Strategia pentru romi: deputaţii europeni cer acțiune reală

Deputaţii europeni au criticat Comisia Europeană (CE) pentru că nu a mers îndeajuns de departe în combaterea discriminării romilor și au cerut statelor membre să-și pregătească strategiile naționale privind romii până la sfârșitul lui 2011.

Pe 16 noiembrie, la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri, Renate Weber (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, România), a cerut Comisiei să impună respectarea drepturilor fundamentale și să considere inacceptabilă expulzarea romilor din mai mute state membre.

Vorbind despre Strategia UE pentru integrarea romilor, comisarul Androulla Vassiliou a promis că aceasta nu va rămâne doar pe hârtie și va completa legislația existentă privind anti-discriminarea.

Totodată, Elzbieta Radziszewska, secretar de stat polonez pentru egalitate, vorbind în numele Consiliului, a condamnat faptul că mulți din cei 10 milioane de romi din UE trăiesc în sărăcie extremă și izolare.

Italianca Roberta Angelilli, de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), s-a concentrat pe situația minorilor romi și a citat un studiu conform căruia numai 40% din copiii romi frecventează școala primară și 10% gimnaziul. Media de frecventare a școlii primare în UE este de 97%.

Social-democratul austriac Hannes Swoboda a deplâns lipsa de informații exacte privind strategiile naționale și felul în care sunt folosiți banii europeni pentru ameliorarea situației romilor.

Mara Bizzotto (Grupul Europa Libertății și Democrației, Italia) a criticat Strategia privind integrarea romilor spunând că aceasta este ipocrită. „De ce cheltuiește UE bani pentru a-i integra pe romi, când aceștia nu vor să se integreze?“, a întrebat Mara Bizzotto.

Comisia Europeană a adoptat Strategia UE pentru integrarea romilor în aprilie 2011. Aceasta se concentrează pe ameliorarea accesului romilor la locuințe, educație, locuri de muncă și sănătate. Statele membre trebuie să își prezinte strategiile în domeniu până la sfârșitul anului 2011. Doamna Vassiliou a spus că, după evaluarea strategiilor naționale, Comisia Europeană va prezenta rezultatele acestei evaluări Parlamentului European, la începutul anului 2012.

Sursa: Parlamentul European

Oficial francez: Franţa nu este inumană dacă incită romii să revină în România

Franţa "nu este inumană" dacă incită romii să se întoarcă în România, a apreciat luni, la Bucureşti, preşedintele Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare, Arno Klarsfeld, după criticile Human Rights Watch faţă de politica Parisului privind romii.

"Franţa este una dintre puţinele ţări europene care incită romii să plece (de pe teritoriul său-n.red.) cu 300 de euro, cu proiecte de reinserţie. Prin urmare, nu este nimic inuman din partea Franţei să vrea să incite romii care trăiesc în tabere insalubre" să se întoarcă în România, a declarat Klarsfeld într-o conferinţă de presă.

"Franţa nu poate accepta ca la porţile Parisului, în condiţiile în care ne-a luat atât de mult timp să scăpăm de mahalale, să revenim la perioada mahalalelor", a adăugat el.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch a criticat aspru Guvernul francez săptămâna trecută, subliniind că romii din Europa de Est "sunt în continuare ţinta evacuărilor de tabere în serie, a repatrierilor injuste şi a discriminărilor" în Franţa.

Organizaţii ca Medecins du Monde au denunţat de asemenea evacuarea romilor, apreciind că aceasta face dificilă şcolarizarea copiilor şi accesul la îngrijiri medicale.

Klarsfeld, un apropiat al preşedintelui Nicolas Sarkozy, a apreciat că problema romilor este "o problemă europeană".

"Ei au suferit hărţuieli în toate ţările de mai multe secole, deci Europa are o responsabilitate pentru ca ei să atingă un nivel de trai suportabil", a adăugat oficialul francez.

Știre preluată de la: Mediafax

Încercarea dezonorabilă a lui Nicolas Sarkozy de a hărţui romii din Franţa a fost un eşec

Încercarea lipsită de onoare a lui Nicolas Sarkozy de a hărţui romii din Franţa a fost un eşec, pentru că romii repatriaţi în Bulgaria şi România s-au întors şi trăiesc în condiţii mai dure, iar adevărul trist este că preşedintele ştia ce se va întâmpla.

El a vrut însă să împrumute retorica partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, într-o încercare de a-şi îmbunătăţi procentele din sondaje, comentează The Independent în ediţia online.

În pofida criticilor internaţionale faţă de hărţuirea celei mai mari minorităţi din Europa , aproape 500 de tabere de romi au fost demolate şi 10.000 de membri ai acestei etnii au fost repatriaţi în România şi Bulgaria.

Adulţii şi-au pierdut locurile de muncă, copiii şi-au întrerupt şcoala, accesul la apă şi electricitate a fost tăiat, iar programele de vaccinare oprite. Presiunea şi intimidările din partea poliţiei au crescut, iar tabere ale romilor au fost atacate cu cocteiluri Molotov.

Cu toate acestea, Sarkozy a obţinut atenţia mediatică pe care a dorit-o . Problema este că Frontul Naţional a răspuns la informaţiile privind revenirea romilor făcând apeluri la un tratament şi mai dur, comentează The Independent, exprimându-şi speranţa că preşedintele francez nu va ceda din nou la un asemenea populism cinic.

