BCE: Criza datoriilor din zona euro a depăşit momentul critic, chiar dacă instituţia a înrăutăţit prognoza economică

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat joi că criza datoriilor din zona euro a depăşit momentul critic, chiar dacă instituţia a înrăutăţit prognoza privind economia regiunii de la un avans de 0,3% la un declin de 0,1%, transmite Bloomberg.

În privinţa inflaţiei, Draghi se aşteaptă ca indicatorul să rămână în acest an peste ţinta de sub 2% a BCE.

"Rata inflaţiei se va menţine probabil peste 2% în 2012. Riscurile legate de perspectivele economice vor exista în continuare, dar vedem semne de revenire a încrederii în euro", a afirmat Draghi într-o conferinţă de presă susţinută după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 1%.

Comentariile lui Draghi sunt cu siguranţă îndrăzneţe. BCE este încrezătoare că criza a fost evitată, iar atenţia instituţiei revine asupra inflaţiei, a declarat James Nixon, analist la Societe Generale în Londra.

Criza datoriilor afectează creşterea economică în zona euro şi face băncile reticente să dea împrumuturi.

După ce a acordat băncilor împrumuturi pe termen de trei ani în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, BCE se confruntă cu creşterea preţului petrolului care alimentează inflaţia într-o perioadă în care cel puţin şase din din cele 17 state din uniunea monetară se află în recesiune.

BCE a mărit estimarea referitoare la inflaţie la 2,4%, de la nivelul de 2% anticipat în decembrie.

Economia zonei euro s-ar putea contracta cu 0,1%, comparativ cu prognoza precedentă, a unui avans de 0,3%.

"Cele mai recente date confirmă semnele de stabilizare a economiei zonei euro, deşi perspectiva este încă expusă riscurilor de scădere. Privind în viitor, ne aşteptăm ca economia zonei euro să îşi revină treptat pe parcursul anului", a spus Draghi.

Creşterea economică se va accelera la 1,1% în 2013, iar inflaţia va încetini la 1,6%, potrivit estimărilor BCE.

Știre preluată de la: Mediafax

Spania şi-ar putea pierde locul în Consiliul Director al BCE

Spania se pregăteşte pentru o luptă cu economii mai mici dar cu situaţie mai stabilă din nordul Europei, miza fiind păstrarea locului în Consiliul Director, format din şase membri, al Băncii Centrale Europene (BCE), au declarat surse apropiate situaţiei.

Spania, a patra mare economie a zonei euro, are asigurat, neoficial, un loc în Consiliul Director, la fel ca Germania, Franţa şi Italia.

Mandatul de opt ani al spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo se încheie la sfârşitul lunii mai, iar ţări ca Olanda, Luxemburg şi Finlanda vizează poziţia. Statele din nordul Europei vor să restabilească echilibrul în conducerea BCE, după ce în urma recentelor schimbări în cele mai importante două posturi au ajuns un italian şi un portughez.

Decizia numirii unui nou membru al Consiliului Director este luată de liderii zonei euro.

Potrivit surselor citate de Reuters, problema ar putea fi discutată la reuniunea miniştrilor de finanţe din uniunea monetară programată pentru 20-21 februarie, sau chiar mai devreme.

"Aceste ţări vor să profit de problemele Spaniei pentru a încerca să obţină un loc în consiliul director. Spania trebuie să facă toate eforturile diplomatice pentru a încerca să-şi salveze locul la BCE", a spus o sursă.

În cadrul BCE deciziile sunt luate de un consiliu format din 23 de membri, care include pe lângă Consiliul Director şi şefii băncilor centrale din cele 17 state membre. Consiliul Director este, însă, deosebit de influent, întrucât stabileşte agenda pentru politica monetară şi poate vota ca un bloc compact.

Expunerea puternică a Spaniei la criza datoriilor, combinată cu schimbările recente de la BCE, a împins unele economii puternice din nordul Europei să ceară schimbări pentru restabilirea echilibrului.

"Există deja o dezbatere publică referitoare la echilibrul Nord-Sud în Consiliul Director al BCE. Spania nu este într-o poziţie prea solidă. Dacă Germania ar spune că vrea ca cineva din Olanda sau altă ţară, mă îndoiesc că Spania ar putea rezista", a spus o a doua sursă.

Plecarea lui Gonzalez-Paramo încheie schimbarea completă a Consiliului Director al BCE în ultimii doi ani.

Știre preluată de la: Mediafax

BCE: Scăderea ratei cheie a dobânzii euro cu 0,25%, la 1,25%

Banca Centrală Europeană (BCE), la o zi după preluarea conducerii pentru un mandat de 8 ani de către Mario Draghi, a decis, printr-o miscare indrazneata, reducerea ratei dobanzii cu 0,25%, la 1,25%.

Decizia nu este una surpinzătoare, deoarece la întâlnirea consiliului de guvernare din luna octombrie, cei 23 de membri au fost foarte aproape de votarea unei decizii similare. Totuși, decizia marchează posibilitatea ca Europa să intre în recesiune.

Mario Draghi era considerat un “soim monetary, un bancher conservator și precaut, de aceea analiștii așteptau o păstrare a nivelului ratei cheie a dobânzii euro. Deși inflația a rămas relativ ridicată la niveluri de peste 2%, este de așteptat ca în 2012 să scadă sub 2%.

În același timp, nesiguranța mediului economic indică mai degrabă o posibilă scădere a activității economice. Riscurile de scădere sunt cauzate de intensificarea unor tensiuni în anumite segmente ale sectorului financiar, în zona euro și la nivel global. Aceste presiuni au șansa să se reverse asupra economiei reale. De asemenea, riscuri apar din zona preturilor ridicate ale resurslor energetice, măsurilor protecționiste și eventualelor corecții dezorganizate ale dezechilibrelor globale.

