Franţa şi Marea Britanie salută acordul european de susţinere a băncilor spaniole

Premierul francez Jean-Marc Ayrault a declarat că ajutorul european propus Spaniei este o decizie bună care trebuie urmată de alte măsuri de relansare a creşterii economice în Europa, iar ministrul britanic de Externe, William Hague, a salutat la rândul său acordul.

"Decizia care a fost luată pentru susţinerea Spaniei este bună, dar trebuie să fie urmată de altele, pentru relansarea creşterii economice şi redarea încrederii europenilor", a declarat Ayrault.

Ministrul britanic de Externe a spus la rândul său că Marea Britanie nu va înceta să ceară zonei euro măsuri decisive de combatere a crizei datoriilor.

"Salutăm ceea ce am auzit referitor la împrumutul zonei euro pentru sistemul bancar spaniol. Nu am încetat să cerem zonei euro să ia măsuri decisive pentru stabilizare, în special o susţinere a sectorului bancar de către Banca Centrală Europeană, o colaborare a ţărilor din zona euro pentru o mai mare convergenţă fiscală, de exemplu prin introducerea obligaţiunilor comune", a spus Hague la televiziunea Sky News.

Spania, a patra mare economie din zona euro, a obţinut sâmbătă un acord al zonei euro pentru un împrumut de maxim 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea şi restructurarea băncilor.

Premierul spaniol Mariano Rajoy s-a declarat duminică satisfăcut de acest ajutor, pentru care a susţinut că a făcut presiuni asupra partenerilor europeni, şi nu invers, evitând totodată o intervenţie externă la nivelul întregii economii.

Ştire preluată de la: Mediafax

Guvernul olandez, în pericol. Populiștii vor să dea euro pe gulden

Liderul populiştilor olandezi, Geert Wilders, cere Executivului de la Haga să organizeze un referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la gulden.

Până mai ieri cunoscut pentru ideile sale xenofobe, Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, care a pus şi aşa destule probleme guvernului condus de liberalul Mark Rutte, mai aruncă o bombă pe scena politică olandeză. El a cerut, nici mai mult nici mai puţin decât organizarea unui referendum pentru renunţarea la moneda unică europeană şi revenirea la fosta monedă naţională, guldenul. „Dacă lui Herman van Rompuy (preşedintele Uniunii Europene) i se pare că euro e sexy, noi spunem că guldenul este sexy", a declarat într-o conferinţă de presă Wilders. „Înainte eram foarte mândri de gulden, era cea mai bună monedă din Europa", a continuat liderul populist.

Executivul de la Haga era şi aşa destul de stingher şi de prost văzut la Bruxelles din cauza refuzului de a accepta România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. În plus, premierul Rutte a trebuit să facă faţă şi protestelor venite din partea a zece state din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria şi România) după ce PVV a lansat un site împotriva imigranţilor şi prin intermediul căruia olandezii pot depune plângeri contra românilor, bulgarilor şi polonezilor.

Profitând de criza datoriilor din eurozonă, Geert Wilders a comandat un studiu pe această temă unei agenţii londoneze, Lombard Street Research, cunoscută pentru euroscepticismul său. Şi, deloc surprinzător, din raport reiese că Olanda s-ar descurca mai bine dacă ar părăsi zona euro şi nu ar mai da bani pentru a finanţa fondul de salvare a economiilor periferice din zona euro.

Avantajele şi dezavantajele euro

„Moneda euro nu este în interesul poporului olandez.Vrem să fim stăpânii propriei noastre case şi ai propriei noastre ţări", a mai spus liderul populist. „Dacă Grecia, Portugalia, Spania şi Italia vor fi nevoite să părăsească zona euro, după eşecul fondurilor de salvare, Olanda ar economisi 120 de miliarde de euro în trei ani, dacă ar părăsi zona euro imediat, potrivit studiului.

Dezavantajele euro sunt mai mari decât avantajele: o creştere economică mai lentă şi cheltuieli mai mari, faţă de costurile legate de ratele de schimb şi o creştere a exporturilor, în cazul revenirii la gulden, mai susţine Wilders.

Potrivit liderului populist, olandezii scot din buzunar 2.700 de euro pe an pentru a susţine moneda unică europeană, iar o pierdere de 51 de miliarde de euro cauzată de o ieşire din eurozonă ar putea fi compensată prin refuzul de a plăti pentru salvarea statelor de la periferia euro. 125 de miliarde de euro ar costa statul olandez ajutorul financiar acordat între 2012-2015 Greciei, Italiei, Portugaliei şi Spaniei.

