Taxa pe tranzacţiile financiare ar reduce contribuţia României la bugetul UE cu peste 600 milioane de euro

Aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivelul Uniunii Europene ar reduce contribuţia României la bugetul comunitar cu peste 600 de milioane de euro în 2020, potrivit estimărilor Comisiei Europene, făcute publice joi pentru prima dată.

Comisia estimează că, în 2020, contribuţia naţională a României la bugetul Uniunii Europene ar urma să fie redusă cu 634 milioane de euro, în cazul adoptării unei taxe pe tranzacţiile financiare de la 1 ianuarie 2014.

Estimările Bruxellesului mai relevă că, la nivelul UE, contribuţia totală a statelor membre ar fi redusă cu 50%, echivalentul a 54 de miliarde de euro în 2020.

Comisia precizează că două treimi din veniturile obţinute în urma aplicării taxei pe tranzacţiile financiare ar ajunge la bugetul UE şi o treime la bugetele naţionale.

"Sectorul financiar este singurul sector din UE care nu plăteşte TVA, în ciuda faptului că înregistrează profituri uriaşe şi primeşte sprijin masiv din banii contribuabililor", a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski.

Contribuţia Germaniei la bugetul UE ar urma să fie redusă cu circa 10,753 miliarde de euro, a Franţei - cu 8,768 de miliarde de euro, a Marii Britanii - cu 7,692 miliarde de euro, a Italiei - cu 6,457 miliarde de euro, a Spaniei - cu 4,741 miliarde de euro.

Contribuţia Bulgariei la bugetul UE ar scădea în 2020 cu 176 de milioane de euro, a Ungariei - cu 423 de milioane de euro, a Poloniei - cu 1,813 miliarde de euro şi a Cehiei cu 658 de milioane de euro.

Deşi în unele state membre există diverse forme ale taxei pe tranzacţiile financiare, Comisia notează că o taxă la nivelul UE ar fi mai eficientă. Iniţiativa UE este primul pas spre aplicarea unei taxe pe tranzacţii financiare la nivel global.

Comisia propune ca nivelul taxei să fie stabilit de fiecare stat membru, cu o rată minimă armonizată de 0,1% din valoarea taxabilă a tuturor tranzacţiilor, cu excepţia tranzacţiilor cu derivate, pentru care rata ar fi de 0,01%. Taxa ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014.


Totuşi, adoptarea unei taxe pe tranzacţiile financiare s-ar putea dovedi extrem de dificilă, în contextul în care ţări precum Marea Britanie şi Suedia şi-au exprimat opoziţia fermă faţă de această taxă. În acelaşi timp, câteva state membre, printre care şi Germania, o susţinătoare fermă a taxei, s-au declarat dispuse să analizeze soluţii alternative, în cazul extrem de probabil în care nu se va ajunge la un acord.

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a criticat de altfel joi opoziţia unor state membre faţă de această taxă, acuzându-le că dau dovadă de o reacţie 'pavloviană'.

Știre preluată de la: Agerpres

Francois Hollande vrea introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare şi obligaţiuni comune UE

Francois Hollande, contracandidatul lui Nicolas Sarkozy la preşedinţia Franţei, promite că va renegocia tratatul fiscal al UE pentru a include o taxă pe tranzacţii financiare şi emiterea de obligaţiuni europene comune pentru finanţarea de investiţii în energie, educaţie şi dezvoltare urbană.

Hollande, candidat din partea partidului socialist, este cotat în sondaje cu prima şansă la alegerile din luna mai.

Principala temă a campaniei sale electorale este renegocierea tratatului fiscal semnat în acest an de 25 şefi de stat sau de guvern din UE, singurele exepţii fiind Marea Britanie şi Cehia.

De asemenea, Hollande vrea modificarea legislaţiei astfel încât mandatul Băncii Centrale Europene să presupună şi stimularea creşterii economice, nu numai controlarea inflaţiei.

El consideră că echilibrarea finanţelor publice este într-adevăr necesară, însă prioritatea trebuie să fie revenirea la creştere economică, care ar putea fi subminată de "prea multă austeritate".

"Tratatul este o iluzie şi presupune un risc. Creează condiţiile unei crize economice de durată, care ar genera noi dezechilibre bugetare", a declarat Hollande la o reuniune a socialiştilor europeni, la care au mai participat premierul belgian Elio du Rupo şi liderul partidului german de opoziţie SPD, Sigmar Gabriel.

Tratatul fiscal presupune introducerea unui plafon strict reglementat asupra deficitelor bugetare ale statelor din UE, cu sancţiuni pentru guvernele care vor înregistra derapaje.

Însă mai multe ţări, inclusiv noul guvern din Spania, s-au arătat îngrijorate că austeritatea ar putea înrăutăţi declinul economic din ultimii ani.

Hollande a mai spus că taxa pe tranzacţii financiare ar trebui aplicată la nivelul UE pe toate tipurile de instrumente financiare, inclusiv derivatele, pentru a finanţa investiţii în infrastructură şi alte proiecte care ar susţine creşterea economică.

Știre preluată de la: Mediafax

Taxa pe tranzacţii financiare, pe agenda franco-germană

În pregătirea Consiliului European din 30 ianuarie, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se deplasează luni la Berlin, pentru o întâlnire cu cancelara germană, Angela Merkel. Cuplul franco-german riscă să fie din nou pus la încercare, după ce vineri, liderul francez şi-a surprins partenerii europeni, anunţând instaurarea unei taxe pe tranzacţiile financiare.

