Va intra Marea Britanie în recesiune?

Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,2% în trimestrul al patrulea al anului trecut, au anunţat, miercuri, autorităţile britanice, stârnind temeri că ţara ar putea intra din nou în recesiune.

Biroul Naţional de Statistică a anunţată că PIB s-a contractat cu 0,2%, uşor peste estimarea de 0,1% a economiştilor consultaţi de Reuters.

Date separate, din industria bancară, au arătat o scădere puternică a creditării către companii nefinanciare în decembrie, după creşterea din noiembrie, potrivit cotidianului Financial Times.

Potrivit Asociaţiei Bancherilor Britanici, creditarea pentru companiile care formează coloana vertebrală a economiei britanice a coborât cu 2,3 miliarde de lire sterline în decembrie, peste media de 500 de milioane de lire a precedentelor şase luni.

"Cererea pentru finanţare din partea industriei rămâne redusă, întrucât temerile economice şi lipsa încrederii afectează planurile de împrumut, mai ales în sectoarele industriei prelucrătoare şi construcţiilor", potrivit asociaţiei bancherilor.

Depozitele au crescut cu 16 miliarde de lire în 2011, au notat bancherii, jumătate faţă de avansul din anul anterior.

Sectorul serviciilor, cu cea mai mare pondere în economia britanică a stagnat în trimestrul al patrulea, potrivit datelor anunţate miercuri.

Construcţiile au scăzut cu 0,5%. Industria prelucrătoare a coborât cu 0,9%, iar utilităţile cu 4,1%.

Știre preluată de la: Mediafax

Franţa crede că Marea Britanie va participa la finanţarea FMI, deşi Londra a respins propunerea

Guvernul francez a anunţat marţi că nu are "nicio îndoială" că Marea Britanie va contribui la consolidarea resurselor Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a ajuta la combaterea crizei datoriilor de stat, propunere respinsă luni de Londra.

"Nu am nicio îndoială că britanicii vor susţine FMI, din moment ce un număr mare de ţări G20 vor contribui. Marea Britanie nu vrea să salveze direct zona euro, dar dacă este vorba de susţinerea FMI, de consoliodarea FMI, vor accepta propunerea", a declarat marţi la un post de televiziune purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Valerie Pecresse.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat luni propunerea de a consolida resursele FMI cu 150 miliarde euro, însă ţinta de 200 miliarde euro la nivelul UE propusă în urma summit-ului din 9 decembrie pare greu de atins după ce guvernul britanic a decis să nu participe la efort.

Liderii europeni au convenit pe 9 decembrie ca statele UE să acorde FMI împrumuturi în valoare totală de 200 miliarde euro, pentru a ajuta instituţia să se implice mai profund în soluţionarea crizei datoriilor de stat. Potrivit propunerii, 150 miliarde euro aveau să vină de la statele zonei euro, iar 50 miliarde euro din afara blocului monetar, excepţie făcând ţările care au în derulare acorduri cu FMI.

Decizia Marii Britanii de a nu participa la schema de împrumuturi pentru FMI vine la zece zile după ce premierul David Cameron a refuzat să accepte pactul de guvernanţă fiscală şi coordonare a politicilor economice adoptat de principiu de toţi ceilalţi şefi de stat sau de guvern prezenţi la summit-ul UE.

Banca centrală a Germaniei s-a angajat să participe cu 41,5 miliarde euro la efort, cu condiţia ca banii să nu se întoarcă în Europa, deoarece ar încălca principiul legislativ conform căruia băncile naţionale nu trebuie să finanţeze guverne.

Astfel s-a stabilit că împrumuturile din partea ţărilor zonei euro vor intra în trezoreria de resurse generale a FMI, şi nu într-un fond special de combatere a crizei din zona euro.

Franţa, a doua mare economie a zonei euro, urmează să participe cu 31,4 miliarde euro, Italia cu 23,5 miliarde euro, iar Spania cu 14,9 miliarde euro.

Cele trei ţări din zona euro care au acorduri în derulare cu FMI, Grecia, Irlanda şi Portugalia, nu vor participa, a anunţat ministerul grec al Finanţelor.

Dintre ţările din afara zonei euro, Cehia, Danemarca, Polonia şi Suedia au acceptat să contribuie.

Guvernatorul băncii centrale a Cehiei, Miroslav Singer, a declarat însă, într-un editorial publicat marţi de presa locală, că împrumutul de 3,5 miliarde euro care ar reprezenta contribuţia ţării la efort ar eroda prea mult din rezervele valutare.