BCE susține că guvernele din zona euro trebuie să își arate hotărârea inflexibilă de a își onora promisiunile suverane, ca un element cheie în asigurarea stabilității financiare.

Consolidarea fiscală și reformele structurale trebuie să meargă mână în mână pentru a întări încrederea, perspectivele de creștere și crearea de locuri de muncă.

Avertizarea lui Jean-Claude Trichet: BCE a ajuns la limita posibilităţilor. Rezolvarea crizei cade în sarcina guvernelor

Banca Centrală Europeană (BCE) a ajuns la limita posibilităţilor de susţinere a pieţelor financiare, iar rezolvarea crizei datoriilor de stat cade acum în sarcina guvernelor din zona euro, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, într-un interviu pentru Financial Times.

Comentariile lui Trichet, al cărui mandat se încheie luna aceasta, contazic poziţiile exprimate recent de alţi oficiali din conducerea BCE, care, îngrijoraţi că zona euro ar putea intra într-o nouă rundă de recesiune, au sugerat că vor discuta reducerea dobânzilor la şedinţa de politică monetară din noiembrie.

"BCE a făcut tot ce s-a încadrat în responsabilităţile sale în circumstanţe excepţionale. Ultima şansă (de rezolvare a crizei, n.r.) este, desigur, în mâna guvernelor. Să facem ceva care ar lăsa guvernele să scape de responsabilitate ar fi o reţetă pentru eşec", a arătat Trichet, care va preda şefia BCE, la începutul lunii noiembrie, lui Mario Draghi.

BCE a decis săptămâna trecută să menţină dobânda de politică moentară la 1,5%, deşi unii membri din Consiliul Guvernatorilor au recomandat reducerea indicatorului pentru a stimula economia zonei euro, afectată de criza datoriilor de stat.

Trichet a arătat că Grecia, care a reuşit să convingă unii investitori privaţi să reducă principalul obligaţiunilor de stat elene, reprezintă un caz special, iar toate celelalte ţări europene sunt capabile să-şi respecte în totalitate obligaţiile financiare.

"Liderii zonei euro au arătat foarte clar că Grecia este un caz special, iar în privinţa tuturor celorlalte ţări scopul este onorarea semnăturilor guvernelor. Aş spune că este important să evităm ambiguitatea în această privinţă", a arătat preşedintele BCE.

El a respins totodată ideea că criza datoriilor de stat "fracturează" Europa, notând că găsirea unui consens va apropia în final şi mai mult ţările.

"Una dintre lecţiile crizei este chiar aceea că Europa are nevoie de mai multă unitate", a arătat Trichet.

Știre preluată de la: Mediafax

La revedere Trichet! Ultima spovedanie a şefului BCE în faţa Parlamentului European

Jean-Claude Trichet părăseşte, după opt ani, funcţia de Preşedinte al Băncii Central Europene (BCE). În aşteptarea finalului tragediei greceşti - tragediile greceşti nu se sfârşesc niciodată cu happy-end - nimeni nu a mai analizat discursul de adio din Parlamentul European al venerabilului finanţist.

Marţi, 4 octombrie, în faţa Parlamentului European, în aplauzele deputaţilor, Jean-Claude Trichet şi-a rostit cuvântul de adio. Îi va urma în funcţie, de la 1 noiembrie, nu neapărat un "şoim" cum se aştepta, ci un finanţist apreciat şi echilbrat, italianul Mario Draghi.

Cum nici nu se putea altfel, Triche a vut un discurs optimist. A susţinut că, împreună cu Parlamentul Uniunii, BCE a făcut faţă cu mult curaj ultimilor ani de criză. Dar şeful BCE a trasat o ultimă directivă nu doar succesorului lui, ci şi liderilor UE: BCE să rămână independentă, nu trebuie să fie implicată major în finanţarea statelor, iar principalul ei atribut trebuie să să continue să fie controlul inflaţiei.

Dacă Grecia traversează, a suţinut el, o tragedie, asta nu se se întâmplă nepărat pentru că a fost primită în zona euro nepregătită, ci priveşte modul în care statul grec şi-a supravegheat finanţele publice. Drept urmare, criteriile de aderarea la zona euro nu trebuie să se schimbe -, iată un semnal bun pentru România.

În rest, inflaţia şi iar inflaţia. De-a lungul vremii, Parisul şi-a criticat aspru compatriotul pentru ceea ce considera a fi obsesia sa: inflaţia. Dar Parisul şi multe capitale europene îi regretă acum plecarea, deşi Draghi este un finanţist capabil.

Şi, totuşi, la izbucnirea crizei datoriilor suverane, severul Trichet a aruncat peste bord una dintre dogmele sale pentru a salva zona euro, în prag de explozie. A convins consiliul guvernatrorilor şi a obţinut acordul lor de a cumpăra de pe piaţa secundară obligaţiunile statelor din zona euro atacate pe pieţe pentru a para speculaţiile şi a stabiliza cursul. Astăzi BCE deţine în jur de 80 de miliarde de euro datorie a statelor.

Mario Draghi este un om pe gustul lui Trichet şi a fost acceptat de statele membre, în ciuda trecutului lui (a lucrat la Goldman Sachs, bancă americană care a speculat împotriva euro). Faptul că acum, când este nevoie de flexibilitate, în fruntea BCE nu se va afla un "gardian al dogmelor" austerităţii precum Axel Weber, poate fi o şansă, dar şi un pariu.

Astăzi Trichet va participa pentru ultima oară la o şedinţă de politică monetară în calitate de preşedintele BCE.

Știre preluată de la: Ziarul Financiar