-un accident de maşină şi fetele sunt îngrijite în prezent de bunica lor, care se plânge că nu are ce să le dea să mănânce şi cu ce să le îmbrace.

Reportajul prezintă şi declaraţiile fostului primar al satului, Ion Cuţitaru, care urmează cursurile liceale într-o localitate învecinată şi care este convins că dând un exemplu personal îi va convinge pe semenii săi că educţia este singura şansă spre o mai bună integrare a romilor în societate.

La începutul anilor '90, după înlăturarea regimului comunist, doar 100.000 de copii romi mergeau la şcoală în România. În 20 de ani, acest număr s-a triplat. Şi, în pofida dificultăţilor zilnice cu care se confruntă aceştia, sunt tot mai numeroşi cei care se înscriu la şcoala primară.

Emisiunea bilunară "Objectiv espoir" prezintă 20 de subiecte de câte zece minute pe marile teme ale Obiectivelor Mileniului pentru Dezvoltare, adoptate de ONU în 2000 pentru eradicarea sărăciei extreme în lume. La acest proiect participă RFI, France 24 şi Fundaţia Goodplanet, care s-au asociat pentru difuzarea mai multor programe scurte, subvenţioate cu 965.000 de euro de Uniunea Europeană.

Știre preluată de la: Mediafax

Documentar BBC despre copiii romilor români: "Viaţa secretă a copiilor cerşetori din Marea Britanie"

"Viaţa secretă a copiilor cerşetori din Marea Britanie" prezintă cazurile unor copii romi de origine română urmăriţi timp de mai multe luni pe străzile din Londra de reporterii emisiunii Panorama, comparând această înregistrare cu viaţa unui Oliver Twist al secolului XXI.

Una dintre fetiţele urmărite, pe care reporterii au numit-o Alice, pare să aibă cel mult patru ani dar este experimentată în cerşit. Purtând un batic alb, ea foloseşte o cabină telefonică pe post de telefon şi caută mâncare prin gunoaiele de la McDonalds, în timp ce cerşeşte indiferent de vreme, scrie BBC News Online.

Proprietarul unui restaurant din zonă susţine că unii copii strâng câte 500 de lire sterline pe zi. Alice îi dă fiecare bănuţ unei femei care are cel mult 20 de ani şi care s-a dovedit a fi mama ei.

Reporterii au mai filmat o femeie care controlează câţiva copii, inclusiv un băiat de patru ani, pe care l-au numit Lou. Ei cerşesc în apropierea unei moschei şi abordează credincioşii după fiecare rugăciune de vineri. Deşi vizează în special turiştii bogaţi din Orientul Mijlociu, majoritatea nu sunt musulmani, ci sunt romi de origine română.

Urmărirea lui Lou i-a adus pe reporteri în faţa unei case închiriate din Ilford, în Essex, unde era parcată o maşină BMW X5. Din casă ieşeau şi intrau numeroşi copii şi adulţi, între care Ioan Rostaş şi soţia lui Stela, precum şi fiica acestora, Vandana, anchetaţi pentru fraudarea serviciilor sociale britanice. De asemenea, reporterii au urmărit familia Rostaş până în România, la Huedin, unde aceasta deţine două case, o vilă luxoasă la stradă şi o casă mai mică pe o alee lăturalnică. În faţa casei mari a fost văzută aceeaşi maşină BMW X5.

Totodată, reporterii BBC au urmărit-o şi pe micuţa Alice şi au descoperit că ea şi mama ei, Denisa Mazarache, locuiesc într-o casă închiriată din Slough, unde au venit din Feteşti, în sudul României. Ajunşi în Feteşti, reporterii au bătut la uşa Denisei Mazarache, o căsuţă construită recent cu o grădină mare în faţă, unde le-a răspuns un bărbat care a declarat că nu ştie unde se află aceasta.

La o altă casă, deţinută de un membru al familiei, a fost găsită însăşi Denisa, care a recunoscut, în engleză, că a cerşit la Londra în urmă cu un an, dar care a susţinut că nu mai face acelaşi lucru în prezent. Ea afirmă că fiica ei merge la grădiniţă, iar ea şi-a găsit un loc de muncă. În realitate însă, femeia a fost filmată cu numai două luni în urmă cerşind pe străzile din Londra.

