Mario Monti: Spania ar putea reaprinde criza datoriilor de stat

Premierul italian, Mario Monti, avertizează că Spania ar putea reaprinde criza datoriilor de stat, din cauza dificultăţilor pe care le întâmpină în privinţa stabilizării finanţelor publice, oficialul recomandând guvernului de la Madrid să se concentreze pe "tăieri" în bugetul general.

"Nu este nevoie de prea mult pentru reapariţia riscurilor de contagiune", a spus Monti la o conferinţă susţinută duminică în Italia, la câteva zile după ce guvernul de la Roma a adoptat o lege de modificare a reglementărilor din domeniul muncii, potrivit Bloomberg.

Monti a lăudat măsurile luate de guvernul spaniol pentru "relaxarea" reglementărilor de pe piaţa muncii şi a recomandat Spaniei să dea mai multă atenţie scăderii deficitelor din bugetul naţional.

Miniştrii Finanţelor din zona euro se pregătesc să adopte în următoarele zile un acord de consolidare a mecanismelor de siguranţă ale blocului monetar.

Oficialii se vor întâlni vineri la Copenhaga pentru a pune la punct o înţelegere care va ridica plafonul de 500 miliarde euro al fondurilor de urgenţă ale zonei euro.

Simptomele crizei datoriilor de stat s-au redus în ultima perioadă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a injectat 1.000 miliarde euro prin două operaţiuni de refinanţare pe trei ani destinate băncilor, efectuate în decembrie şi februarie, iar Uniunea Europeană şi FMI au aprobat cel de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia, de 130 miliarde euro.

Pe de altă parte, zona euro pare că se îndreaptă către o perioadă de recesiune profundă, din cauza măsurilor de austeritate care au rolul de a reduce deficitele bugetare şi datoriile publice, însă exercită presiuni asupra creşterii economice.

Gravitatea situaţiei este subliniată de revenirea în creştere a costurilor de finanţare ale Spaniei şi Italiei.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor Spaniei cu maturitatea la zece ani a crescut săptămâna trecută cu 19 puncte de bază (0,19 puncte procentuale), la 5,39%, în urcare pentru cea de-a treia săptămână consecutiv. Economistul şef al Citigroup, Willen Buiter, a declarat că Spania riscă tot mai mult să ajungă la restructurarea datoriilor.

În acelaşi timp, randamentul titlurilor italiene cu maturitatea similară a urcat cu 20 puncte de bază, la 5,06%.

Știre preluată de la: Mediafax

Oficiali europeni: Spania ar putea plăti scump decizia de a încălca regulile UE referitoare la deficitul bugetar

Derapajul fiscal al Spaniei este grav, iar autorităţile de la Madrid ar putea plăti scump decizia de a încălca regulile UE referitoare la deficitul bugetar, au avertizat luni mai mulţi oficiali europeni.

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a anunţat vineri, după încheierea summitului UE, că deficitul bugetar va fi în acest an de 5,8% şi nu 4,4% cum este prevăzut în programul convenit cu autorităţile europene pentru reducerea indicatorului la nivelul de 3%, prevăzut în legislaţia comunitară, până în 2013.

"Derapajul este serios, grav", a declarat Amadeu Altafaj, purtător de cuvânt al comisarului pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn.

Rajoy nu a informat pe nimeni despre ţinta unei deficit mai mare şi a semnat alături de alţi 24 de omologi tratatul de întărire a disciplinei bugetare în zona euro.

"Nu am informat preşedinţii şi şefii de guverne pentru că este o decizie suverană pe care noi spaniolii am luat-o", a afirmat Rajoi într-o conferinţă de presă.

Aceste declaraţii nu au fost bine primite la Bruxelles.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi Olli Rehn "sunt hotărâţi să nu negocieze nimic şi să deschidă procedura de sancţiuni pentru deficit excesiv", a declarat o sursă europeană apropiată situaţiei.

"Până în noiembrie anul trecut ni s-a spus că Spania va depăşi uşor ţinta unui deficit bugetar de 6% în 2011. Pe 30 decembrie, ni s-a comunicat că depăşirea va fi de 2 puncte procentuale, iar acum câteva zile că aceasta este de 2 puncte procentuale şi jumătate, ceea ce înseamnă o deviaţie majoră", a subliniat Altafaj.

Potrivit guvernului spaniol, Spania a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 8,51%.

"Avem nevoie de cifre solide, valide, pentru a face o evaluare completă. Avem nevoie să ştim care este originea şi natura derapajului şi care sunt măsurile prevăzute în bugetul din 2012", a continuat purtătorul de cuvânt.

