AFP: Speranţele imigranţilor din Spania, spulberate de criza economică

Străinii sunt cei mai afectaţi de şomaj în Spania, visele lor din perioada de creştere economică fiind zdrobite de criza financiară actuală, comentează AFP, într-un reportaj realizat într-o suburbie a Madridului, unde imigranţii, între care şi români, reprezintă un sfert din populaţie.

La Torrejon de Ardoz, în apropiere de Madrid, nimic nu mai este ca înainte. Această suburbie model a ştiut să integreze mii de imigranţi veniţi să muncească într-o Spanie în plină sănătate economică. În prezent, ea este afectată de şomaj şi de iluzii pierdute, comentează agenţia franceză.

În urmă cu trei ani, în această suburbie situată la 30 de minute de mers cu trenul de capitală, barurile erau pline şi clienţii stăteau la coadă în faţa birourilor de transfer de bani pentru a trimite o parte din câştig familiilor lor.

În prezent, majoritatea magazinelor deschise sunt goale. La fel şi centrele de telefonie, saloanele de coafură africane sau barurile, dintre care multe s-au închis.

Toate acestea sunt reminiscenţe ale unei epoci de aur care a făcut din Torrejon, ca şi din alte suburbii, un amestec de imigranţi slab calificaţi dar care găseau de lucru uşor, în special în construcţii sau servicii.

În acest oraş, un sfert dintre cei 118.000 de locuitori sunt imigranţi, în special români, latino-americani sau africani. În ultimii 15 ani, Spania, în plină euforie a construcţiilor, a primit peste cinci milioane de străini. În 2005, ţara a regularizat situaţia a 600.000 de muncitori imigranţi.

"Ne-am obişnuit cu o viaţă frumoasă, de plăceri, ne-am putut cumpăra o bucată de teren în ţara noastră şi ne-am putut aduce familiile. Dar totul s-a terminat", rezumă Magali Quezada, o peruană ajunsă la Torrejon în urmă cu zece ani.

În prezent, imigranţii sunt în prima linie în faţa crizei.

Luis Mendes, în vârstă de 40 de ani, vine din Guineea Bissau. Când a ajuns în Spania în 1997, el a crezut că a găsit Eldorado. El a muncit mai întâi în agricultură, apoi în construcţii şi a obţinut chiar un credit de peste 100.000 de euro pentru a cumpăra un apartament de 70 de metri pătraţi.

"Câştigam destul de bine, 1.800 de euro pe lună, pentru că deseori se făceau ore suplimentare. Este destul pentru a-mi ajuta familia", rămasă în Africa, îşi aminteşte el.

"Dar în prezent nu mai muncesc. Am primit indemnizaţii de şomaj timp de un an, dar acum nu mai primesc", continuă Luis, care împarte apartamentul cu doi fraţi, şi ei şomeri.

Nivelul şomajului a crescut la peste 21,5 la sută în Spania, iar străinii sunt cei mai afectaţi, în procent de 32,7 la sută. Mulţi sunt supraîndatoraţi, după ce au obţinut uşor credite pentru a-şi cumpăra apartamente sau maşini, într-o perioadă în care băncile acordau împrumuturi fără prea multe precauţii.

În prezent, Luis nu îşi mai poate plăti taxele şi ar putea fi expulzat de la o zi la alta.

Pe aceeaşi stradă cu Luis, supranumită "strada expulzărilor", deoarece mulţi locuitori sunt ameninţaţi de aceasta, un grup de "indignaţi" a încercat în zadar, la sfârşitul lui noiembrie, să împiedice expulzarea lui Consuelo Lozano, o ecuadoriană în vârstă de 40 de ani, care datora unei bănci 200.000 de euro.

"Este o luptă împotriva giganţilor, iar eu, pe lângă ei, nu sunt nimic", a mărturisit ea, cu ochii în lacrimi, la scurt timp după ce a predat cheia apartamentului său.

Unii dintre aceşti imigranţi ar vrea să se întoarcă în ţara de origine, dar ca şi Consuelo sunt legaţi de Spania printr-un împrumut imobiliar sau datorii pe care trebuie să le ramburseze.

