Băncile din zona euro renunţă la finanţarea comerţului mondial din cauza crizei datoriilor

Băncile din zona euro îşi restrâng activităţile de finanţare a comerţului mondial, piaţă evaluată la 18.000 de miliarde de dolari, făcând loc unor instituţii de credit concurente din Marea Britanie, SUA şi Japonia pentru dezvoltarea pe acest segment în continuă creştere.

Producători germani de utilaje necesare construcţiei de drumuri în Brazilia, exportatori şi importatori de zahăr şi producători de componente pentru iPad-urile şi iPhone-urile Apple sunt numai câteva exemple de companii care au nevoie de împrumuturi, scrisori de credit şi alte documente necesare în relaţiile comerciale.

Băncile europene au avut în mod tradiţional o poziţie dominantă pe această piaţă, dar multe se retrag, afectate de criza datoriilor suverane şi de eforturile de a se conforma reglementărilor internaţionale mai stricte.

Noi jucători intră pe această piaţă, iar cei existenţi îşi intensifică eforturile de a profita de dezvoltarea comerţului între China, Brazilia, Orientul Mijlociu şi alte pieţe emergente care alimentează avansul economiei mondiale.

"Este unul dintre puţinele segmente de corporate şi investment banking care se dezvoltă", a declarat Axel Miller, partener la firma de consultanţă Oliver Wyman.

Directorul general al Citigroup, Vikram Pandit, a declarat că băncile europene acopereau la începutul acestui an circa 80% din piaţa finanţării comerţului mondial.

Între timp, BNP Paribas, Societe Generale, Credit Agricole, BBVA şi ING au început să se retragă, în condiţiile în care îşi fac ordine în portofoliile de împrumuturi.

Aceste retrageri au lăsat nefinanţate activităţi comerciale de 500-700 de miliarde de dolari, potrivit unei surse bancare.

De aceste retrageri profită HSBC şi Standard Chartered, JP Morgan, Citigroup şi Wells Fargo, precum şi Sumitomo Mitsui şi Mitsubishi UFJ Financial din Japonia.

Alte bănci interesate sunt DBS Group din Singapore, Australia&New Zeeland Banking Group, Mega Financial din Taiwan, precum şi bănci din China şi Canada, potrivit bancherilor.

Știre preluată de la: Mediafax

Olli Rehn: Zona euro trebuie consolidată înainte de a se extinde din nou

Liderii zonei euro trebuie să fie prudenţi, iar zona euro trebuie consolidată înainte de a se extinde din nou, pentru a evita, în viitor, alte crize economice, a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

"Capacitatea zonei euro de a acţiona trebuie să fie mult mai bună înainte de a putea începe să se extindă semnificativ", a declarat Rehn într-un interviu acordat postului finlandez de televiziune MTV3, preluat de Reuters.

Zona euro se confruntă de doi ani cu criza datoriilor de stat declanşată la începutul anului 2010 în Grecia, care a împins statul elen, Portugalia şi Irlanda la acorduri de asistenţă externă cu FMI şi Comisia Europeană.

"Nu dau nume şi nu critic pe nimeni, însă faptul că Grecia s-a putut alătura zonei euro în 2011 a fost, în retrospectivă, poate chiar şi atunci, o mare greşeală", a spus Rehn.

El a adăugat că Letonia, Lituania şi Polonia sunt probabil următoarele state care se vor alătura zonei euro, care are în prezent 17 membri.

Zona euro s-a format în 1999, cu adoptarea monedei unice în 11 state UE. Grecia a intrat în zona euro în anul 2001, urmată de Sovenia în 2007, Malta şi Cipru în 2008, Slovacia în 2009, respectiv Estonia în 2011.

Ştire preluată de la: Mediafax

Preşedintele BCE: Există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze

Preşedintele BCE, Mario Draghi a declarat, miercuri, că există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze, în timp ce perspectiva inflaţiei, care arată că ar putea coborî sub ţinta de 2% abia anul următor, nu face necesară renunţarea la politicile monetare relaxate.

"Perspectiva economică rămâne sub presiune. Riscurile pentru perspectiva economică predomină", a declarat Draghi în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%.