El a adăugat că odată ce Comisia Europeană va avea claritate în privinţa cifrelor, va analiza şi la nevoie va face recomandări Consiliului European, potrivit articolului 125 din tratatul european, care prevede aplicarea de sancţiuni ţărilor în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Potrivit sursei, ţări ca Olanda şi Belgia, care sunt nevoite să facă eforturi bugetare considerabile pentru a respecta Pactul de Stabilitate, nu vor vedea cu ochi buni că state ca Spania beneficiază de o indulgenţă la care nu au dreptul.

Sancţiunile ar putea ajunge la 0,2%-0,5% din PIB-ul Spaniei, respectiv minim 2 miliarde de euro, o sumă considerabilă pentru această ţară.

Știre preluată de la: Mediafax

Românii din Spania care îngrijesc vârstnici la domiciliu nu mai plătesc cotizaţii către stat

Muncitorii români din Spania, care îngrijesc vârstnici la domiciliu, nu mai plătesc de anul acesta cotizaţii către stat, beneficiari fiind câteva sute de mii de persoane, informează, miercuri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).

Guvernul spaniol a decis că, de la 1 ianuarie 2012, cetăţenii români care sunt îngrijitori/infirmieri la domiciliu, nu mai trebuie să plătească nicio cotizaţie către stat, această obligaţie revenind de acum înainte angajatorului.

Până în acest moment, legislaţia era confuză. Nu exista o reglementare clară privind obligativitatea angajatorilor de a plăti în totalitate cotizaţiile, aşa că în cele mai multe situaţii, îngrijitorii erau cei care plăteau cotizaţiile.

De la 1 ianuarie 2012, baza de cotizare va fi determinată prin 15 trepte: de la primul nivel de salarizare de 74,83 euro/lunar la ultimul care este de peste 700,11 euro/lună.

Angajatorii care plătesc un salariu de până la 74,83 euro/lunar, vor plăti o cotizaţie de aproximativ 15,88 euro/lunar, iar cei care plătesc un salariu de peste 700,11 euro/lună, vor plăti o cotizaţie de aproximativ 131,68 euro/lunar.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Securitate Socială din Spania arată că 16.760 de cetăţeni dintre cei 272.489 de cotizanţi români la sistemul spaniol de securitate socială, lucrează, oficial, în gospodării.

Potrivit unui comunicat al MMFPS, neoficial, câteva sute de mii de români îngrijesc vârstnici în Spania, aceştia fiind preferaţi de angajatorii spanioli în faţa altor naţionalităţi.

Știre preluată de la: Agerpres

Spania şi-ar putea pierde locul în Consiliul Director al BCE

Spania se pregăteşte pentru o luptă cu economii mai mici dar cu situaţie mai stabilă din nordul Europei, miza fiind păstrarea locului în Consiliul Director, format din şase membri, al Băncii Centrale Europene (BCE), au declarat surse apropiate situaţiei.

Spania, a patra mare economie a zonei euro, are asigurat, neoficial, un loc în Consiliul Director, la fel ca Germania, Franţa şi Italia.

Mandatul de opt ani al spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo se încheie la sfârşitul lunii mai, iar ţări ca Olanda, Luxemburg şi Finlanda vizează poziţia. Statele din nordul Europei vor să restabilească echilibrul în conducerea BCE, după ce în urma recentelor schimbări în cele mai importante două posturi au ajuns un italian şi un portughez.

Decizia numirii unui nou membru al Consiliului Director este luată de liderii zonei euro.

Potrivit surselor citate de Reuters, problema ar putea fi discutată la reuniunea miniştrilor de finanţe din uniunea monetară programată pentru 20-21 februarie, sau chiar mai devreme.

"Aceste ţări vor să profit de problemele Spaniei pentru a încerca să obţină un loc în consiliul director. Spania trebuie să facă toate eforturile diplomatice pentru a încerca să-şi salveze locul la BCE", a spus o sursă.

În cadrul BCE deciziile sunt luate de un consiliu format din 23 de membri, care include pe lângă Consiliul Director şi şefii băncilor centrale din cele 17 state membre. Consiliul Director este, însă, deosebit de influent, întrucât stabileşte agenda pentru politica monetară şi poate vota ca un bloc compact.

Expunerea puternică a Spaniei la criza datoriilor, combinată cu schimbările recente de la BCE, a împins unele economii puternice din nordul Europei să ceară schimbări pentru restabilirea echilibrului.

"Există deja o dezbatere publică referitoare la echilibrul Nord-Sud în Consiliul Director al BCE. Spania nu este într-o poziţie prea solidă. Dacă Germania ar spune că vrea ca cineva din Olanda sau altă ţară, mă îndoiesc că Spania ar putea rezista", a spus o a doua sursă.