Charles Dumas, principalul autor al raportului, a declarat că programele de austeritate şi devalorizarea internă nu vor putea să readucă economiile periferice ale Europei la un nivel acceptabil de competitivitate, fapt care va transforma zona euro într-o „uniune de transfer".

Guvernul Rutte, în pericol

Dumas susţine că euro, în loc să ofere beneficii economice, a afectat negativ consumul şi creşterea economică a Olandei, ţară care a rămas în urma altor ţări non-euro precum Suedia sau Elveţia. Mai exact, Olanda a scăzut sub Suedia şi Elveţia după ce a adoptat moneda euro, rata sa de creştere economică scăzând de la 3% la 1,25%.

Acelaşi raport a indicat că ar putea fi nevoie de încă 2.400 de miliarde de euro pentru a ţine în viaţă uniunea monetară în următorii trei ani. Acestă demonstraţie de forţă a PVV nu este inocentă. A avut loc în momentul în care în sânul coaliţiei de guvernare se discută despre un nou plan de austeritate. Publicarea acestui raport survine înainte de o dezbatere parlamentară crucială în legătură cu reducerea deficitului Olandei de la un estimat 4,5%, la 3% convenită în tratatul de disciplină fiscală, reducere care va implica implementarea de măsuri de austeritate.

Actuala coaliţie de guvernământ depinde de susţinerea PVV, iar încercările acestuia din urmă de a alimenta atitudinea din ce în ce mai eurosceptică a populaţiei indică faptul că Wilders nu va fi foarte dispus la negocieri, fapt care pune în primejdie chiar viitorul actualului guvern. Cu 24 de deputaţi din 150 câţi numără Parlamentul olandez, PVV deţine cheia supravieţuirii guvernului condus de Mark Rutte, format din partidul liberal şi creştin-democraţi. Dacă extrema dreaptă îi retrage sprijinul, guvernul olandez poate cădea în orice moment.

Știre preluată de la: Adevărul

BNR: Monedă din argint dedicată aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro

Banca Naţională pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 30 ianuarie 2012, o monedă din argint dedicată aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro.

Potrivit unui comunicat al BNR, moneda are o valoare nominală de 10 lei, formă rotundă, diametrul de 37 de milimetri, cantul zimţat şi greutatea de 31,103 grame.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 365 de lei.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 de bucăţi.

Aversul monedei dedicate aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor prezintă câteva monumente reprezentative pentru România, dispuse circular, peste care se suprapune conturul hărţii României. În centru este stema ţării, valoarea nominală "10 LEI", anul de emisiune "2012" şi inscripţia "ROMANIA".

Reversul prezintă o compoziţie care sugerează moneda unică europeană şi importanţa acesteia pentru mediul de afaceri, populaţie, comerţ, cercetare şi industrie, precum şi anii "2002", "2012". La exterior este inscripţia circulară "10 ANI DE LA INTRODUCEREA BANCNOTELOR SI MONEDELOR EURO".

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Monedele din argint dedicate aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Ştire preluată de la: Agerpres

Michel Barnier: Euro va rămâne o monedă globală în ciuda crizei datorilor şi a retrogradărilor de rating

Euro va rămâne o monedă globală, iar zona euro îşi va reveni din criza datoriilor, a declarat luni, la Hong Kong, comisarul european pentru piaţa internă Michel Barnier, relatează EUbusiness.

Barnier şi-a reiterat totodată surprinderea faţă de decizia de săptămâna trecută a agenţiei Standard&Poor's de a retrograda nouă ţări din zona euro, spunând că cele 17 state membre din uniunea monetară au făcut 'paşi uriaşi' spre restabilirea încrederii.

"Să ne înţelegem: aceasta nu este o criză a euro ca monedă", le-a spus el participanţilor la Forumul Financiar Asiatic, o adunare de lideri bancari şi din domeniul finanţelor din Hong Kong.

"Euro va supravieţui. În ultimii zece ani euro s-a dovedit a fi o adevărată monedă globală. Şi, în ciuda dificultăţilor, rămâne puternică", a declarat Barnier. "Adevărata criză cu care se confruntă zona euro în prezent este una de încredere. Unitatea noastră politică şi determinarea şi abilitatea de a corecta ce este greşit sunt puse la încercare", a adăugat el.

