Mario Monti avertizează asupra apariţiei unei mişcări antieuropene în Italia

Premierul italian Mario Monti, aşteptat miercuri la Berlin, a avertizat asupra emergenţei unei mişcări antieuropene şi antigermane în Italia, dacă partenerii săi nu îi vor acorda "recunoaşterea şi respectul" pe care le merită ţara pentru eforturile sale.

"Problema este că în pofida sacrificiilor, Uniunea Europeană nu dă niciun semn de bunăvoinţă, de exemplu sub forma unei scăderi a ratei dobânzii" pentru datoria ţării, a deplâns Monti într-un interviu acordat cotidianului Die Welt.

"Constatăm din nefericire că politica noastră nu beneficiază în Europa de recunoaşterea şi de respectul care îi revin în mod obiectiv", a adăugat el.

"Dacă italienii nu vor vedea într-un viitor apropiat rezultate tangibile în schimbul deschiderii lor către economisire şi reformă, în Italia va apărea o mişcare de protest faţă de Europa, îndreptată şi împotriva Germaniei, considerată instigatorul intoleranţei în cadrul UE, şi împotriva Băncii Centrale Europene", a avertizat el.

Monti, care a preluat conducerea Guvernului în toamnă pentru a încerca să scoată ţara din criză, a demarat rapid reforme şi măsuri drastice de economisire.

În cotidianul Die Welt, el îşi exprimă convingerea că "problemele pot fi rezolvate" pentru că Italienii sunt dispuşi să facă sacrificiile necesare, iar clasa politică este unită în spatele Guvernului.

"Le spun bucuros cititorilor germani: italienii nu sunt aşa de departe cum vă imaginaţi de ceea ce în Germania se numeşte cultura stabilităţii", a afirmat el.

În ceea ce priveşte întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, el şi-a exprimat admiraţia faţă de Germania, "ţara care a dat cel mai mult Europei, respectiv un model social echilibrat şi care funcţionează".

"Am acţionat mereu pentru o Italie care să semene cât mai mult posibil cu Germania", a adăugat el, arătându-se convins că "Italia poate şi va juca un nou rol major în Europa".

Știre preluată de la: Mediafax

Uniunea Europeană salută desemnarea lui Mario Monti ca premier al Italiei

Uniunea Europeană a salutat, duminică, desemnarea fostului comisar european Mario Monti pentru a forma un nou guvern în Italia şi a subliniat că va continua să supravegheze procesul de reforme din această ţară, informează AFP.

Numirea lui Mario Monti de către preşedintele Giorgio Napolitano 'trimite un mesaj încurajator ce demonstrează voinţa autorităţilor italiene de a depăşi criza', au subliniat într-un comunicat comun preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cel al UE, Herman Van Rompuy.

'Comisia va continua să supravegheze punerea în aplicare a măsurilor adoptate de Italia pentru a continua politicile de promovare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă', au mai menţionat cei doi lideri europeni.

Știre preluată de la: Agerpres

Senatul italian pregăteşte un vot crucial, pe măsurile de austeritate, la sfârşitul erei Berlusconi

Senatul italian se pregăteşte vineri pentru un vot de importanţă capitală, pe măsurile de austeritate promise de guvern Uniunii Europene, esenţiale pentru a evita scăparea de sub control a crizei datoriilor de stat, la câteva zile înainte de sfârşitul "erei Berlusconi", transmite Reuters.

Camera superioară a Parlamentului de la Roma va începe dezbaterea pachetului de măsuri de austeritate la ora 9:30 GMT (11:30 ora României).

Proiectul legislativ a fost aprobat joi cu o majoritate confortabilă de comisia de buget din Senat şi ar trebui să treacă fără probleme.

Senatorii italieni îl primesc vineri în rândurile lor în premieră pe Mario Monti, fost comisar european care a devenit în ultimele zile principalul favorit ca succesor al premierului Silvio Berlusconi, care a reuşit să păstreze puterea timp de 17 ani.

