"Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european?". Site olandez unde cetăţenii pot depune plângeri împotriva im

Partidul antiimigraţie PVV al lui Geert Wilders a lansat un site unde cetăţenii pot depune plângeri împotriva imigranţilor români, bulgari sau polonezi din Olanda.

"Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim", se arată pe site-ul lansat de PVV. Site-ul prezintă titluri de ziar precum "Nu ar fi mai bine dacă ai pleca înapoi?" sau "Est-europenii, din ce în ce mai infractori", relatează site-ul DutchNews.nl.

Parlamentarul PVV Ino van de Besselaar a declarat că scopul site-ului este să prezinte o imagine adecvată asupra "problemelor cauzate de cetăţenii central şi est-europeni în ceea ce priveşte infracţionalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, aruncarea gunoiului şi prostituţia". Rezultatele îi vor fi transmise ministrului Afacerilor Sociale, Henk Kamp.

Conform presei, ambasada Poloniei din Olanda nu este mulţumită de această iniţiativă. "Iniţiativele de partid jignitoare nu contribuie la o discuţie calmă", a declarat un purtător de cuvânt.

Anul trecut, ambasadorul polonez în Olanda Janusz Stanczyk a apreciat că atitudinea faţă de persoanele din Europa de Est este "la limita discriminării".

Știre preluată de la: Mediafax

Germania a liberalizat piața muncii pentru anumite categorii de muncitori români

Guvernul german a decis extinderea liberalizării pieței muncii, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru mai multe categorii de lucrători proveniți din România și Bulgaria: absolvenți cu studii superioare, pentru activitați corespunzătoare calificării lor; lucrători acceptați în sistemul de formare profesională în Germania și lucrătorii sezonieri, informează Ministerul Afacerilor Externe.

"Prin eliminarea restricțiilor privind accesul muncitorilor români pe piața germană, pentru categoriile de lucratori menționate, executivul de la Berlin transmite un semnal clar atât în sprijinul principiului european al liberei circulații a forței de muncă, cât și în acord cu ansamblul valorilor și drepturilor care stau la baza construcției europene", se arată în comunicatul MAE.

Germania a aplicat restricții în domeniul accesului muncitorilor români și bulgari pe piața muncii germană, care, potrivit legislației comunitare, pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani de la aderarea acestor țări la UE, astfel că, în cazul României și Bulgariei, limitările impuse pe piața muncii mai pot fi menținute până cel mai tarziu la 1 ianuarie 2014.

Tratatul de aderare la UE prevede posibilitatea revizuirii restricțiilor impuse pe piața muncii până la 31 decembrie 2011, când țările care încă mențin limitările trebuie să notifice Comisia Europeană în privința unei decizii.

Știre preluată de la: Hotnews

Eurodeputată olandeză: Decizia guvernului de a menţine restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari este stupidă economic

Decizia guvernului olandez de a menţine pentru încă doi ani restricţiile impuse lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Olanda este una nefericită şi stupidă economic, a declarat marţi, pentru Agerpres, eurodeputata olandeză Sophia in't Veld (grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa - ALDE), vicepreşedinte al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a PE.

''Avem nevoie de forţă de muncă. Oricum restricţiile vor fi automat eliminate la finalul lui 2013. Tot ceea ce a decis guvernul Olandei în această privinţă este rău pentru economie, pentru relaţiile noastre cu cele două ţări (România şi Bulgaria) şi pentru Uniunea Europeană în general. Chiar dacă angajatorii şi IMM-urile olandeze cer guvernului să îşi schimbe poziţia, acesta este extrem de încăpăţânat, sub presiunea populiştilor. Cred că, în cele din urmă, poporul olandez va înţelege că toţi avem de câştigat de pe urma unei pieţe deschise a forţei de muncă şi a unei pieţe interne puternice a UE, pentru că nu ne aflăm în competiţie între noi (statele membre ale UE), ci noi, Uniunea Europeană, suntem în competiţie cu restul lumii'', a spus eurodeputata olandeză.

Guvernul olandez a decis vineri să prelungească cu doi ani, până la finalul lui 2013, restricţiile impuse lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Olanda.