Evaluarea BCE privind economia a rămas similară cu cea din luna precedentă, după câteva luni în care limbajul a devenit mai pozitiv.

Estimările privind inflaţia nu impun o renunţare la măsurile mai relaxate de politcă monetară, având în vedere starea economiei, a spus preşedintle BCE.

"Există presiuni inflaţioniste din partea preţurilor mai ridicate la petrol şi taxelor indirecte mai ridicate pe termen scurt, dar aşteptările de inflaţie sunt bine ancorate pe termen mediu. Având în vedere actuala situaţie a producţiei şi şomajului, aflat la un nivel istoric ridicat, orice discuţie de retragere (a politicilor monetare relaxate, n.r.) este prematură", a afirmat el.

Măsurile neconvenţionale ale băncii, între care şi lichidităţile de circa 1.000 de miliarde de euro introduse în sistemul financiar, sunt temporare, a declarat Draghi, fără a menţiona când va începe retragerea acestora.

Mai mulţi guvernatori de bănci centrale din zona euro, conduşi de şeful Bundesbank, Jens Weidmann, vor pregătirea retragerii măsurilor de combatere a crizei în urma cărora au fost relaxate regulile la accesarea de fonduri.

Grupul de bancheri condus de Germania se teme că lichidităţile foarte mari intoduse în sistemul financiar riscă amplificarea presiunilor inflaţioniste.

Inflaţia din zona euro s-a redus în martie la 2,6%, peste ţinta BCE de sub 2%, însă reluarea temerilor legate de Spania înseamnă că BCE nu-şi poate permite să semnaleze o majorare de dobândă sau retragerea măsurilor de finanţare.

Ştire preluată de la: Mediafax

Şomajul din zona euro a atins un nou maxim istoric

Rata şomajului din zona euro a crescut în februarie la 10,8%, un nou record istoric, iar la nivelul UE a avansat la 10,2%, numărul persoanelor fără loc de muncă din cele 27 de state urcând cu 1,87 milioane de la începutul anului trecut, la 24,55 milioane, potrivit datelor Eurostat.

Rata şomajului din UE a avansat în luna februarie la 10,2%, de la 10,1% în ianuarie şi 9,5% în perioada corespunzătoare a anului trecut.

În zona euro, şomajul a crescut în februarie la 10,8%, un nou record, de la 10,7% în ianuarie, respectiv 10% în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de Eurostat.

Numărul şomerilor din zona euro a urcat cu 1,47 milioane în ultimele 12 luni, la 17,13 milioane.

În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului au fost înregistrate în Spania (23,6%) şi Grecia (21%), iar cele mai scăzute în Austria (4,2%), Olanda (4,9%), Luxemburg (5,2%) şi Germania (5,7%).

Față de februarie 2011, șomajul a scăzut în opt state, a crescut în 18 și a stagnat în România, notează Eurostat.

Numărul tinerilor şomeri din UE a crescut cu 262.000 din februarie 2011, la 5,46 milioane, reprezentând o rată a şomajului în rândul tinerilor de 22,4% la nivelul UE. În Spania şi Grecia, şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 50%.

Știre preluată de la: Mediafax

Ministrul german al Finanţelor: Plasa de siguranţă a zonei euro nu ar trebui să depăşească 800 miliarde euro

Zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.

Plasa de siguranţă a zonei euro, formată din Mecanismul European de Stabilitate şi Fondul European de Stabilitate Financiară, ar trebui să fie suficientă pentru a putea interveni în sprijinul statelor cu economii mari şi probleme financiar-fiscale, precum Italia şi Spania.

Miniştrii Finanţelor din zona euro, aflaţi în reuniune la Copenhaga, ar trebui să finalizeze vineri structura fondurilor de urgenţă, pregătind astfel una dintre ultimele componente ale programului anticriză al UE.

"Avem fonduri noi de 500 miliarde euro disponibile, alături de programele deja convenite pentru Irlanda şi Portugalia şi de noul program pentru Grecia. Este vorba despre aproximativ 800 miliarde euro. Cred că este suficient", a spus Schaeuble, prezent joi seara la o întâlnire la Universitatea din Copenhaga.