Presat de mize electorale interne (alegeri prezidențiale și legislative peste câteva luni), a decis să joace singur sau aproape. "Franţa nu va aştepta ca restul lumii să fie de acord sau nu cu instaurarea unei taxe pe tranzacţiile financiare. Parisul va lua decizia în acest sens până la sfârşitul lunii ianuarie. Sperăm să facem acest lucru împreună cu Germania", declara vineri Palatul Elysées.

Cancelara Angela Merkel a fost luată prin surprindere, întrucât şi ea ar fi dorit să se introducă acest proiect destinat să combată speculaţiile. Berlinul privilegiază însă ca de obicei un consens la nivel european, în parte şi pentru a proteja competitivitatea Bursei din Frankfurt.

Noul şef al Guvernului italian, Mario Monti, s-a alăturat şi el poziţiei Germaniei, estimând că "e necesar ca diversele ţări să nu aplice singure această taxă".

Subiectul va fi aşadar luni pe masa dejunului Merkel-Sarkozy. Tax ape tranzacțiile financiare, botezată de unii şi "taxa Tobin", după numele economistului care a propus-o primul, fără succes, în anii 70', va reveni şi în discuţiile pe care Mario Monti le va purta săptămâna viitoare la Londra cu David Cameron. Premierul britanic este unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai taxei, de teamă să nu slăbească Bursa londoneză, cea mai importantă din Europa.

La dejunul de luni de la Berlin, preşedintele Franţei şi cancelara Germaniei vor aborda printre altele şi chestiunea urgentă a modificării tratatelor europene, iniţiată de cei doi, pentru a înăspri disciplina bugetară în Uniunea Europeană şi în particular, în zona euro.

Știre preluată de la: RFI

Nicolae Idu: Discursul lui Barroso ar trebui să trezească la realitate liderii politici europeni

Soluţia la criza economică din Europa este "o cooperare mai strânsă între statele membre", declară într-un interviu la RFI şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Niculae Idu. "Discursul lui Jose Manuel Barroso despre starea UE ar trebui să trezească la realitate liderii politici din Europa", afirmă Idu.

În opinia lui Nicolae Idu, discursul de miercuri, 28 septembrie, al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, despre starea UE "ar trebui totuşi să trezească la realitate liderii politici din Europa, autorităţile naţionale şi să înţeleagă că de fapt soluţia în faţa provocărilor crizei economice, cu componentele ei sociale, politice, cu puseurile de naţionalism, care se manifestă în Europa, această soluţie nu vine decât dintr-o cooperare mai strânsă, mai aprofundată între statele membre, sub umbrela prevederilor adoptate deja de Parlamentul European. Chiar în ziua discursului, Parlamentul European a votat în favoarea pachetului legislativ de şase documente care modifică prevederile Tratatului pentru stabilitate şi creştere, în sensul aprofundării cooperării economice şi toate acestea plasează CE într-un rol central de evaluare a măsurilor pe care le adoptă statele membre şi de urmărire a modului în care se aplică prevederile legislaţiei europene".

"După cum spunea Jose Manuel Barroso, statele membre, prin contacte bilaterale sau multilaterale nu reuşesc să ajungă la o abordare uniformă", continuă şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În opinia lui Niculae Idu, "Comisia Europeană nu face decât să exercite atribuţiile pe care i le conferă Tratatul de la Lisabona, nu cere ceva în plus faţă de ceea ce are, ci solicită statelor membre două lucruri: în primul rând, să respecte prevederile legislaţiei europene în ceea ce priveşte conlucrarea cu CE şi să nu mai abuzeze de ceea ce numim G2, adică de contacte bilaterale şi adoptarea unor decizii în afara cadrului pe care-l conferă legislaţia europeană şi apoi CE va veni şi va propune (…) chiar şi o ajustare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, mai ales când vorbim despre identificarea unor instrumente financiare care să sprijine IMM-urile şi alţi actori economici importanţi".

Niculae Idu mai spune că tax ape tranzacții financiare anunţată miercuri de CE "va genera o resursă proprie independentă către bugetul UE, astfel încât se va diminua contribuţia statelor membre la bugetul UE, dacă el rămâne la dimensiunile de acum."

Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere pentru aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare, mai anunţă Jose Manuel Barroso. "În ultimii trei ani, statele membre au oferit ajutor şi garanţii pentru sectorul financiar, în valoare de 4.600 de miliarde de euro. Este timpul ca în schimbul acestui ajutor, sectorul financiar să ajute societatea", spune şeful CE. Taxa ar urma să fie aplicată în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi ar putea genera venituri de 55 de miliarde de euro pe an.

Știre preluată de la: RFI

Jose Manuel Barroso: CE a adoptat o propunere pentru aplicarea unei taxe pe tranzacțiile financiare

Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere pentru aplicarea unei taxe pe tranzacțiile financiare, care ar putea genera venituri de până la 55 miliarde de euro pe an, a declarat Jose Manuel Barroso, președintele CE, citat de AFP.

"În ultimii trei ani, statele membre au oferit ajutor și garanții pentru sectorul financiar în valoare de 4.600 miliarde de euro. Este timpul, ca în schimbul acestui ajutor, sectorul financiar să ajute societatea", a declarat Barroso în timpul unui discurs cu privire la starea Uniunii susținut în cadrul Parlamentului European.

El a precizat că taxa, care s-ar aplica în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ar putea genera venituri de 55 miliarde de euro pe an. Potrivit unor surse europene, mai mult de jumătate din această sumă va alimenta bugetul UE.

Știre preluată de la: Hotnews