Plecarea lui Gonzalez-Paramo încheie schimbarea completă a Consiliului Director al BCE în ultimii doi ani.

Știre preluată de la: Mediafax

AFP: Speranţele imigranţilor din Spania, spulberate de criza economică

Străinii sunt cei mai afectaţi de şomaj în Spania, visele lor din perioada de creştere economică fiind zdrobite de criza financiară actuală, comentează AFP, într-un reportaj realizat într-o suburbie a Madridului, unde imigranţii, între care şi români, reprezintă un sfert din populaţie.

La Torrejon de Ardoz, în apropiere de Madrid, nimic nu mai este ca înainte. Această suburbie model a ştiut să integreze mii de imigranţi veniţi să muncească într-o Spanie în plină sănătate economică. În prezent, ea este afectată de şomaj şi de iluzii pierdute, comentează agenţia franceză.

În urmă cu trei ani, în această suburbie situată la 30 de minute de mers cu trenul de capitală, barurile erau pline şi clienţii stăteau la coadă în faţa birourilor de transfer de bani pentru a trimite o parte din câştig familiilor lor.

În prezent, majoritatea magazinelor deschise sunt goale. La fel şi centrele de telefonie, saloanele de coafură africane sau barurile, dintre care multe s-au închis.

Toate acestea sunt reminiscenţe ale unei epoci de aur care a făcut din Torrejon, ca şi din alte suburbii, un amestec de imigranţi slab calificaţi dar care găseau de lucru uşor, în special în construcţii sau servicii.

În acest oraş, un sfert dintre cei 118.000 de locuitori sunt imigranţi, în special români, latino-americani sau africani. În ultimii 15 ani, Spania, în plină euforie a construcţiilor, a primit peste cinci milioane de străini. În 2005, ţara a regularizat situaţia a 600.000 de muncitori imigranţi.

"Ne-am obişnuit cu o viaţă frumoasă, de plăceri, ne-am putut cumpăra o bucată de teren în ţara noastră şi ne-am putut aduce familiile. Dar totul s-a terminat", rezumă Magali Quezada, o peruană ajunsă la Torrejon în urmă cu zece ani.

În prezent, imigranţii sunt în prima linie în faţa crizei.

Luis Mendes, în vârstă de 40 de ani, vine din Guineea Bissau. Când a ajuns în Spania în 1997, el a crezut că a găsit Eldorado. El a muncit mai întâi în agricultură, apoi în construcţii şi a obţinut chiar un credit de peste 100.000 de euro pentru a cumpăra un apartament de 70 de metri pătraţi.

"Câştigam destul de bine, 1.800 de euro pe lună, pentru că deseori se făceau ore suplimentare. Este destul pentru a-mi ajuta familia", rămasă în Africa, îşi aminteşte el.

"Dar în prezent nu mai muncesc. Am primit indemnizaţii de şomaj timp de un an, dar acum nu mai primesc", continuă Luis, care împarte apartamentul cu doi fraţi, şi ei şomeri.

Nivelul şomajului a crescut la peste 21,5 la sută în Spania, iar străinii sunt cei mai afectaţi, în procent de 32,7 la sută. Mulţi sunt supraîndatoraţi, după ce au obţinut uşor credite pentru a-şi cumpăra apartamente sau maşini, într-o perioadă în care băncile acordau împrumuturi fără prea multe precauţii.

În prezent, Luis nu îşi mai poate plăti taxele şi ar putea fi expulzat de la o zi la alta.

Pe aceeaşi stradă cu Luis, supranumită "strada expulzărilor", deoarece mulţi locuitori sunt ameninţaţi de aceasta, un grup de "indignaţi" a încercat în zadar, la sfârşitul lui noiembrie, să împiedice expulzarea lui Consuelo Lozano, o ecuadoriană în vârstă de 40 de ani, care datora unei bănci 200.000 de euro.

"Este o luptă împotriva giganţilor, iar eu, pe lângă ei, nu sunt nimic", a mărturisit ea, cu ochii în lacrimi, la scurt timp după ce a predat cheia apartamentului său.

Unii dintre aceşti imigranţi ar vrea să se întoarcă în ţara de origine, dar ca şi Consuelo sunt legaţi de Spania printr-un împrumut imobiliar sau datorii pe care trebuie să le ramburseze.

Această femeie de serviciu şomeră, care a reuşit totuşi să îşi trimită copiii în Ecuador, a fost constrânsă să rămână în Spania, sub ameninţarea de a-i transmite datoria surorii sale, care i-a garantat împrumutul pentru apartament.

Luis nu îşi pune însă problema să se întoarcă: "Este foarte greu aici, trăiesc prost", dar "în ţara mea este şi mai rău", mărturiseşte el.

Știre preluată de la: Mediafax