Vreţi să vă mutaţi în UE? Acum, cu doar câteva clicuri, aveţi acces la sfaturi utile în acest sens

Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a lansat „Portalul UE privind imigraţia”, un site internet cu informaţii practice pentru resortisanţii străini care sunt interesaţi să se mute în UE.

Site-ul, ec.europa.eu/immigration, se adresează şi migranţilor care se află deja pe teritoriul UE şi care ar dori să se mute dintr-un stat membru în altul. Site-ul oferă informaţii specifice pentru fiecare categorie de migranţi cu privire la procedurile aplicate în materie de migraţie în toate cele 27 de state membre.

Portalul UE privind imigraţia constituie un prim punct de acces la informaţii actualizate şi practice privind procedurile şi politicile în materie de imigraţie existente la nivelul UE şi la nivel naţional. Lucrătorii, cercetătorii, studenţii şi cei care doresc să se alăture familiei lor care se află deja în UE pot găsi aici informaţii adaptate nevoilor lor cu privire la statul membru în care ar fi interesaţi să se mute. Portalul cuprinde şi linkuri directe către site-urile autorităţilor naţionale în domeniul imigraţiei. Utilizatorii pot, de asemenea, găsi informaţii clare cu privire la drepturile lor şi să afle dacă au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul UE.

Portalul UE privind imigraţia explică modalităţile legale de trecere a frontierei înspre UE şi descrie riscurile asociate migraţiei ilegale, de exemplu traficul şi contrabanda. Migranţii şi potenţialii migranţi vor găsi aici şi o listă cuprinzătoare de organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale pe care le pot contacta pentru a solicita asistenţă. În plus, organizaţiile de sprijinire a migranţilor, precum şi autorităţile din domeniul imigraţiei, serviciile de ocupare a forţei de muncă şi cadrele universitare pot, la rândul lor, beneficia de informaţiile detaliate accesibile prin intermediul acestui site.

Portalul UE privind imigraţia este accesibil în limbile engleză şi franceză la adresa: http://ec.europa.eu/immigration/

Sunt în pregătire versiunile în limbile arabă şi spaniolă ale site-ului şi se lucrează, de asemenea, la variante de îmbunătăţire a acestuia, pentru a se asigura o mai mare accesibilitate a portalului de pe diferite platforme tehnice. Pentru crearea acestui portal al UE privind imigraţia, Comisia a desfăşurat un vast proces de consultare, la care au participat organizaţii de sprijinire a migranţilor, sindicate, asociaţii patronale şi grupări cu caracter religios din ţările de origine, de tranzit şi de destinaţie.

Astfel de consultări au avut loc în Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Spania şi Mali. 20,1 milioane de cetăţeni ai UE sunt resortisanţi ai unor ţări terţe, reprezentând aproximativ 4 % din totalul populaţiei UE. În 2010, statele membre ale UE şi ţările participante la cooperarea Schengen au eliberat peste 11 milioane de vize. Numărul estimat al persoanelor care fac obiectul traficului către sau pe teritoriul UE este de câteva sute de mii în fiecare an.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

Comisia doreşte facilitarea accesului pe teritoriul UE şi consolidarea securităţii frontierelor

Comisia Europeană a adoptat o comunicare care stabileşte principalele opţiuni pentru utilizarea noilor tehnologii în vederea simplificării vieţii străinilor care călătoresc frecvent în Uniunea Europeană (UE) şi a eficientizării monitorizării resortisanţilor ţărilor terţe care trec frontierele.

