Șase europarlamentari îi cer premierului Ungureanu să blocheze proiectul Roșia Montană

Șase europarlamentari, atât români. cât și străini, au cerut premierului Mihai Răzvan Ungureanu, prin intermediul unei scrisori deschise,
să blocheze proiectul Roșia Montană.

“Domnule Prim-ministru, România ultimelor luni este scena unor înfruntări de idei, de mesaje și scandări în piețe și pe strazi. După o lungă perioadă de acalmie, cetațenii români au început să-și revendice drepturile, pe lista acestor revendicări regăsindu-se și salvarea Roșiei Montane. Problemele proiectului minier cu cianuri de la Roșia Montană sunt multiple și ele țin de protecția mediului, de nevoia folosirii resurselor în scop național, precum și de corupția politică și sponsorizarea politicienilor aflați în înalte funcții publice de către companii private”, se arată în scrisoarea deschisă.

Scrisoarea a fost semnată de: Marita Ulvskog, Daciana Sârbu, Inès Ayala Sender ,Victor Boștinaru, Gerald Hafner și Renate Weber.

Potrivit acestora, “se impune constituirea unui grup de lucru cu adevarat independent și obiectiv care să analizeze proiectul în toata complexitatea sa”. Totodată, “acest grup trebuie să țină cont de opiniile oamenilor de știință români care și-au exprimat legitime și repetate îngrijorări. De asemenea, acest grup trebuie să aiba în vedere proiectele de exploatare minieră similare din Europa, cu scopul îndeplinirii unor condiții esențiale în ceea ce privește utilizarea celei mai bune soluții tehnice, a beneficiilor statului român dar și a soluțiilor de reducere a emisiilor nocive pentru mediu”.

Cei șase europarlamentari solicită premierului Ungureanu “blocarea de urgență a proiectului minier cu cianuri, prin suspendarea procesului de avizare până la pronunțarea unei comisii de experți independenți, departe de influențele banilor companiilor direct interesate de începerea acestui proiect. Singurele principii care trebuie să conteze în luarea deciziei privind Roșia Montană trebuie să fie adevarul, interesul național și dezvoltarea durabilă a regiunii”.

Spania: Mii de persoane au cerut un referendum pentru reforma Constituţiei

Mii de persoane au participat duminică la manifestaţii convocate în 30 de oraşe din Spania, în semn de protest faţă de reforma Constituţiei, după ce principalele partide spaniole, PP şi PSOE, au fost de acord ca legea fundamentală să fie modificată cu introducerea unei limite de deficit şi pentru cheltuielile publice. Potrivit postului public de televiziune, protestul a fost organizat de Democracia Real Ya (democraţie reală, acum) şi mişcarea 15-M.

În Madrid, marşul s-a desfăşurat sub sloganul "Nu acestei reforme a Constituţiei. Niciun pas înapoi!", pe străzile centrale ale capitalei spaniole, care s-a încheiat cu o adunare în Puerta del Sol.

La Barcelona, manifestanţii au mers prin centrul oraşului, până la prefectură, iar pe durata marşului a fost citit un manifest. Protestatarii şi-au arătat criticile şi faţă de reformele de pe piaţa muncii, recent aprobate de executivul spaniol.

În alte oraşe, precum Valencia, Alicante, Zaragoza, Bilbao, San Sebastián, Sevilla, Málaga, Jerez, Jaén, A Coruńa, Vigo ori Tenerife, au avut loc proteste asemănătoare.

Manifestanţii, care consideră că reforma va afecta serviciile publice şi statul bunăstării, au cerut convocarea unui referendum pentru votarea modificării Constituţiei, iar pe reţelele sociale şi internet, aceştia au strâns 80.000 de semnături în favoarea acestei cerinţe.

Constituţia nu prevede convocarea unei consultări populare pentru reformarea articolului în cauză, cu numărul 135, pentru că nu afectează drepturile fundamentale. În schimb, un referendum poate fi convocat dacă îl cer 10% din deputaţi sau senatori.

În scurt timp încep formalităţile parlamentare pentru reformarea Constituţiei, astfel că aceasta ar putea fi aprobată de Congresul Deputaţilor chiar săptămâna aceasta. PSOE şi PP au decis stabilirea unei discipline pentru păstrarea echilibrului bugetar al administraţiei publice, la nivel central şi al comunităţilor autonome spaniole. Constituţia amendată nu va conţine o cifră exactă a deficitului maxim acceptat, iar limita, de 0,4% din PIB, pentru deficitul structural maxim, va fi cuprinsă într-o viitoare lege organică, care trebuie aprobată până la 30 iunie 2012

Ştire preluată de la: Agerpres