Potrivit Comisiei Europene, continuarea restricţiilor pe piaţa muncii pe parcursul perioadei de tranziţie (7 ani de la data aderării - n.red.) este o decizie în ultimă instanţă a statelor membre, dar acestea trebuie să furnizeze informaţii şi date convingătoare privind existenţa unor perturbări a pieţei forţei de muncă sau privind pericolul ameninţării acestora.

''Comisia ar fi extrem de favorabilă ridicării tuturor obstacolelor de pe piaţa forţei de muncă, întrucât restricţionarea liberei circulaţii a lucrătorilor în Europa nu este răspunsul la problema ratei ridicate a şomajului. Ceea ce trebuie să facem în realitate este să ne concentrăm eforturile pe crearea de oportunităţi pentru noi locuri de muncă. Libera circulaţie a lucrătorilor este un drept fundamental în Uniunea Europeană şi experienţa extinderilor precedente a arătat beneficiile pe care le poate aduce. De exemplu, raportul din 11 noiembrie al CE evidenţiază rolul în general pozitiv al mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari în economiile ţărilor de destinaţie, unde studiile indică faptul că impactul mobilităţii lucrătorilor români şi bulgari a dus la o creştere cu 0,3% a PIB pentru UE-27 şi 0,4% a PIB în UE-15 (UE-15 este formată din statele care erau membre ale Uniunii Europene înainte de anul 2004)'', a declarat săptămâna trecută, pentru Agerpres, Cristina Arigho, purtătoare de cuvânt a comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor.

Tratatul de aderare din 2005 permite ţărilor UE-25 să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Statele din UE care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor ale forţei de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria) au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE.

În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis la 22 iulie acest an să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă, şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând Spania să restricţioneze temporar accesul pe piaţa sa a forţei de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unor perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice.

Întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricţiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată, până la finalul acestui an, în legătură cu perturbările grave ale pieţei muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricţiile reintroduse nu se aplică cetăţenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piaţa spaniolă a forţei de muncă sau care erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forţei de muncă.

Știre preluată de la: Agerpres

Statele care impun restricţii românilor pot invoca criza, dar şi acceptul dat de CE Spaniei

Statele membre ale Uniunii Europene care decid să prelungească restricţiile pe piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari pot invoca drept justificare criza, precedentul fiind creat prin acceptul din partea Comisiei ca Spania să reintroducă astfel de restricţii, a declarat pentru Agerpres Yves Pascouau, expert în cadrul think-tankului European Policy Centre (EPC) din Bruxelles.

Statele membre pot să justifice o astfel de decizie invocând criza şi situaţia economică, 'spunând că se confruntă cu perturbări pe piaţa forţei de muncă şi că acest lucru le împiedică să o deschidă pentru români şi bulgari', a afirmat expertul EPC.

Yves Pascouau a atras atenţia că un alt lucru ce trebuie luat în considerare este faptul că executivul european a acceptat ca Spania, care îşi deschisese anterior piaţa forţei de muncă, să impună restricţii invocând criza. "Ne aflăm în situaţia în care există un acord oferit de Comisie în acest sens şi ne putem imagina cu uşurinţă că unele state membre pot folosi acest accept din partea Comisiei Europene pentru a spune : 'avem la rândul nostru probleme mari din cauza crizei şi nu putem să ne deschidem pieţele pentru că, probabil, ne vom confrunta cu perturbări'", a explicat analistul.

"Va fi probabil extrem de dificil pentru Comisia Europeană să spună că nu există perturbări, pentru că a acceptat deja acest lucru pentru Spania", a adăugat el.

Comisia Europeană a aprobat la 11 august cererea Spaniei de a restricţiona piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piaţa forţei de muncă a acestei ţări, care a fost puternic lovită de criză, a informat la vremea respectivă executivul de la Bruxelles.

În ceea ce priveşte Olanda, ţară care a decis vineri să prelungească pentru 2012 şi 2013 restricţiile pe piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari, Yves Pascouau a explicat că situaţia politică din această ţară a condus la luarea unei astfel de decizii.

"Cred că Olanda a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai conservatoare state membre din UE. Şi vă puteţi imagina că există cu siguranţă motive interne care au dus la această decizie", a spus expertul EPC. "Olanda se află într-o situaţie în care trebuie să implementeze un acord de coaliţie care a fost discutat şi cu partidul de extremă dreapta (n.r.- PVV) condus de Geert Wilders. Sunt extrem de duri în ceea ce priveşte chestiunile de migraţie, ceea ce înseamnă că atât timp cât pot impune restricţii asupra migraţiei forţei de muncă, cred că o vor face", a declarat el.

