Şase regiuni din România, printre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană

Întreaga ţară, fără Ilfov-Bucureşti Vest, rămâne printre cele mai sărace 20 de zone din UE, categorie formată exclusiv din patru ţări din Europa de Est - Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria, potrivit unui raport al biroului de statistică Eurostat.

Cea mai săracă regiune din UE se menţine Severozapaden (Bulgaria), cu un PIB pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare) de 27% din media UE pentru anul 2009.

Nord-Estul României se află pe locul al treilea, cu un PIB pe cap de locuitor de 29,5% din media UE, după Severen tsentralen din Bulgaria (29%). În raportul precedent, bazat pe date din 2008, regiunea Nord-Est din România se afla pe locul doi (cu 29%), iar Severen tsentralen pe trei, cu un PIB pe cap de locuitor de 30% din media UE.

Potrivit ultimului raport Eurostat, poziţiile patru şi cinci sunt ocupate de Yuzhen tsentralen (31%) şi Severoiztochen (36%) din Bulgaria, urmate de Sud-Vest Oltenia (36%), Yugoiztochen Bulgaria (36%), Sud-Est România (38%), Eszak-Magyarorszag Ungaria (40%), Sud-Muntenia (40%).

În timp ce Bulgaria şi România domină prima parte a clasamentului celor mai sărace 20 de regiuni, în partea a doua sunt prezente mai mult Polonia şi Ungaria.

Astfel, pe poziţia 11 se află Lubelskie (41%) şi Podkarpackie din Polonia (42%), Eszak-Alfold Ungaria (42%) şi Del-Alfold din Ungaria (43%), Nord Vest România (43%), Del-Dunantul Ungaria (45%), Podlaskie (45%) şi Warmińsko-Mazurskie din Polonia (45%), Centru România (46%) şi Swiętokrzyskie Polonia (47%).

Din România, cel mai bine se situează Bucureşti-Ilfov, cu un PIB pe cap de locuitor de 111% din media UE (la paritatea puterii de cumpărare) şi regiunea Vest, cu 51,6%.

Între cele 20 de regiuni cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE, România este prezentă cu şase regiuni, din totalul de opt la nivelul ţării, Bulgaria cu cinci din şase, Polonia cu cinci din 16, iar Ungaria cu patru din şapte.

Cele 27 de state UE includ în total 271 de regiuni.

Din cele 65 de regiuni cu PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE, 15 se află în Polonia, câte şapte în Cehia şi România, şase în Ungaria, cinci în Bulgaria, câte patru în Grecia, Franţa (toate în afara Franţei continentale) şi Italia, câte trei în Portugalia şi Slovacia, două în Marea Britanie şi câte una în Spania, Slovenia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Cea mai bogată regiune din UE a rămas cartierul financiar al Londrei, cu un PIB pe cap de locuitor de 332% din media UE, urmată de Luxemburg (266%) şi Bruxelles (223%). Din Europa Centrală şi de Est, cel mai bine situată este regiunea Bratislava (178% din media UE) din Slovacia.

Știre preluată de la: Mediafax

Românii şi grecii, cei mai nemulţumiţi europeni de măsurile pentru combaterea sărăciei

Românii şi grecii sunt cei mai nemulţumiţi europeni în privinţa măsurilor de combatere a sărăciei, peste 90% din participanţii din cele două ţări la un sondaj Eurobarometru afirmând că nu se face suficient în această privinţă.

La nivelul Uniunii Europene, media nemulţumiţilor este de 75%.

Chiar dacă România şi Grecia sunt la egalitate în privinţa procentajului de persoane care consideră nesatisfăcătoare măsurile luate, România are cel mai scăzut procentaj de persoane mulţumite. Doar 6% dintre cei consultaţi au considerat că în România "se face suficient în lupta împotriva sărăciei", potrivit sondajului, în timp ce 3% sunt nehotărâţi. În comparaţie, în Grecia, procentajul mulţumiţilor este de 9%, iar cel al nehotărâţilor zero.

În urma României şi Greciei se află Letonia, unde 88% din populaţie este nemulţumită, iar la polul opus Luxemburg şi Olanda, cu procentaje de 41%, respectiv 49%.

Mai mult de jumătate din români, respectiv 59%, consideră că UE are un impact pozitiv asupra politicilor de pe piaţa muncii, peste media UE de 52%. Totodată, 68% din români apreciază că UE are un impact benefic asupra înfiinţării de locuri de muncă şi combaterii şomajului. În UE media este de 55%.

Procentajul românilor încrezători în capacitatea lor de a-şi păstra locul de muncă în următoarele luni se situează la 83%, aproape de media europeană de 82%. În timp ce 12% din români nu au încredere în propriile abilităţi de a-şi păstra slujba, la nivel european procentajul este de 15%.

