Sonia Alfano, aleasă preşedinte al Comisiei speciale antimafia a PE

Eurodeputata italiană Sonia Alfano (ALDE) a fost aleasă miercuri seară, la Strasbourg, în funcţia de preşedinte al Comisiei speciale a PE pentru combaterea criminalităţii organizate, corupţiei şi spălării banilor (CRIM). În cadrul primei reuniuni a CRIM, membrii acestei comisii i-au ales drept vicepreşedinţi pe eurodeputaţii Rosario Crocetta (S&D), Rui Tavares (Verzi), Timothy Kirkhope (ECR) şi Soren Bo Sondergaard (GUE/NGL).

"Comisia specială va garanta că va furniza, în cel mai scurt interval posibil, un plan de acţiune cuprinzător pentru a trata problema criminalităţii organizate oriunde în UE. Vom manifesta o 'toleranţă zero' faţă de cei care ajută şi încurajează criminalitatea organizată'', a declarat eurodeputata Sonia Alfano.

Parlamentul European a decis, la 14 martie, înfiinţarea unei comisii speciale privind criminalitatea organizată, corupţia şi spălarea banilor. Comisia va avea la dispozitie un an pentru a investiga modul în care criminalitatea organizată, inclusiv mafia, se infiltrează în economie, administraţia publică şi sistemele financiare. CRIM va prezenta propuneri pentru lupta împotriva acestor fenomene.

CRIM are 45 de membri, din toate grupurile politice ale PE. Din această comisie specială fac parte şi eurodeputaţii români Monica Macovei (PPE/PDL), Renate Weber (ALDE/PNL) şi Ioan Enciu (S&D/PSD).

Proasta utilizare a fondurilor publice, infiltrarea în sectorul public şi contaminarea economiei şi a sistemului financiar sunt principalele efecte ale criminalităţii organizate din Uniunea Europeană.

CRIM va evalua gradul în care criminalitatea organizată s-a infiltrat în economie şi societate, după care va face propuneri legislative, astfel încât UE să poata răspunde la aceste ameninţări la nivel naţional, internaţional şi european. Comisia va fi abilitată să investigheze la faţa locului şi să audieze funcţionari din cadrul instituţiilor naţionale şi europene.

Știre preluată de la: Agerpres

Deputaţii europeni se reunesc la Baku, între 2 și 4 aprilie

Deputaţii europeni și parlamentari din țări de la estul Uniunii Europene (UE) se reunesc la Baku, Azerbaijan, între 2 și 4 aprilie, pentru a dezbate energia, relațiile comerciale și drepturile omului.

Euronest este un forum de promovare a integrării politice și economice între UE și Azerbaijan, Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina. Parlamentarii se reunesc pentru prima dată în afara UE.

Adunarea parlamentară Euronest a fost constituită în mai 2011, la Bruxelles. A doua sesiune va fi co-prezidată de eurodeputatul bulgar Kristian Vigenin (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European) și fostul ministru de externe al Ucrainei, Boris Tarasuk. Parlamentarii se vor reuni în Baku și în comisii pentru siguranța energetică, afaceri sociale, afaceri politice și integrare economică.

„Aș vrea să atrag atenția asupra unuia din cele patru rapoarte de pe ordinea de zi: cel care se concentrează pe provocările viitorului democrației și include chestiunea presei libere și independente în Parteneriatul de Est și statele UE“, a spus Vigenin.

Parlamentarii se vor reuni și în cadrul unui grup de lucru privind Belarusul. Acesta nu este în momentul de față membru Euronest.

„Încercăm să continuăm dialogul cu reprezentanți al Belarusului, în special cu opoziția și societatea civilă, dar participarea deplină a Belarusului la Adunarea noastră nu va fi posibilă decât atunci când vor avea loc în țară alegeri libere și democratice“, a arătat Vigenin.

Sursa: Parlamentul European

Parlamentul European a refuzat să amâne votul cu privire la ACTA

Eurodeputaţii care se opun Acordului multilateral cu privire la contrafacere (ACTA) au afirmat marţi că au obţinut o victorie refuzând ca votul Parlamentului European, foarte critic la adresa acordului, să fie întârziat de o sesizare a Curţii europene de justiţie.

Cu 21 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri, deputaţii Comisiei de comerţ internaţional au decis să nu întârzie, printr-o consultare prealabilă a Curţii europene de Justiţie, calendarul care prevede un vot cu privire la ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) într-o sesiune plenară din iunie.

"Este primul semn că Parlamentul este pregătit să respingă ACTA", a comentat social-democratul german Bernd Lange, spunând că se aşteaptă ca acordul să poată fi "îngropat înainte de vară".

Reprezentantul verzilor Yannick Jadot a salutat, de asemenea, faptul că "Parlamentul European rămâne ferm şi decis să nu întârzie dezbaterea".

Comisia Europeană "caută înainte de toate să întârzie votul cu unul sau doi ani, timp în care presiunea populară şi politică împotriva ACTA ar scădea", a apreciat reprezentantul verzilor Sandrine Belier, relevând că, acum executivul poate cu toate acestea să decidă de unul singur înaintea Curţii.

Comisia Europeană a anunţat la 22 februarie intenţia de a sesiza Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica dacă acordul nu încalcă drepturile fundamentale.

Mai multe state europene, printre care Germania, Polonia, Austria, Cehia, România şi Slovenia, au blocat deja pregătirile pentru ratificarea acordului.

Negociat între Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA vizează lupta împotriva contrafacerii în sens larg, de la medicamente şi alte mărfuri la descărcările ilegale de pe Internet.

Știre preluată de la: Mediafax

PE: Comisia pentru mediu susține planurile pentru o economie cu emisii reduse

Deputaţii europeni de la comisia pentru mediu au cerut ameliorări în schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene (UE) de reducere a emisiilor de CO2 cu cel puțin 80% până în 2050.

Un raportul nelegislativ întocmit de Chris Davies (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Regatul Unit) sprijină Foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, dar spune că sunt necesare politici pentru creșterea investițiilor în tehnologiile verzi.

Foaia de parcurs include planuri și obiective pentru sectoarele responsabile pentru cele mai multe emisii în UE: electricitatea, industria, transportul, locuințele, construcțiile și agricultura.

Raportul este programat pentru vot în plenul Parlamentului European în martie.

Sursa: Parlamentul European

ACTA: Rolul Parlamentului European

Reprezentanți din 22 de state membre UE și Uniunea Europeană au semnat joi, 26 ianuarie 2012, la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Tratatul nu va putea intra, însă, în vigoare, fără aprobarea Parlamentului European.

Scopul Acordului Comercial Anti-Contrafacere (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția) este de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online și de a combate contrafacerea și pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică și filme.

Comisia Europeană și-a publicat ultima propunere pe 24 iunie 2011. Comisia parlamentară responsabilă cu acest text este cea pentru comerț internațional. Alte patru comisii vor prezenta opinii: comisiile pentru dezvoltare, industrie, cercetare și energie, afaceri juridice și libertăți civile.

Abia după ce este discutată și votată în comisii, propunerea poate fi dezbătută și votată în plen. Comisia pentru dezvoltare a început deja discuțiile, celelalte comisii urmând să înceapă lucrările în curând.

În cadrul acestui proces, Parlamentul European, comisiile și serviciile sale vor organiza seminarii și reuniuni cu experți, reprezentanți ai societății civile și alte părți vizate, pentru ca toate opiniile să fie ascultate. Un studiu făcut de experți externi este deja disponibil.

Sursa: Parlamentul European