El este criticat în prezent din toate părţile pentru că s-a apropiat de dreapta autoritară fără a obţine rezultate notabile. Francois Hollande, candidat la învestitura Partidului Socialist pentru alegerile prezidenţiale, a vorbit despre un "decalaj izbitor între provocarea verbală" a lui Sarkozy, din vara trecută, şi "lipsa unor acţiuni concrete".

Prin urmare, Sarkozy a adoptat recent un comportament mai blând, mai amabil, într-o încercare de a recuceri electoratul de centru înaintea scrutinului prezidenţial din primăvara lui 2012.

Ştire preluată de la: Mediafax

Finanţări nerambursabile pentru proiecte destinate romilor

Comunităţile de romi din zeci de localităţi din mai multe judeţe ale ţări pot beneficia de finanţare nerambursabilă pentru proiecte destinate rezolvării celor mai stringente probleme de infrastructură şi servicii sociale, în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare (PIP), derulat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS).

În perioada 2007-2013, prin PIP, aproximativ 135 de aşezări cu populaţie însemnată de etnie romă beneficiază de finanţare pentru proiecte destinate îmbunătăţirii micii infrastructuri comunitare. Programul a demarat în urmă cu patru ani, cu o etapă pilot adresată unui număr de zece comunităţi preidentificate de ANR, şi a continuat prin lansarea a două runde de finanţare, prima în noiembrie 2007 şi cea de-a doua în iulie 2008, în urma cărora s-au finanţat 100 de proiecte integrate, din 33 de judeţe, a declarat coordonatorul Sucursalei Alba Iulia a FRDS, Adriana Todorean.

A treia rundă de finanţare a fost lansată la 1 iulie şi va dura până la 30 septembrie, dată limită de depunere a proiectelor. Din judeţul Alba au fost declarate comunităţi eligibile localităţile Aiud, Cetatea de Baltă, Cîmpeni, Roşia Montană şi Sebeş. În rundele anterioare au depus astfel de proiecte comunităţile din Alba Iulia, Blaj, Cergău Mare, Jidvei, Săliştea, Săsciori, Scărişoara şi Unirea.

Valoarea grantului pe care îl poate primi o comunitate de romi pentru finanţarea unui proiect este de până la 150.000 de euro, la care se adaugă contribuţia solicitantului de minim 6%. Se estimează că vor putea fi aprobate şi finanţate în jur de 35 de proiecte. Solicitanţii eligibili sunt primăriile de care aparţin comunităţile eligibile pentru runda în curs, în parteneriat cu grupurile de iniţiativă din comunităţi. Solicitanţii pot forma parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, câte una pentru un proiect, capabile să sprijine implementarea acestuia.

PIP este una din cele patru componente ale Proiectului de Incluziune Socială, asumat de Guvernul României şi finanţat dintr-un împrumut rambursabil de la Banca Mondială, al cărui obiectiv principal este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea nivelului de incluziune socială pentru cele mai vulnerabile categorii de persoane din societatea românească.
FRDS a fost înfiinţat în anul 1998, ca organism de interes public aflat sub autoritatea Guvernului, prin intermediul căruia sunt finanţate proiecte care ţintesc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la nivelul zonelor sărace, a comunităţilor afectate de restructurare economică, a aşezărilor de romi, precum şi a grupurilor dezavantajate din mediul rural sau urban.
Prin proiectele finanţate, FRDS se adresează direct comunităţilor, urmărind creşterea gradului de implicare a membrilor acestora în rezolvarea problemelor comune. Fondurile administrate de FRDS au provenit în principal din împrumuturi rambursabile acordate Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Ştire preluată de la: Evenimentul Zilei

Situaţia romilor din Franţa continuă să se degradeze. Guvernul îi prezintă ca pe o ameninţare şi continuă expulzările

Situaţia romilor din Franţa continuă să se degradeze, iar expulzările continuă, la un an după declanşarea unei politici de expulzări masive, avertizează organizaţia Medecins du Monde, într-un raport publicat marţi, relatează L'Express în ediţia electronică.

Organizaţia neguvernamentală reproşează Guvernului că prezintă romii ca pe o "ameninţare" pentru a-i convinge să nu rămână în Franţa şi pentru a-şi îmbunătăţi statisticile privind lupta împotriva imigraţiei ilegale, potrivit unei ştiri Reuters, preluată de L'Express. Peste 9.000 de romi, dintre cei 15.000 prezenţi în Franţa, au fost expulzaţi în 2010, potrivit Ministerului de Interne, iar trei sferturi dintre cele 600-700 de tabere ilegale au fost dărâmate.

De atunci, "presiunea şi intimidările poliţiei au crescut, iar romii au devenit un fel de ţapi ispăşitori autorizaţi", scrie Medecins du Monde în raport. Potrivit organizaţiei, însă, această politică nu a redus numărul romilor de naţionalitate română sau bulgară care pot, în calitate de cetăţeni europeni, să revină liber în Franţa după ce sunt expulzaţi.

Echipele organizaţiei de la Bordeaux, Lyon, Marsilia sau Strasbourg avertizează deja cu privire la pregătirea unui nou val de expulzări masive în această vară. Aceste expulzări repetate şi absenţa unei propuneri de mutare "condamnă romii la condiţii de viaţă extrem de precare", subliniază Medecins du Monde, menţionând că ei trăiesc în locuinţe improvizate, în caravane sau cabane, majoritatea fără apă şi electricitate.

Potrivit aceleiaşi surse, aceste locuinţe improvizate prezintă de asemenea numeroase pericole, precum incendii, risc de prăbuşire, intoxicare, saturnism şi risc de epidemii.

Ştire preluată de la: Mediafax