Pregătind numirea lui Monti, preşedintele Giorgio Napolitano l-a declarat miercuri senator pe viaţă, luând prin surprindere scena politică şi alimentând imaginea fostului oficial european, deja foarte cunoscut în Italia. Berlusconi și-a pierdut majoritatea parlamentară marți, într-un vot privind raportul de buget pe 2010, şi a promis că va demisiona imediat ce măsurile de austeritate cuprinse în "pachetul de stabilitate financiară" va fi aprobat de ambele camere ale Parlamentului.

Dacă va trece de Senat, legea va fi supusă votului în Camera Deputaţilor în şedinţa de sâmbătă.

Astfel, Berlusconi şi-ar putea depune demisia încă de sâmbătă seară, Monti urmând să primească la scurt timp după aceea mandatul de formare a unui nou guvern.

Napolitano a cerut parlamentului să acţioneze rapid, iar mulţi comentatori anticipează că noul guvern va fi format în cea mai mare parte din tehnocraţi şi va fi învestit încă de duminică seară, pentru a fi deja funcţional la deschiderea pieţelor de luni.

Preşedintele a intervenit miercuri pentru a calma pieţele, după ce costurile de împrumut ale Italiei au depăşit pragul psihologic de 7%, atingând niveluri care a putea bloca accesul statului la pieţe.

Napolitani a dat asigurări că Berlusconi îşi va onora promisiunea de a demisiona după aprobarea pachetului de austeritate şi că decizia privind învestirea unui nou guvern sau organizarea alegerilor anticipate va fi anunţată de urgenţă.

Monti, o personalitate respectată pe plan internaţional, este considerat de pieţele financiare cea mai bună opţiune pentru şefia unui guvern de uniune naţională care să implementeze de urgenţă măsurile de austeritate necesare pentru evitarea crizei.

Napolitano s-a întâlnit joi seară cu Monti şi, subliniind situaţia tensionată, a luat legătura prin telefon cu preşedintele american, Barack Obama.

Știre preluată de la: Mediafax

Moody's a coborât ratingul Italiei cu trei trepte, la A2, cu perspectivă negativă

Moody's a coborât marţi ratingul de credit al Italiei cu trei trepte, la A2, cu perspectivă negativă, avertizând că a remarcat o creştere semnificativă a riscurilor de finanţare pentru ţările din zona euro cu niveluri ridicate ale datoriilor.

Moody's a retrogradat Italia de la Aa2 la A2, rating mai slab decât cel al Estoniei, şi a menţinut perspectiva negativă, indicând că ar putea urma noi măsuri similare în următorii ani.

Standard & Poor's a redus pe 19 septembrie ratingul Italiei la "A/A-1", de la "A+/A-1+".

Deciziile recente ale agenţiilor de rating subliniază neîncrederea din piaţă privind a treia mare economie a zonei euro, care pare că a fost atrasă în criza datoriilor de stat.

"Perspectiva negativă reflectă riscurile economice şi financiare din Italia şi din zona euro. Mediul nesigur din piaţă şi riscul unei deteriorări şi mai accentuate a sentimentului investitorilor ar putea constrânge accesul ţării la pieţele datoriilor publice", se arată într-un comunicat transmis de Moody's în noaptea de marţi spre miercuri.

Agenţia notează, de asemenea, că ratingul Italiei ar putea "trece la niveluri substanţial mai slabe" dacă va fi remarcată incertitudine pe termen lung privind disponibilitatea unor surse externe de lichiditate.

Italia este afectată de o creştere economică foarte scăzută, de o datorie publică uriaşă, de 120% din Produsul Intern Brut (PIB), dar şi de incertitudinile politice. Tensiunile din interiorul coaliţiei de guvernare au alarmat pieţele financiare în ultima perioadă.

Decizia Moody's nu este o surpriză, deoarece agenţia a anunţat pe 17 septembrie că va încheia evaluarea Italiei pentru o posibilă retrogradare în termen de o lună.

