PE a votat o rezoluţie care condamnă ferm website-ul PVV

Parlamentul European (PE) a votat joi, la Strasbourg, cu largă majoritate, o rezoluţie în care condamnă ferm iniţiativa Partidului olandez al Libertăţii (PVV) de a lansa un website unde olandezii sunt încurajaţi să depună plângeri contra cetăţenilor central şi est-europeni prezenţi în Olanda.

''Parlamentul European condamnă cu fermitate site-ul de internet lansat de PVV, deoarece acesta este contrar valorilor fundamentale europene precum demnitatea umană, libertatea, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, şi riscă să distrugă însăşi temelia Uniunii, formată din pluralism, nediscriminare, toleranţă, dreptate, solidaritate şi libera circulaţie. PE consideră că site-ul PVV reprezintă o iniţiativă rău intenţionată, care urmăreşte să creeze disensiuni în societate şi să obţină avantaje politice în detrimentul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est'', relevă rezoluţia PE.

Eurodeputaţii îi solicită premierului olandez Matk Rutte ca în numele guvernului olandez să condamne şi să se distanţeze de această iniţiativă deplorabilă şi subliniază, în plus, obligaţia tuturor guvernelor Uniunii Europene de a garanta dreptul la libera circulaţie şi dreptul la nediscriminare. PE îi mai cere ''guvernului olandez să nu treacă cu vederea politicile Partidului olandez al Libertăţii, care sunt în contradicţie cu valorile fundamentale ale UE, şi le solicită autorităţilor olandeze să investigheze dacă iniţiativa PVV a avut ca rezultat incitarea la ură şi discriminare''.

Guvernul olandez este chemat să răspundă rapid scrisorilor trimise de Comisia Europeană referitoare la legislaţia avută în vedere, care ar putea încălca directiva 38/2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii UE şi membrii familiilor acestora şi să dea curs solicitărilor formulate de Parlamentul European în rezoluţiile sale.

De asemenea, ''Parlamentul European invită Consiliul European să condamne oficial site-ul PVV deoarece subminează aceste drepturi şi reprezintă un afront la valorile şi principiile europene'' şi solicită ''Comisiei şi Consiliului să depună toate eforturile posibile pentru a opri răspândirea atitudinilor xenofobe, cum ar fi cele exprimate pe acest site de internet, şi să asigure implementarea efectivă a Deciziei-cadru privind rasismul şi xenofobia în toate statele membre''.

Rezoluţia PE accentuează că lucrătorii din ţările care au aderat la UE în 2004 şi 2007 au avut un impact pozitiv asupra economiei statelor membre şi nu au provocat perturbări serioase în pieţele muncii, având o contribuţie semnificativă la creşterea economică susţinută din UE.

Documentul aminteşte, printre altele, că în ultimii ani, sprijinul activ al politicii guvernamentale olandeze pentru integrarea europeană a scăzut simţitor, fapt demonstrat de poziţia actualului guvern olandez faţă de chestiuni precum lărgirea spaţiului Schengen şi libera circulaţie a lucrătorilor.

În rezoluţie este amintit faptul că la începutul lunii februarie PVV a lansat website-ul 'Meldpunt Midden en Oost Europeanen', îndemnând oamenii să relateze nemulţumirile determinate de 'migraţia masivă de forţă de muncă' a 'cetăţenilor din Europa Centrală sau de Est', în special polonezi, români şi bulgari şi că oamenii sunt întrebaţi, îndeosebi, dacă au întâmpinat vreo problemă legată de comportamente antisociale şi dacă şi-au pierdut locul de muncă în favoarea unuia dintre aceşti cetăţeni.

Știre preluată de la: Agerpres

Reding: CE are îngrijorări serioase privind site-ul PVV. Autorităţile olandeze să facă anchetă

Vicepreşedintele CE, Viviane Reding, comisar pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, a declarat, marţi, în Parlamentul European, că există îngrijorări serioase la nivelul Comisiei faţă de site-ul PVV şi a cerut autorităţilor olandeze o anchetă completă asupra legalităţii acestuia.

"CE are îngrijorări serioase legate de site-ul PVV. L-am condamnat personal pentru că reprezintă un apel la intoleranţă, care nu are ce căuta în Europa", a spus Reding, la începutul dezbaterilor din PE pe tema site-ului olandez.

Ea a amintit că face apel la adresa tuturor cetăţenilor olandezi să se distanţeze de acest site şi a explicat că instituţia de specialitate din Olanda - Biroul Antidiscriminare - a primit peste 6.000 de plângeri de la cetăţeni olandezi pe tema acestui site, dar şi că multe partide politice din Olanda s-au disociat de acest site.

"Salut faptul că partidele politice europene au ridicat vocea împotriva acestui site", a mai spus Reding.