Această femeie de serviciu şomeră, care a reuşit totuşi să îşi trimită copiii în Ecuador, a fost constrânsă să rămână în Spania, sub ameninţarea de a-i transmite datoria surorii sale, care i-a garantat împrumutul pentru apartament.

Luis nu îşi pune însă problema să se întoarcă: "Este foarte greu aici, trăiesc prost", dar "în ţara mea este şi mai rău", mărturiseşte el.

Știre preluată de la: Mediafax

Predoiu: Un regulament european în domeniul repatrierii minorilor neînsoţiţi, soluţie pentru Franţa

Ministrul Cătălin Predoiu afirmă că în Franţa aspectul cheie al problemei este eficienţa aplicării legii, iar o soluţie faţă de invalidarea acordului de repatriere a minorilor neînsoţiţi de către Consiliul Constituţional Francez ar fi adoptarea unei directive sau regulament european în domeniu.

"Aspectul cheie al problemei este eficienţa aplicării legii în Franţa. Poliţiştii români sunt gata să continue sprijinul colegilor francezi în acest scop. Iar decizia de interdicţie a cerşetoriei este binevenită", a declarat, marţi, pentru Mediafax, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Faţă de invalidarea acordului de repatriere a minorilor neînsoţiţi de către Consiliul Constituţional Francez, o soluţie ar putea fi adoptarea unei directive sau regulament în domeniul repatrierii minorilor neînsoţiţi, subliniază ministrul Predoiu.

"În plan operativ, s-ar impune mai multe acţiuni comune ale poliţiştilor din cele două ţări pentru demantelarea cercurilor infracţionale operaţionale în Paris", arată demnitarul.

Potrivit acestuia, autorităţile române fac la rândul lor eforturi pentru combaterea infracţionalităţii în general, cu rezultate deosebite în combaterea crimei organizate şi a corupţiei, iar Programul Stockholm pentru un spaţiu european comun de libertate, securitate şi justiţie reprezintă o prioritate.

"Sper că această abordare tehnică, mai puţin emoţională, să contribuie la cooperarea noastră. Avem o istorie care s-a împletit uneori, relaţia cu Franţa este veche, axată pe valori comune, cu valenţe culturale şi economice şi ne-o dorim continuată", conchide Predoiu.

Ministrul francez de Interne, Claude Gueant, cere accelerarea repatrierilor infractorilor de origine română care, în opinia lui, reprezintă zece la sută din persoanele aduse în faţa justiţiei la Paris, informează AFP.

"Trebuie să trecem la o viteză superioară în privinţa returului (infractorilor români - n.red.) în ţara de origine", a declarat Gueant în cursul unei vizite pe bulevardul Champs-Elysees, unde, potrivit poliţiei, există "toate formele de delincvenţă comise de români" - furturi, spargeri, comerţ la negru.

Potrivit ministrului francez de Interne, "în primele şapte luni ale lui 2011, au fost reţinuţi 4.800 de români de către poliţia din Paris, faţă de 2.500 în aceeaşi perioadă a lui 2010".

De altfel, ministrul francez de Interne a anunţat că prefectul poliţiei din Paris, Michel Gaudin, va "interzice cerşetoria pe Champs-Elysée", semnând o hotărâre "în această săptămână".

Ştire preluată de la: Mediafax

Belgia: românii au fost implicaţi în 28% din cazurile de criminalitate itinerantă în anul 2010

Românii au fost implicaţi în 28% din cazurile de criminalitate itinerantă comise în Belgia în anul 2010, ei fiind urmaţi de sârbi (7%), bulgari (6%) şi lituanieni (6%), relevă marţi cotidianul La Derniere Heure, citând poliţia federală belgiană.

''În ultimii ani, s-a observat că bande organizate de infractori provenind din ţările est-europene se deplasează dintr-o regiune în alta şi nu lucrează. Ele sunt active timp de două-trei săptămâni în Belgia, după care pot fi regăsite în Germania sau Olanda. Sunt aşadar dificil de urmărit'', explică Tine Hollevoet, purtătoarea de cuvânt a Serviciului federal de poliţie al Belgiei.