Moody's a arătat că probabilitatea intrării Italiei în default (incapacitate de plată) este foarte redusă, însă deteriorarea sentimentului de pe pieţele de credit din zona euro implică o mai mare vulnerabilitate la pierderea accesului la dobânzi permisive.

Costurile de credit ale Italiei au crescut puternic în ultimele trei luni şi au fost ţinute sub control numai de intervenţia Băncii Centrale Europene (BCE), care a început în vară să cumpere obligaţiuni de stat italiene de pe pieţele secundare.

La o licitaţie efectuată luna trecută, randamentul obligaţiunilor de stat italiene cu maturitatea la zece ani a crescut la 5,86%, cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei euro.

Guvernul condus de premierul Silvio Berlusconi este criticat dur în privinţa modului în care a gestionat criza. Autorităţile şi-au redus recent prognozele de creştere economică până în 2013.

Executivul mizează pe o creştere de numai 0,6% anul viitor, reducând prognoza anterioară de plus 1,3%.

Guvernul a aprobat luna trecută un program de austeritate de 60 miliarde euro, devansând cu un an ţinta de echilibrare a bugetului, până în 2013, în schimbul sprijinului primit de la BCE pe piaţa obligaţiunilor.

Știre preluată de la: Mediafax

Franţa şi Italia continuă expulzarea romilor români

Organizaţiile neguvernamentale susţin că Franţa şi Italia se numără printre statele membre UE care încă mai demolează tabere şi deportează cetăţeni europeni, contrar anunţurilor făcute de Bruxelles, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

La un an după ce mai multe state europene au început să demoleze taberele de romi şi să expulzeze sute de cetăţeni europeni în România, Comisia Europeană susţine că a câştigat lupta pentru protejarea drepturilor cetăţenilor la libertatea de mişcare în cadrul blocului comunitar.

Dar apărătorii drepturilor romilor au avertizat Bruxelles-ul că nu depune suficiente eforturi pentru a proteja cea mai mare minoritate etnică din Europa, şi că expulzările şi deportările continuă, în principal în Franţa şi Italia.

Executivul UE susţine că a rezolvat 90 la sută din cazurile identificate de încălcare a libertăţii de mişcare începând de vara trecută.

Peste 70 la sută dintre taberele ilegale de romi au fost demolate, iar familiilor li s-au oferit stimulente financiare pentru a părăsi ţara. În urmă cu un an, organizaţiile neguvernamentale franţuzeşti au declarat că în pofida acestei acţiuni discriminatorii a Guvernului în Franţa există acelaşi număr de romi ca înainte deoarece mulţi dintre ei s-au întors. Dar deoarece taberele lor au fost distruse, aceştia trăiesc în condiţii şi mai mizere, într-un climat de teamă şi intimidare.

Comisia a anunţat însă că a lansat acţiuni juridice împotriva a zece state, inclusiv Marea Britanie, Germania, Spania, Polonia şi Cehia, pentru că nu au transformat în lege directiva UE privind libertatea de mişcare.

Victoria Vasey, directorul juridic al Centrului european pentru drepturile omului (ERRC) cu sediul în Ungaria, a avertizat: "Expulzările se produc în continuare în principal în Franţa şi Italia. Expulzările continuă şi în Germania, dar acestea vizează mai degrabă romii kosovari, care nu sunt vizaţi de legea UE.

Potrivit Médecins du Monde, în perioada iunie-august, cel puţin 500 de romi au fost evacuaţi din tabere în Marsilia, în sudul Franţei. În Italia, 154 de evacuări au avut loc la Roma în perioada martie-mai, afectând 1.800 de romi.

În Danemarca, deportarea cetăţenilor europeni de etnie romă a fost de multe ori contestată cu succes în justiţie. Strategia a fost înlocuită, potrivit ERRC, prin arestarea şi hărţuirea acestor cetăţeni de către autorităţile daneze.

Ştire preluată de la: Mediafax