Ea a enumerat numeroasele mesaje de condamnare la adresa acestui site.

"Este inacceptabil ca cetăţenii UE să devină ţinta unor atitudini xenofobe şi de intoleranţă, pentru că şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie. Cetăţenii celor 27 de state membre au dreptul să circule liber (...) şi trebuie să se simtă ca acasă în oricare stat decid să se stabiliească, să muncească, să studieze", a mai spus Reding.

Vicepreşedintele CE a adăugat că "autorităţile olandeze trebuie să facă o investigaţie completă asupra legalităţii acestui site, conform legii olandeze şi legii comunitare".

Comisarul european a mai făcut declaraţii şi la finalul dezbaterii din PE. "Fac un apel la autorităţile olandeze pentru a lua toate măsurile necesare pentru a evalua legalitatea acestei pagini de Internet şi să tragă toate consecinţele necesare", a spus ea.

Reding a apreciat că autorităţile de la Haga trebuie să examineze problema din unghiuri diferite. "Mai întâi, avem directiva-cadru împotriva rasismului şi a xenofobiei. Aici, tribunalele naţionale olandeze au obligaţia să stabiliească dacă o situaţie concretă reprezintă o incitare la violenţă sau ură pe baza apartenenţei rasiale, etnice, naţionale. Este foarte clar că CE nu poate să se substituie deciziei unor judecători, care trebuie luată la nivel naţional", a spus Reding.

Ea a adăugat că această problemă trebuie analizată de autorităţile de la Haga şi din perspectiva directivei din 1995 privind protecţia datelor cu caracter personal, amintind că există o instituţie specializată în Olanda responsabilă cu acest subiect.

Reding a mai spus că se bucură de numeroasele opinii exprimate de europarlamentari împotriva site-ului PVV.

"Sunt bucuros că am auzit liderii dintr-un spectru foarte larg unindu-şi forţele pentru a condamna. Cred că putem fi mândri, azi, de PE", a spus ea.

Eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg dezbat, marţi, respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni în contextul lansării site-ului PVV.

Rezoluţia pe această temă va fi supusă votului în sesiunea plenară de joi.

Știre preluată de la: Mediafax

PE organizează o dezbatere privind website-ul xenofob al PVV

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, organizează marţi după-amiază o dezbatere privind website-urile xenofobe şi reacţiile autorităţilor, cu referire precisă la website-ul Partidului olandez al Libertăţii unde cetăţenii olandezi sunt încurajaţi să depună plângeri contra cetăţenilor central şi est-europeni din Olanda.

La dezbatere a fost invitat şi premierul olandez Mark Rutte, care a anunţat însă că nu va veni la Strasbourg. Oficialul olandez a explicat că site-ul PVV este o problemă a unui partid politic şi nu a guvernului olandez.

Proiecte de rezoluţii privind cazul site-ului PVV au fost elaborate de mai multe grupuri europarlamentare, fiind de aşteptat ca în urma negocierilor dintre grupuri să se convină până miercuri asupra unei forme unice a rezoluţiei. Aceasta ar urma să fie supusă la vot joi în plenul Parlamentului European.

În proiectul de rezoluţie elaborat de grupul europarlamentar PPE se cere în termeni fermi premierului olandez şi celorlalţi lideri politici din Olanda să se distanţeze de ''iniţiativa deplorabilă'' a PVV, se solicită guvernului de la Haga să îşi revizuiască 'toleranţa' faţă de politicile PVV care sunt în contradicţie cu valorile UE şi se exprimă îngrijorarea reală că website-ul va genera intoleranţă printre cetăţenii europeni de diferite naţionalităţi.

De asemenea, rezoluţia subliniază că înfiinţarea şi menţinerea site-ului PVV sunt subiect al legislaţiei olandeze şi de aceea cere autorităţilor din ţara respectivă să acţioneze şi stopeze imediat promovarea practicilor discriminatorii prin acest website.

În plus, rezoluţia elaborată de PPE solicită Comisiei Europene să facă tot posibilul pentru a opri răspândirea atitudinilor xenofobe de felul celor exprimate pe site-ul PVV.

Documentul mai solicită guvernului olandez să răspundă rapid scrisorii trimise de Comisia Europeană privind legislaţia vizată ce ar putea încălca directiva europeană 38/2004 referitoare la dreptul cetăţenilor UE şi al membrilor de familie de a se muta şi locui liber în interiorul teritoriului statelor membre.

Știre preluată de la: Agerpres

Guvernul olandez, în pericol. Populiștii vor să dea euro pe gulden

Liderul populiştilor olandezi, Geert Wilders, cere Executivului de la Haga să organizeze un referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la gulden.