Marea Britanie a precizat că ar participa la consolidarea resurselor FMI pentru sprijinirea zonei euro numai în urma unui acord de natură globală, la nivelul grupului G20 al celor mai puternice economii ale lumii.

Știre preluată de la: Mediafax

Sarkozy: Acordul privind disciplina bugetară, încheiat de 17 state membre din cauza refuzului M.Britanii

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus "condiţii inacceptabile", a declarat vineri Nicolas Sarkozy.

"Am fi preferat un acord al celor 27 (de state membre), dar acest lucru nu a fost posibil având în vedere poziţia prietenilor noştri britanici", a declarat preşedintele francez, precizând că aceste condiţii impuse de premierul britanic David Cameron pentru aderarea la acest proiect au fost considerate "inacceptabile".

"Pentru a accepta o reformă a tratatelor în 27, (premierul britanic) David Cameron a cerut, ceea ce noi am considerat cu toţii ca fiind inacceptabil, un protocol în tratate care să permită exonerarea Marii Britanii de la un anumit număr de reglementări cu privire la serviciile financiare", explică Sarkozy.

"Ceea ce nu am putut accepta, pentru că noi considerăm, dimpotrivă, că problemele lumii provin parţial din această suprimare financiară", a continuat şeful statului francez.

"Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar fi o punere la îndoială în opinia noastră, şi nu spun că aceasta este poziţia lui Cameron, a unei părţi a muncii depuse în serviciul unei reglementări financiare, a unei reglementări necesare", a conchis Sarkozy.

Germania insistă asupra ancorării consolidării disciplinei bugetare în zona euro într-un tratat pentru a-i conferi valoare coercitivă, acesta fiind în opinia sa singurul mijloc de respectare a normelor pe viitor şi de evitare a unor noi derive.

Berlinul şi Parisul au militat mai întâi pentru o schimbare a tratatului UE, care necesită totuşi unanimitatea celor 27 de state membre.

Marea Britanie a încercat totuşi, să îşi condiţioneze sprijinul pentru acest proiect în cadrul summitului de posibilitatea de a fi exonerată, în caz de necesitate, în unele domenii de controlul autorităţilor de supraveghere financiară paneuropeană înfiinţat după criza plecată din Statele Unite în 2007-2008.

Din această cauză, s-a optat pentru un tratat separat al ţărilor din zona euro, la care să adere cine vrea.

Ştire preluată de la: Mediafax

Restricţiile de muncă pentru români şi bulgari, extinse de Marea Britanie până la sfârşitul lui 2013

Restricţiile de muncă pentru cetăţenii români şi bulgari se extind, în Marea Britanie, până la sfârşitul anului 2013, a anunţat, miercuri, ministrul britanic al Imigraţiei, Damian Green, potrivit unui comunicat remis Mediafax.

În urma acestei decizii, cetăţenii români şi bulgari care intenţionează să muncească în Marea Britanie vor trebui, ca şi până acum, să obţină în prealabil un permis de muncă de la Agenţia britanică pentru Frontieră (UK Border Agency).

"Prin menţinerea restricţiilor dorim să ne asigurăm că migraţia aduce beneficii Regatului Unit şi nu are un impact negativ asupra pieţei britanice a muncii. Guvernul reformează radical sistemul de imigraţie. A anunţat deja plafonul anual pentru vize de muncă şi noi reguli stricte pentru studenţi, astfel încât migraţia netă să fie redusă de la sute de mii la zeci de mii", a spus Damian Green.

El a susţinut că necesitatea extinderii restricţiilor deja existente pentru români şi bulgari a fost demonstrată de către Comitetul de Consiliere privind Migraţia (Migration Advisory Committee).

Potrivit sursei citate, decizia face parte din "strategia Guvernului de la Londra de a reduce dependenţa angajatorilor faţă de muncitorii imigranţi, în special în sectoarele unde se cere forţă de muncă necalificată", scopul fiind ca ca şomerii să fie ajutaţi să îşi găsească o slujbă.

Un raport recent al organismului independent Comitetul de Consiliere privind Migraţia (Migration Advisory Committee) a analizat impactul pe care eliminarea restricţiilor l-ar avea asupra pieţei britanice a muncii. Concluzia raportului, publicat la 4 noiembrie, a fost că ridicarea restricţiilor actuale ar conduce la creşterea numărului de români şi bulgari care vin la muncă în Marea Britanie. Acest lucru ar fi valabil în special în sectoarele unde se caută forţă de muncă necalificată şi unde există un risc mai mare ca muncitorii rezidenţi şi salariile să fie afectate, potrivit raportului.