Oficialul a evitat să vorbească despre rezerva financiară de 1.000 miliarde euro cerută de unii parteneri externi.

"Să cheltuim mai mulţi bani nu este o soluţie", a arătat el.

Liderii europeni speră că aranjarea unei plase de siguranţă suficient de puternice va fi ultima măsură semnificativă necesară pentru a determina statele bogate din afara zonei euro să-şi crească contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru a permite instituţiei să intervină în sprijinul ţărilor europene cu probleme.

Germania se opune însă construirii unui mecanism de siguranţă cu resurse financiare atât de mari.

Plasa de siguranţă ar avea trei componente, respectiv noul Mecanism European de Stabilitate, care ar trebui să-şi înceapă activitatea de la jumătatea acestui an, Fondul European de Stabilitate Financiară şi un program de finanţare al UE care poate debloca până la 60 miliarde euro.

În calculul lui Schaeuble sunt incluse cele aproximativ 300 miliarde euro angajate de UE drept asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Potrivit unui document obţinut de Reuters, miniştrii Finanţelor prezenţi la Copenhaga pregătesc un mecanism de urgenţă de cel puţin 700 miliarde euro, cu promisiunea de a angaja alte 240 miliarde euro dacă va fi nevoie.

Schaeuble a subliniat însă că acordarea de asistenţă din acest fond trebuie condiţionată de măsuri de reformă.

"Vom ajuta la construcţia unei stabilităţi sociale sigure. Însă precondiţia pentru ca asta să fie posibil este ca fiecare stat membru să-şi recâştige competitivitatea", a arătat oficialul german, făcând referire la programele de reformă derulate de Italia şi Spania.

El a notat că reformarea pieţei forţei de muncă din Spania este un obiectiv de importanţă critică.

"Nu poţi fii uimit să vezi şomajul în rândul tinerilor la 48% dacă ştii care este legislaţai muncii", a arătat Schaeuble.

Sindicatele din Spania au organizat în ultimele zile o grevă generală pentru a protesta împotriva reformelor de pe piaţa muncii, caracterizate de guvernul spaniol drept "de neoprit".

Ministrul german al Finanţelor a reiterat că speculaţiile privind plecarea unui stat din zona euro sunt "prostii" şi a apărat austeritatea adoptată la nivelul UE în ultimii ani, în pofida recesiunii care ameninţă o mare parte dintre statele membre, în special ţările de la "periferia" zonei euro.

Știre preluată de la: Mediafax

Nicolae Idu, CE: Nu putem ignora că zona euro însăși e subiectul unor reforme și ajustări

"România nu poate ignora că zona euro este un subiect al reformelor și ajustărilor. În această etapă, România este într-un proces de implementare a unor reforme. A fi membru al unui asemenea grup ar reprezenta o eticheta interesantă pentru o țară, atunci când ea încearcă să acceseze piețele internaționale", a declarat marți Nicolae Idu, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România la o conferință organizată de Financial Times la Bucuresți.

România urmează să adopte moneda unica în 2015, în ciuda dificultăților prin care trece Eurolandul.

Ponderea românilor care vor adoptarea euro a scăzut probabil de la declanșarea crizei la sub 50%, dar oamenii îți doresc să aibă o monedă puternică și care să le permită să călătorească mai ușor în Europa, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Înainte de criză, 90% dintre români spuneau că vor să intrăm în zona euro și chiar exportatorii ne întrebau când vom adopta moneda unică. Probabil ca mai puțin de jumătate vor acum, dupa apariția crizei, să adoptam euro", a afirmat Isarescu la o conferință organizată de European International Business Academy si BNR.

Din punct de vedere cultural, indicatorul popularității euro este instabil, a spus el. "Însă emoțional orice român își dorește să aibă o monedă care să îi permită să călătorească în întreaga Europa, o monedă puternică pe care acum nu o are", a arătat el.

Guvernatorul BNR a arătat că România și-a asumat adoptarea euro o dată cu semnarea Tratatului de aderare la UE și că trebuie să accepte intrarea în zona euro "cu orice cost".

Știre preluată de la: Hotnews