Până mai ieri cunoscut pentru ideile sale xenofobe, Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, care a pus şi aşa destule probleme guvernului condus de liberalul Mark Rutte, mai aruncă o bombă pe scena politică olandeză. El a cerut, nici mai mult nici mai puţin decât organizarea unui referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la fosta monedă naţională, guldenul. „Dacă lui Herman van Rompuy (preşedintele Uniunii Europene) i se pare că euro e sexy, noi spunem că guldenul este sexy", a declarat într-o conferinţă de presă Wilders. „Înainte eram foarte mândri de gulden, era cea mai bună monedă din Europa", a continuat liderul populist.

Executivul de la Haga era şi aşa destul de stingher şi de prost văzut la Bruxelles din cauza refuzului de a accepta România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. În plus, premierul Rutte a trebuit să facă faţă şi protestelor venite din partea a zece state din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria şi România) după ce PVV a lansat un site împotriva imigranţilor şi prin intermediul căruia olandezii pot depune plângeri contra românilor, bulgarilor şi polonezilor.

Profitând de criza datoriilor din eurozonă, Geert Wilders a comandat un studiu pe această temă unei agenţii londoneze, Lombard Street Research, cunoscută pentru euroscepticismul său. Şi, deloc surprinzător, din raport reiese că Olanda s-ar descurca mai bine dacă ar părăsi zona euro şi nu ar mai da bani pentru a finanţa fondul de salvare a economiilor periferice din zona euro.

Avantajele şi dezavantajele euro

„Moneda euro nu este în interesul poporului olandez.Vrem să fim stăpânii propriei noastre case şi ai propriei noastre ţări", a mai spus liderul populist. „Dacă Grecia, Portugalia, Spania şi Italia vor fi nevoite să părăsească zona euro, după eşecul fondurilor de salvare, Olanda ar economisi 120 de miliarde de euro în trei ani, dacă ar părăsi zona euro imediat, potrivit studiului.

Dezavantajele euro sunt mai mari decât avantajele: o creştere economică mai lentă şi cheltuieli mai mari, faţă de costurile legate de ratele de schimb şi o creştere a exporturilor, în cazul revenirii la gulden, mai susţine Wilders.

Potrivit liderului populist, olandezii scot din buzunar 2.700 de euro pe an pentru a susţine moneda unică europeană, iar o pierdere de 51 de miliarde de euro cauzată de o ieşire din eurozonă ar putea fi compensată prin refuzul de a plăti pentru salvarea statelor de la periferia euro. 125 de miliarde de euro ar costa statul olandez ajutorul financiar acordat între 2012-2015 Greciei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei.

Charles Dumas, principalul autor al raportului, a declarat că programele de austeritate şi devalorizarea internă nu vor putea să readucă economiile periferice ale Europei la un nivel acceptabil de competitivitate, fapt care va transforma zona euro într-o „uniune de transfer".

Guvernul Rutte, în pericol

Dumas susţine că euro, în loc să ofere beneficii economice, a afectat negativ consumul şi creşterea economică a Olandei, ţară care a rămas în urma altor ţări non-euro precum Suedia sau Elveţia. Mai exact, Olanda a scăzut sub Suedia şi Elveţia după ce a adoptat moneda euro, rata sa de creştere economică scăzând de la 3% la 1,25%.

Acelaşi raport a indicat că ar putea fi nevoie de încă 2.400 de miliarde de euro pentru a ţine în viaţă uniunea monetară în următorii trei ani. Acestă demonstraţie de forţă a PVV nu este inocentă. A avut loc în momentul în care în sânul coaliţiei de guvernare se discută despre un nou plan de austeritate. Publicarea acestui raport survine înainte de o dezbatere parlamentară crucială în legătură cu reducerea deficitului Olandei de la un estimat 4,5%, la 3% convenită în tratatul de disciplină fiscală, reducere care va implica implementarea de măsuri de austeritate.

Actuala coaliţie de guvernământ depinde de susţinerea PVV, iar încercările acestuia din urmă de a alimenta atitudinea din ce în ce mai eurosceptică a populaţiei indică faptul că Wilders nu va fi foarte dispus la negocieri, fapt care pune în primejdie chiar viitorul actualului guvern. Cu 24 de deputaţi din 150 câţi numără Parlamentul olandez, PVV deţine cheia supravieţuirii guvernului condus de Mark Rutte, format din partidul liberal şi creştin-democraţi. Dacă extrema dreaptă îi retrage sprijinul, guvernul olandez poate cădea în orice moment.

Știre preluată de la: Adevărul

Bodu şi un eurodeputat polonez cer cetăţenilor celor 12 noi state UE să boicoteze produsele olandeze

Europarlamentarii PPE Sebastian Bodu şi Jacek Saryusz-Wolski le cer cetăţenilor din cele 12 state care au aderat la UE din 2004 să boicoteze toate produsele provenite din Olanda, ei apreciind că acesta este răspunsul potrivit pentru extremismul promovat de Haga.