Aceste evoluţii se înscriu într-o tendinţă generală de agravare a fenomenului infracţional în anul 2010 faţă de 2009 în Belgia. O concluzie este şi creşterea semnificativă a cazurilor de falsificare a cardurilor de credit (skimming), de la 806 cazuri în anul 2009 la 1.722 anul trecut.

De asemenea, infracţiunile în reţeaua de transporturi din Belgia, mai ales la Bruxelles, s-au înmulţit anul trecut. Cel mai periculos punct din transportul bruxellez este, din acest punct de vedere, Gare du Midi, de unde pleacă şi sosesc şi trenurile internaţionale Eurostar şi Thalys. În plus, în Gara Centrală din Bruxelles, tranzitată zilnic de 140.000 de persoane, criminalitatea a crescut cu 15,7% în anul 2010 faţă de cel anterior.

''În privinţa delictelor comise în autobuze, s-a înregistrat cea mai mare recrudescenţă - poliţia federală a tratat 719 cazuri în 2009 şi 1.068 în anul 2010, creşterea fiind de 48,5 procente'', adaugă La Derniere Heure.

Ştire preluată de la: Agerpres

Presa franceză îi dă peste degete lui Claude Gueant

Ziarele franceze critică în termeni duri politica ministrului de Interne, Claude Guéant, în privinţa infractorilor români din Franţa. Le Figaro şi Liberation denunţă discursul demnitarului francez, care a anunţat un veritabil "plan de luptă" împotriva delincvenţilor români şi l-a mediatizat de o manieră "deplasată" pe cel mai celebru bulevard din lume.

Le Figaro scrie că ministrul francez de Interne, Claude Gueant, atacă delincvenţa română. O măsură excepţională, dar proporţionată. Aşa numeşte ministrul francez de Interne, împreună cu prefectul Poliţiei pariziene, măsura de arestare imediată (şi pregătire pentru repatriere) a oricărui minor prins la cerşit sau furat în capitala Franţei. Decizia se referă în principal la reţelele care trafichează minori români în Hexagon. "Nu stigmatizez pe nimeni! Este o realitate judiciară", care cere un răspuns adecvat, a spus ministrul de Interne. Şi atunci, de ce este măsura limitată la arealul descris de celebrul bulevard parizian Champs-Élysées?

Noua iniţiativă este în stadiu experimental, se aşteaptă rezultatele pentru a evalua oportunitatea extinderii la nivel de capitală sau chiar naţional. Până atunci, ministrul Claude Gueant ar trebui să se abţină de la comentarii cu "caracter naţional", se mai arată în Le Figaro.

Claude Gueant face declaraţii pe acest subiect de un an de zile. Acum, însă, şeful Internelor franceze schimbă într-o viteză superioră şi încearcă să ducă la îndeplinire planul eşuat al preşedintelui său. Ministrul a anunţat un veritabil "plan de luptă" împotriva delincvenţilor români şi l-a mediatizat de o manieră deplasată pe cea mai faimoasă promenadă din lume, notează Liberation.

Am fi crezut că după eşecul lamentabil al strategiei anti-romi, lansate de preşedintele Nicolas Sarkozy în 2010 (şi care a atras chiar o procedură de infringement împotriva Franţei), subiectul ar fi fost abandonat. Dar, ce să vezi?! Triada infracţionalitate–romi–imigraţie e din nou actuală şi continuă să alimenteze confuzii.

Şi cifrele prezentate ca un adevărat festin judiciar sunt confuze. O cavalcadă de "mii" şi procente s-a desfăşurat la microfonul ministerial, dar scoase din context, nu au darul de a clarifica situaţia. Din iulie 2010 au existat mai multe discursuri, măsuri şi operaţiuni îndreptate împotriva unor cetăţeni români. Dar să fim clari: "nu stigmatizăm pe nimeni", nu-i aşa?!

Ştire preluată de la: RFI