Știre preluată de la: Mediafax

Evacuarea a 200 de romi din Marsilia

Circa 200 de romi originari din România au fost evacuaţi în cursul dimineţii dintr-un cartier din Marsilia, provocând nemulţumirea Ligii drepturilor omului (LDO), potrivit mai multor surse citate de ziarul Le Figaro în ediţia de marţi.

Evacuarea acestor romi, între care mulţi copii şi chiar şi câţiva bebeluşi, a început dis-de-dimineaţă, potrivit unei reprezentante a asociaţiei 'Rencontres Tsiganes', Caroline Godard, prezentă la faţa locului.

'La Marsilia sunt două tabere de romi. Aceasta, care este mai veche, cuprinde copii ce sunt şcolarizaţi. Deci, ei nu vor mai putea merge azi la şcoală, iar grupul va fi dispersat', s-a revoltat preşedintele LDO din Bouches-du-Rhône, Bernard Eynaud, şi el prezent la evacuare. Operaţiunea de evacuare era asigurată de 150 de poliţişti şi jandarmi.

Potrivit lui Bernard Eynaud, operaţiunea se desfăşura într-o 'atmosferă tensionată', cu participarea unui mare număr de poliţişti 'agresivi', 'ceea ce este ceva nou'. El a mai afirmat că unei ziariste nu i s-a dat voie să pătrundă în tabără.

'Primăria Marsiliei s-a angajat la 11 august să organizeze o masă rotundă în vederea identificării de soluţii şi iată că singurul răspuns dat azi este intervenţia poliţiştilor', a adăugat acesta. 'Romii care vor accepta să se întoarcă în România vor fi conduşi la un centru de primire de urgenţă din Madrague-Ville', a precizat Bernard Eynaud.

Știre preluată de la: Agerpres

Franţa şi Italia continuă expulzarea romilor români

Organizaţiile neguvernamentale susţin că Franţa şi Italia se numără printre statele membre UE care încă mai demolează tabere şi deportează cetăţeni europeni, contrar anunţurilor făcute de Bruxelles, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

La un an după ce mai multe state europene au început să demoleze taberele de romi şi să expulzeze sute de cetăţeni europeni în România, Comisia Europeană susţine că a câştigat lupta pentru protejarea drepturilor cetăţenilor la libertatea de mişcare în cadrul blocului comunitar.

Dar apărătorii drepturilor romilor au avertizat Bruxelles-ul că nu depune suficiente eforturi pentru a proteja cea mai mare minoritate etnică din Europa, şi că expulzările şi deportările continuă, în principal în Franţa şi Italia.

Executivul UE susţine că a rezolvat 90 la sută din cazurile identificate de încălcare a libertăţii de mişcare începând de vara trecută.

Peste 70 la sută dintre taberele ilegale de romi au fost demolate, iar familiilor li s-au oferit stimulente financiare pentru a părăsi ţara. În urmă cu un an, organizaţiile neguvernamentale franţuzeşti au declarat că în pofida acestei acţiuni discriminatorii a Guvernului în Franţa există acelaşi număr de romi ca înainte deoarece mulţi dintre ei s-au întors. Dar deoarece taberele lor au fost distruse, aceştia trăiesc în condiţii şi mai mizere, într-un climat de teamă şi intimidare.

Comisia a anunţat însă că a lansat acţiuni juridice împotriva a zece state, inclusiv Marea Britanie, Germania, Spania, Polonia şi Cehia, pentru că nu au transformat în lege directiva UE privind libertatea de mişcare.

Victoria Vasey, directorul juridic al Centrului european pentru drepturile omului (ERRC) cu sediul în Ungaria, a avertizat: "Expulzările se produc în continuare în principal în Franţa şi Italia. Expulzările continuă şi în Germania, dar acestea vizează mai degrabă romii kosovari, care nu sunt vizaţi de legea UE.

Potrivit Médecins du Monde, în perioada iunie-august, cel puţin 500 de romi au fost evacuaţi din tabere în Marsilia, în sudul Franţei. În Italia, 154 de evacuări au avut loc la Roma în perioada martie-mai, afectând 1.800 de romi.

În Danemarca, deportarea cetăţenilor europeni de etnie romă a fost de multe ori contestată cu succes în justiţie. Strategia a fost înlocuită, potrivit ERRC, prin arestarea şi hărţuirea acestor cetăţeni de către autorităţile daneze.

Ştire preluată de la: Mediafax