Românii acordă o importanţă peste media UE experienţei profesionale (61% faţă de 54% în UE) şi nivelului de calificare (62% faţă de 51%) în privinţa găsirii unui loc de muncă, dar se situează sub medie la abilitatea de adaptare (23% faţă de 35%), la cunoaşterea calculatorului (15% faţă de 19%), sau competenţe lingvistice (9% faţă de 17%).

Respondenţii din România au o mobilitate mai redusă, raportat la UE, pe piaţa muncii şi preferă ca în cazul concedierii să-şi caute acelaşi tip de slujbă în aceeaşi localitate, se arată în studiul Eurobarometru. Astfel, 53% din români ar căuta un loc de muncă similar în oraşul în care se află dacă ar fi concediaţi, faţă de o medie europeană de 48%. Doar 18% din români, jumătate faţă de media UE, şi-ar căuta acelaşi tip de loc de muncă în alt oraş, în timp ce 19%, raportat la 21% în UE, ar viza o slujbă complet diferită în aceeaşi localitate.

Doar 6% din români ar schimba şi tipul de muncă şi localitatea, în timp ce în UE procentajul este de aproape dublu, de 11%.

Unul din zece români şi-ar deschide propria afacere fără angajaţi, faţă de 13% la nivel comunitar, în timp ce 3% ar opta pentru o afacere cu angajaţi, la fel ca în UE.

Aproape jumătate din români, 47%, consideră că prea multe persoane se pensionează prea devreme, aproape de media de 44% a UE. Totodată, 81% dintre respondenţii din România sunt de acord cu flexibilizarea contractelor de muncă pentru a încuraja înfiinţarea de noi slujbe, peste media Uniunii de 72%.

Procentajul românilor care au participat la un curs de instruire, sau alt tip de formare profesională, în ultimii doi ani este de 15%, de două ori mai mic decât media UE de 29%. Peste 80% din români au afirmat că nu au participat la astfel de cursuri, în timp ce 2% au spus că nu ştiu.

Doar 7% din români au beneficiat de astfel de cursuri finanţate de angajatori, comparativ cu 18% în UE, 5% au plătit ei înşişi costurile (6% în UE), iar 3% au urmat cursuri pentru care costurile au fost suportate de stat (7% în UE).

La sondajul derulat între 24 septembrie şi 9 octombrie au participat 26.723 europeni, dintr-o populaţie totală a UE de 408,8 milioane. În România, sondajul a fost derulat de TNS CSOP între 24 septembrie şi 8 octombrie şi a vizat 1.045 de persoane.

Știre preluată de la: Mediafax

Ajutorul pentru dezvoltare: europenii susţin masiv ajutorarea populaţiilor sărace ale lumii

Conform rezultatelor unui nou sondaj, pentru europeni, ajutorarea săracilor reprezintă o prioritate, astfel încât 84% din respondenţii unui nou sondaj Eurobarometru susţin acordarea de ajutor pentru dezvoltare pentru a ajuta oamenii din întreaga lume să iasă din sărăcie.

Majoritatea cetăţenilor UE (84 %) sprijină, de asemenea, ideea direcţionării în mare măsură a ajutorului către buna guvernanţă şi drepturile omului în ţările în curs de dezvoltare, o orientare propusă de comisarul Piebalgs în recenta sa propunere de politică, „O agendă a schimbării”.

Totodată, tinerii europeni (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani) şi-au exprimat susţinerea puternică pentru politica de dezvoltare. 9 din 10 tineri consideră că ajutorarea săracilor este importantă, iar 41 % cred că este „foarte importantă”, în comparaţie cu 35 % din persoanele cu vârsta de peste 40 de ani chestionate. Aceştia, de asemenea, şi-au manifestat cel mai puternic angajament personal faţă de această cauză, 53 % dintre tineri şi 60 % dintre studenţi fiind dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru produse (de exemplu, cele provenite din comerţului echitabil) dacă acest lucru ar fi în beneficiul populaţiei sărace din lume.

Tinerii îşi exprimă, de asemenea, cea mai mare susţinere pentru respectarea promisiunii de a creşte nivelurile ajutorului (69 %, media pentru toţi respondenţii fiind de 62 %).

Sondajul Eurobarometru „Schimbarea lucrurilor în lume: europenii şi viitorul ajutorului pentru dezvoltare” a fost efectuat în cele 27 de state membre ale UE în septembrie 2011. Au fost intervievaţi 26 856 de europeni cu vârste de peste 15 ani.

Uniunea Europeană în ansamblul său (statele membre plus EuropeAid, fondurile gestionate de Comisie) este cel mai important furnizor de ajutor oficial pentru dezvoltare la nivel mondial şi ajută oameni în peste 150 de ţări. În 2010, UE a furnizat 53,8 miliarde € (peste 50 % din ajutorul acordat la nivel mondial). Comisia Europeană răspunde de gestionarea a 11 miliarde euro anual reprezentând ajutor, fapt care o situează pe locul al doilea între donatorii la nivel mondial.

Sursa: Reprezentanța Comisiei