Miniştrii de Finanţe din UE vor analiza noi măsuri de stimulare a creşterii economice

Miniştrii de Finanţe din UE vor discuta marţi dacă statele membre cu o situaţie mai solidă a finanţelor publice pot adopta măsuri pentru stimularea economiei în spaţiul comunitar.

Potrivit Wall Street Journal, dezbaterea ar putea marca o schimbare a politicii adoptate în octombrie 2009, de a cere ţărilor UE să înceapă să-şi reducă deficitele în 2011. Întrucât creşterea economică postcriză este mult mai lentă decât se anticipa, UE se află sub presiune din partea FMI şi a Statelor Unite pentru a lua în calcul noi măsuri de sprijinire a economiei.

Comisia Europeană a cerut discutarea acestui subiect la reuniunea de marţi, au afirmat diplomaţi europeni. Astfel, ţările care nu încalcă limita de 3% pentru deficit bugetar ar putea permite unor programe guvernamentale să opereze fără restricţii.

Asta înseamnă că ţările cu cea mai solidă situaţie financiară, Germania, Olanda, Suedia, Finlanda şi Luxemburg, ar putea avea surplusuri bugetare mai mici sau deficite mai mari decât se anticipa, au adăugat oficialii citaţi.

"Există ţări pentru care consolidarea fiscală nu este la fel de utilă precum pentru alţii", a spus un diplomat.

Unele ţări, precum Italia, se tem însă că dezbaterea ar putea determina pieţele financiare să se îndoiască de angajamentul statelor mai slabe financiar din UE de a-şi reduce deficitele, a spus o altă sursă apropiată discuţiilor.

Planul, dacă ar fi adoptat de ţările cu finanţe solide, nu ar avea un impact prea mare asupra economiei, având în vedere că majoritatea guvernelor din spaţiul comunitar îşi reduc deficitele bugetare în acest an şi vor continua şi în 2012.

Miniştrii de Finanţe din zona euro, care se vor întâlni luni, vor analiza măsuri de austeritate propuse de Grecia pentru acordarea următoarei tranşe de ajutor financiar extern. În mare, FMI şi zona euro consideră că noile măsuri propuse sunt mulţumitoare, însă exercită presiuni asupra guvernului de la Atena pentru deschiderea sectorului serviciilor, a spus un oficial european.

Știre preluată de la: Mediafax

Bugetul UE: Nouă ţări declară război majorării cheltuielilor comunitare pentru 2014-2020

Nouă ţări europene, printre care Franţa, Germania şi Marea Britanie, vor aduce luni la cunoştinţa Comisiei Europene că nivrlul propunerii sale pentru viitorul buget al UE (perioada 2014-2020) este prea ridicat în contextul austerităţii generalizate, au făcut cunoscut surse diplomatice, citate de AFP.

'Propunerea Comisiei Europene este prea ridicată. Majorarea cheltuielilor în viitorul cadrul multianual este evident excesivă în raport cu ce este necesar pentru stabilizarea bugetului UE', se arată în proiectul de declaraţie comună ce urmează să fie dat publicităţii luni.

Miniştrii afacerilor europene din Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Suedia şi Marea Britanie vor aproba acest document în cursul unei întâlniri ce va avea loc, luni, la Bruxelles, înaintea reuniunii lor cu omologii din ţările membre ale UE.

Toate aceste state au deja statut de contributor net la bugetul Uniunii Europene, cu alte cuvinte contribuie cu fonduri mai mari decât cele primite, ori sunt pe cale să-l obţină. Din acest motiv, doresc în mod deseobit să limiteze cheltuielile pe viitor, a subliniat o sursă diplomatică.

Bruxellesul a propus plafonarea cheltuielilor la 1,05 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) european - 1.025 miliarde euro - pentru perioada 2014-2020, fapt ce ar marca o stabilizare în raport cu perioada în curs ce se încheie la sfârşitul lui 2013.

Comisia Europeană a prevăzut adăugarea unor cheltuieli extrabugetare în valoare de 58,3 miliarde euro pentru a finanţa dosare cruciale, cum ar fi ajutorul pentru dezvoltare, proiectul reactorului nuclear ITER, Galileo şi mai multe fonduri de ajutorare sau de criză pentru a permite UE să reacţioneze în situaţii imprevizibile, îndeosebi în sectorul agricol.

Valoarea reală a propunerii se cifrează la 1083,3 miliarde euro, 1,11 la sută din PIB-ul european şi o creştere de 5 la sută.

Ştire preluată de la: Capital

Miniştrii de finanţe din Germania şi Franţa se pun de acord asupra planului Merkel-Sarkozy

Miniştrii de finanţe din Germania şi Franţa se vor întâlni marţi - la o săptămână după summitul de criză dintre Paris şi Berlin - pentru a-şi pune de acord propunerile destinate să întărească o Zonă euro care n-a ieşit încă din dificultate, de la taxa pe tranzacţii la ''regula de aur'' bugetară, relatează luni AFP.

Francezul François Baroin îl va primi pe omologul său german Wolfgang Schaeuble la ora locală 10,00 /8,00 GMT/ la Bercy /sediul Ministerului francez de Finanţe/ ''pentru a pune în practică deciziile ambiţioase luate'' pe 16 august de preşedintele Nicolas Sarkozy şi cancelarul Angela Merkel, a anunţat ministerul francez de resort, fără să precizeze dacă cei doi miniştri se vor adresa presei după întrevedere.

Dosarul cel mai urgent este taxa pe tranzacţiile financiare: cei doi miniştri urmează să-şi prezinte propunerea comună omologilor lor europeni la începutul lunii septembrie. Or, ''foaia de parcurs'' dată de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy este vagă, deoarece ea nu precizează nici impozitul, nici baza de calcul, nici întinderea geografică a acestei viitoare ''taxe Tobin'' şi nici atât un calendar privind intrarea ei în vigoare.

În timp ce acest subiect este la ordinea zilei şi pentru G-20, a cărui preşedinţie este deţinută de Franţa până la începutul lunii noiembrie, dezbaterea privind alocarea acestor viitoare încasări nici n-a fost abordată: reducerea datoriei ? buget european ? ajutor pentru dezvoltarea ţărilor sărace ?

Wolfgang Schaeuble şi François Baroin trebuie, de asemenea, să se pună de acord în privinţa ''regulii de aur'' bugetare, o măsură destinată să favorizeze reinstaurarea echilibrului conturilor publice, pe care Parisul şi Berlinul vor ca cele 17 ţări membre ale Zonei euro s-o înscrie în Constituţia lor.

Dezbaterea este atât politică, cât şi tehnică: ''frânarea îndatorării'' în vigoare în Germania diferă de ''regula de aur'' în stil francez, care are puţine şanse să fie adoptată de Parlament din cauza refuzului opoziţiei de stânga, deoarece este nevoie de o majoritate de trei cincimi. Unele ţări, precum Portugalia, au exprimat deja rezerve.

Conţinutul viitoarei ''guvernări a Zonei euro'', dorită de cele două principale puteri europene, urmează să fie şi el definitivat, după ce absenţa detaliilor i-a lăsat nemulţumiţi pe investitori.

În fine, un subiect mai puţin urgent dar tot atât de spinos, miniştrii trebuie să lucreze la un viitor impozit pe societăţi comun în cele două ţări, în vederea formulării de propuneri la începutul lunii 2012.

Cei doi miniştri ar urma să profite de această întâlnire pentru a evalua ameninţările care planează asupra relansării mondiale, după ce creşterea economică s-a oprit brusc în primăvară în Franţa, ca şi în Germania.

Ştire preluată de la: Capital