"Ne simţim profund lezaţi şi chiar ameninţaţi de atitudinea partidului olandez PVV, un susţinător al Guvernului actual. Premierul olandez a refuzat să se dezică de site-ul anti-imigranţi din Europa Centrală şi de Est promovat de PVV şi de politica acestui partid, în general", scriu cei doi eurodeputaţi.

Ei consideră că Guvernul olandez trebuie să primească un mesaj foarte clar din partea celor 100 de milioane de cetăţeni europeni care au exact aceleaşi drepturi precum cei olandezi.

"Facem astfel apel la boicotarea tuturor produselor olandeze în toate cele 12 state ale UE devenite membre după 2004. Atunci când diplomaţia eşuează, este dreptul cetăţenilor să intervină în mod direct, prin mijloace democratice, precum dreptul consumatorului de a alege. Este nevoie să dăm un semnal unit Guvernului olandez şi partidului radical căruia îi sunt tolerate acţiunile extremiste. Trebuie să arătăm Olandei că are nevoie de noi la fel de mult cum noi avem nevoie să aparţinem spaţiului comunitar", se arată în scrisoarea celor doi, remisă, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

Ei încurajează cetăţenii din Europa Centrală şi de Est să verifice întotdeauna provenienţa produselor pe care le cumpără.

"Putem trăi fără ele, mai ales că altele, la fel de bune sunt disponibile oricând. Iată câteva din principalele produse olandeze pe care vă invităm să le ignoraţi până când acest partid va fi izolat politic: Shell, Heineken, Dove, TNT, Amstel, Lipton, Rexona, Knorr, Axe, Wolters Kluwer, Tom Tom şi lista rămâne deschisă. În acest fel poate reuşim şi o implicare a companiilor care produc şi vând aceste produse în rezolvarea acestei probleme, implicare care ar fi trebuit, în mod normal, să intervină de la primele derapaje", mai scriu cei doi eurodeputaţi.

Sebastian Bodu şi Jacek Saryusz-Wolski apreciază că "un boicot al produselor olandeze venit din partea a 100 de milioane de consumatori este răspunsul potrivit pentru extremismul promovat de Olanda". "Va transmite un mesaj clar către Guvernul său că nu suntem cetăţeni de mâna a doua şi, mai mult, că noi contăm. Dacă olandezii nu ne vor pe noi, nici noi nu vrem produsele lor", mai scriu cei doi.

Totodată, ei le amintesc cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est că, vreme de aproape jumătate de secol, au trăit departe de Europa Occidentală şi valorile ei democratice. "Atunci când Uniunea Europeană ne-a deschis larg braţele şi ne-a primit, pe unii în 2004 şi pe alţii în 2007, după eforturi uriaşe făcute pe drumul integrării, am crezut că nu ne vom mai simţi nicicând excluşi, că vom fi parte a unei mari familii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi cu care vom împărţi şi bune şi rele", spun cei doi în scrisoarea citată.

Sebastian Bodu este europarlamentar PDL, membru al grupului PPE şi vicepreşedinte al Comisiei de Afaceri Juridice a PE. Jacek Saryusz-Wolski este şeful delegaţiei poloneze a grupului PPE din PE.

Acesta nu este primul apel la boicotarea produselor olandeze. Preşedintele Traian Băsescu a făcut cumpărături, la începutul lunii decembrie, într-un supermarket din Bucureşti, declarând, la plecare, pentru RTv, că a încercat să evite să cumpere zarzavaturi olandeze, el adăugând: "Cred că este bine să nu cumpărăm zarzavaturi olandeze". Câteva zile mai târziu, europarlamentarul olandez Esther de Lange (PPE) anunţa că le va oferi colegilor săi români din cadrul PE câte un coş cu legume olandeze, ca răspuns la remarca preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu zarzavaturile importate din această ţară.

Întrebat atunci despre gestul colegei sale, Bodu declara pentru Mediafax că este "ridicol".

"Nu am primit nimic dar mi se pare că este un gest populist şi cabotin. Problema nu este dacă preşedintele cumpără sau nu produse olandeze. Problema este că, în mod abuziv, Olanda ne blochează accesul la Spaţiul Schengen. Eu prefer produsele româneşti, dar din alte motive. Dacă ar fi după mine, aş da un semnal de boicotare a tuturor produselor olandeze, dar până la urmă fiecare are dreptul de a cumpăra produse de oriunde. Ideea este însă că gestul mi se pare ridicol", a comentat Sebastian Bodu.

Site-ul Partidului Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders îndeamnă olandezii să semnaleze "dificultăţi" pe care le întâmpină din cauza afluxului de imigranţi din Europa de Est.

Știre preluată de la: Mediafax