Iniţiativa „frontiere inteligente” se referă la un sistem de intrare/ieşire (EES) care ar înregistra data şi punctul de intrare, precum şi durata autorizată a şederii de scurtă durată într-o bază electronică de date, care va înlocui sistemul actual de ştampilare a paşapoartelor. Ulterior, aceste date ar putea fi puse la dispoziţia autorităţilor care efectuează controlul la frontieră şi a autorităţilor responsabile în domeniul imigraţiei;

Totodată, inițiativa propune un program de înregistrare a călătorilor (RTP), care ar simplifica verificările la frontieră pentru anumite categorii de călători frecvenţi din ţările terţe (de exemplu, persoane care călătoresc în interes de afaceri sau membri de familie etc.) care, după ce au făcut obiectul unui control prealabil corespunzător, pot intra în UE prin folosirea unor porţi automate. Astfel, în fiecare an , 4 până la 5 milioane de călători ar profita de accelerarea trecerii frontierei, ceea ce ar încuraja investiţiile în sisteme moderne şi automate de control la frontieră (de exemplu, în baza paşapoartelor electronice) în principalele puncte de intrare şi ieşire din UE.

„Uniunea trebuie să continue procesul de modernizare a gestionării frontierelor sale externe şi să se asigure că spaţiul Schengen este mai bine pregătit să facă faţă provocărilor viitoare”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.

Punerea în aplicare a acestor sisteme trebuie analizată prin prisma valorii lor adăugate, a implicaţiilor tehnologice şi a celor privind protecţia datelor, precum şi a costurilor.

În prezent, Comisia va discuta despre toate aceste elemente împreună cu Parlamentul European, Consiliul şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor. Ulterior, va prezenta propuneri legislative în cursul anului viitor.

Sursa: Reprezentanța Comisiei

De ce pleacă românii la muncă în străinătate. Pentru că "România e săracă, mizeră, coruptă şi lipsită de oportunităţi"

Românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale sunt doar în străinătate, România fiind considerată "săracă, mizeră, coruptă, prost condusă şi lipsită de oportunităţi".

Persoanele care cred că migraţia pentru muncă în străinătate a crescut în 2010 consideră că acest fenomen este cauzat de înrăutăţirea situaţiei din România în perioada de criză şi de dezamăgirea faţă de viaţa şi oportunităţile din ţară.

"Aproape toate aceste persoane împărtăşesc opinia că oamenii sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi‑au pierdut locurile de muncă şi/sau li s‑au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale sunt doar peste hotare, România fiind «săracă», «mizeră», «coruptă», «prost condusă» şi «lipsită de oportunităţi»", se arată în studiul "Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă româneşti, prezentat marţi de Friedrich Ebert Stiftung.

Iniţiatorii studiului au precizat că toate categoriile de populaţie împărtăşesc aceeaşi opinie, că migraţia mai degrabă "contribuie la dezvoltarea României" şi "ajută persoanele care pleacă să vadă cum se trăieşte în alte ţări", dar şi că "migraţia destramă familiile", "face ca oamenii să fie interesaţi doar de bani" şi accentuează inegalităţile sociale între săraci şi bogaţi.

Românii pleacă în străinătate pentru bani, indiferent de vârstă, gen, nivel de educaţie, ocupaţie, arătând că "aici nu poţi câştiga un ban decent" şi "nu‑ţi poţi face un viitor".

Migranţii reveniţi în ţară se împart în două grupuri: 63 la sută sunt mulţumiţi că s‑au întors în ţară, în principal pentru că "sunt acasă, alături de familie" şi 35 la sută sunt nemulţumiţi, pentru că veniturile sunt prea mici, locurile de muncă lipsesc, iar "în ţară se trăieşte greu".

"Migranţii reveniţi consideră că trăiesc «mai prost» sau «mult mai prost» în România decât în străinătate, pentru că veniturile sunt insuficiente, situaţia generală din România este caracterizată de «sărăcie», «corupţie», «legi proaste», «lipsă de oportunităţi» şi lipsă a locurilor de muncă. Foarte puţini «trăiesc mai bine» şi asta pentru că «sunt acasă, cu familia»", se mai arată în studiu.

Studiul a fost realizat în 2010 în 71 de comune şi 30 de municipii şi oraşe din judeţele Braşov, Călăraşi, Dolj, Maramureş, Neamţ şi Vaslui. În total au fost intervievaţi 2.974 de români din ţară şi 980 de migranţi.

Știre preluată de la: Mediafax