Permisul de muncă pentru Marea Britanie poate fi obţinut numai atunci când solicitantul are deja o ofertă concretă pentru un loc de muncă într-un sector care necesită o anumită calificare şi pentru care angajatorul nu a putut găsi un ocupant potrivit printre rezidenţi.

Știre preluată de la: Mediafax

Nemulţumiri în Marea Britanie: Mii de locuri de muncă bine plătite sunt oferite românilor

Mii de locuri de muncă bine plătite sunt oferite românilor în Marea Britanie, în timp ce patru din cinci britanici cred că ţara lor este "aglomerată", potrivit unui nou sondaj de opinie.

Potrivit unui nou raport, 4.000 de locuri de muncă sunt oferite în Marea Britanie prin agenţii de recrutare în ţările est-europene, ceea ce contravine promisiunilor repetate ale Guvernului de la Londra de a oferi posturi mai întâi britanicilor şomeri, comentează Daily Star, în ediţia electronică.

Datele arată că 178.000 de persoane au rămas fără locuri de muncă în Marea Britanie în ultimele trei luni.

Printre posturile oferite românilor se numără cele de şoferi de taxi sau infirmiere plătite cu câte 2.000 de lire sterline pe lună, sau medici care pot câştiga câte 1.000 de lire sterline pe săptămână.

În ultima lună, 16.270 de români şi-au depus candidatura pentru locuri de muncă în Marea Britanie, subliniază cotidianul.

Între timp, patru din cinci britanici cred că ţara lor este "aglomerată" şi peste o treime cred că aceasta este "foarte aglomerată", potrivit unui sondaj YouGov.

Știre preluată de la: Mediafax

Documentar BBC despre copiii romilor români: "Viaţa secretă a copiilor cerşetori din Marea Britanie"

"Viaţa secretă a copiilor cerşetori din Marea Britanie" prezintă cazurile unor copii romi de origine română urmăriţi timp de mai multe luni pe străzile din Londra de reporterii emisiunii Panorama, comparând această înregistrare cu viaţa unui Oliver Twist al secolului XXI.

Una dintre fetiţele urmărite, pe care reporterii au numit-o Alice, pare să aibă cel mult patru ani dar este experimentată în cerşit. Purtând un batic alb, ea foloseşte o cabină telefonică pe post de telefon şi caută mâncare prin gunoaiele de la McDonalds, în timp ce cerşeşte indiferent de vreme, scrie BBC News Online.

Proprietarul unui restaurant din zonă susţine că unii copii strâng câte 500 de lire sterline pe zi. Alice îi dă fiecare bănuţ unei femei care are cel mult 20 de ani şi care s-a dovedit a fi mama ei.

Reporterii au mai filmat o femeie care controlează câţiva copii, inclusiv un băiat de patru ani, pe care l-au numit Lou. Ei cerşesc în apropierea unei moschei şi abordează credincioşii după fiecare rugăciune de vineri. Deşi vizează în special turiştii bogaţi din Orientul Mijlociu, majoritatea nu sunt musulmani, ci sunt romi de origine română.

Urmărirea lui Lou i-a adus pe reporteri în faţa unei case închiriate din Ilford, în Essex, unde era parcată o maşină BMW X5. Din casă ieşeau şi intrau numeroşi copii şi adulţi, între care Ioan Rostaş şi soţia lui Stela, precum şi fiica acestora, Vandana, anchetaţi pentru fraudarea serviciilor sociale britanice. De asemenea, reporterii au urmărit familia Rostaş până în România, la Huedin, unde aceasta deţine două case, o vilă luxoasă la stradă şi o casă mai mică pe o alee lăturalnică. În faţa casei mari a fost văzută aceeaşi maşină BMW X5.

Totodată, reporterii BBC au urmărit-o şi pe micuţa Alice şi au descoperit că ea şi mama ei, Denisa Mazarache, locuiesc într-o casă închiriată din Slough, unde au venit din Feteşti, în sudul României. Ajunşi în Feteşti, reporterii au bătut la uşa Denisei Mazarache, o căsuţă construită recent cu o grădină mare în faţă, unde le-a răspuns un bărbat care a declarat că nu ştie unde se află aceasta.

La o altă casă, deţinută de un membru al familiei, a fost găsită însăşi Denisa, care a recunoscut, în engleză, că a cerşit la Londra în urmă cu un an, dar care a susţinut că nu mai face acelaşi lucru în prezent. Ea afirmă că fiica ei merge la grădiniţă, iar ea şi-a găsit un loc de muncă. În realitate însă, femeia a fost filmată cu numai două luni în urmă cerşind pe străzile din Londra.

Știre preluată de la: Mediafax