În prezent, zece state membre UE (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Olanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie şi Malta) restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari. Aceste ţări pot menţine restricţiile după 31 decembrie (pentru încă o perioadă de maximum doi ani) numai dacă notifică până la finele lui 2011 Comisia Europenă că există o perturbare gravă a pieţei forţei de muncă. La cele 10 state se adaugă Spania, care a cerut în vară permisiunea CE de a reintroduce restricţiile pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012.

"Comisia va trebui să analizeze în detaliu justificările care vor fi înaintate de Olanda. Iar responsabilitatea Comisiei este de a răspunde: 'da, suntem convinşi că sunt perturbări grave pe piaţa voastră a forţei de muncă şi vă permitem să extindeţi perioada (n.r. - de restricţii)' sau 'nu suntem convinşi şi vă cerem să vă deschideţi piaţa'", a mai spus Pascouau.

El a adăugat că problema restricţiilor pe piaţa forţei de muncă nu poate fi decuplată de chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Olanda s-a opus ferm intrării celor două state în 2011 în spaţiul european de liberă circulaţie. "Există un fel de 'poziţie logică' din partea guvernului olandez: 'nu îi vrem pe români şi bulgari în spaţiul Schengen şi nu vrem să ne deschidem piaţa forţei de muncă, pentru că, pe de o parte, şi cred că aceasta va fi justificarea Olandei, ne temem de perturbări pe piaţa forţei de muncă din cauza crizei, şi, pe altă parte, trebuie să le oferim asigurări cetăţenilor noştri că suntem duri în ceea ce priveşte chestiunile de migraţie'", a mai explicat expertul EPC.

Știre preluată de la: Agerpres

T. Baconschi: Olanda, o nouă decizie “regretabilă” în relaţia cu România şi UE

Olanda a decis vineri să blocheze accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii până la 1 ianuarie 2014, motivele fiind, conform Executivului de la Haga, creşterea şomajului şi o recesiune economică iminentă. Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a reacţionat afirmând că "este regretabil că unele state membre decid să prelungească restricţiile pentru cetăţenii noştri pe piaţa muncii, fără ca cifrele şi situaţia reală să o justifice". Olanda nu se află la prima acţiune de acest gen, această ţară blocând recent accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schenghen.

"Din păcate, asemenea decizii nu susţin obiectivele UE de a construi o piaţă fără bariere şi restrictii interne", a spus vineri Baconschi.

Conform unui comunicat al şefului diplomaţiei române, decizia ignoră apelurile recente ale comisarului european pentru afaceri sociale, Laszlo Andor, şi ale Parlamentului European, prin raportul Ungureanu, în sensul eliminării obstacolelor existente în calea deplinei mobilităţi a lucrătorilor în spaţiul UE.

"Măsura autorităţilor olandeze de menţinere a restricţiilor survine, în mod paradoxal, la scurt timp după publicarea unui raport al Comisiei Europene (11 noiembrie 2011) din care rezultă că, în statele membre care au acceptat liberalizarea, nu s-a înregistrat până în prezent un impact serios asupra nivelului şomajului sau salariilor. Dimpotrivă, au existat creşteri ale Produsului Intern Brut al ţărilor care au acceptat forţă de muncă din România şi Bulgaria. Raportul Comisiei Europene concluzionează că restricţionarea libertăţii de mişcare a lucrătorilor nu reprezintă răspunsul pentru rata înaltă a şomajului în Europa. Am fi dorit să putem saluta o decizie a autorităţilor olandeze de confirmare a ataşamentului acestora faţă de principiul UE privind libertatea de circulație a lucrătorilor proveniţi din statele membre", se mai arată în comunicatul MAE.

Alături de Finlanda, Olanda a blocat recent accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, motivând că cele două state nu au îndeplinit cerinţele necesare aderarii la spaţiul de liberă circulație. Cifrele arată însă că atât România, cât şi Bulgaria au respectat standardele impuse.

Știre preluată de la: RFI