Standard & Poor's a retrogradat vineri nouă state din zona euro, printre care Franţa şi Austria, din cauza îngrijorărilor faţă de nivelurile ridicate ale datoriei guvernamentale şi ale costurile de finanţare.

Agenţia financiară a precizat că răspunsul decidenţilor politici europeni la criză, inclusiv rezultatul summitului de luna trecută, 'ar putea fi insuficient pentru a rezolva pe deplin actuala tensiune din zona euro'.

Michel Barnier a spus că agenţiile de rating trebuie 'să ţină cont de eforturile fără precedent depuse de guverne' pentru depăşirea crizei. El s-a declarat 'surprins încă o dată de momentul pe care îl aleg agenţiile pentru a face astfel de anunţuri' şi a făcut apel la o transparenţă mai mare asupra modului în care acestea ajung la astfel de decizii.

"Aş fi vrut ca aceste agenţii de rating să fi semnalat că există o problemă în urmă cu cinci sau şase ani, nu acum", a declarat el presei pe marginea forumului.

"Vreau să mă asigur că atunci că fac astfel de anunţuri ele iau pe deplin în considerare eforturile depuse de guverne", a adăugat comisarului european.

Chiar şi aşa, el a spus că nu vrea să minimalizeze gravitatea ameninţării la adresa stabilităţii economice europene. "Trebuie să evităm o altă recesiune economică mai puternică şi efectele dezastruoase pentru economia reală", a spus el, adăugând că criza datoriilor suverane 'se revarsă' asupra pieţei de împrumut interbancare.

Știre preluată de la: Agerpres

Barroso, încrezător în voinţa liderilor europeni de a găsi o soluţie la criza euro

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi-a manifestat marţi încrederea în voinţa politică a liderilor Uniunii Europene de a găsi o soluţie pentru criza zonei euro, în pofida preocupărilor că nu vor reuşi să oprească o întoarcere a recesiunii şi încă o criză a băncilor, transmite Reuters.

'Cred că o vom rezolva. S-au făcut deja multe şi suntem în plin proces de finalizare a unei arhitecturi extrem de complexe. Pot să vă spun foarte sincer că apreciez că există o puternică hotărâre a liderilor din zona euro şi din statele membre de a susţine stabilitatea financiară a eurozonei şi a monedei unice', a afirmat Barroso în cadrul unui discurs la Universitatea naţională a Australiei din capitala Canberra.

El a menţionat că principala provocare pentru Europa o reprezintă în acest moment consolidarea fiscală.

Barroso a insistat totodată că euro rămâne o monedă stabilă şi credibilă.

Ulterior, la un eveniment în metropola Sydney, şeful Comisiei Europene a dat asigurări că nu există planuri de creare a unei agenţii unice de rating europene, deşi unii politicieni susţin că actualele agenţii de această specialitate sunt antieuropene.

'Nu avem intenţia de a crea niciun fel de agenţie publică de rating. Ceea ce încercăm să facem este să punem în aplicare reforme care sunt necesare şi, fireşte, să reducem nivelul datoriei statelor europene', a declarat Barroso

'Fie că suntem de acord sau nu cu toate deciziile agenţiilor de evaluare financiară, un lucru e sigur: trebuie să reducm deficitele pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor noastre publice', a spus preşedintele CE, la un dejun de afaceri.

Duminică, un înalt responsabil spaniol al Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat că principalele trei agenţii de rating sunt supuse unor 'conflicte de interese flagrante' şi a adăugat că este nevoie de concurenţă pentru ca acest sector să fie mai eficient, informează AFP.

Întrebat în legătură cu posibilitatea de a crea agenţii de evaluare europene pentru a le concura pe cele trei mari agenţii (Standard & Poor's, Moody's şi Fitch), Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru al Consiliului executiv al BCE, a afirmat că 'este posibil şi dezirabil de a avea mai multe agenţii de rating pentru a exista o concurenţă, lucru care nu se întâmplă în prezent'.

În raportul său publicat marţea trecută, S&P a estimat că Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro va creşte cu 1,7% în 2011 şi 1,5% în 2012, în scădere faţă de estimările din luna iulie care mizau pe o creştere de 1,9% respectiv 1,8%

Preşedintele Comisiei Europene şi comisarul european pentru schimbări climatice Connie Hedegaard efectuează un turneu în Australia şi Noua Zeelandă, în cursul căruia vor participa, la Wellington, la Conferinţa insulelor din Pacific.

Ştire preluată de la: Agerpres