Românii au trimis peste 100 de petiții Parlamentului European, în 2010

Românii au trimis peste 100 de petiții Parlamentului European (PE) în 2010, temele principale fiind, la nivelul Uniunii Europene, mediul, drepturile fundamentale și piața internă.

Potrivit datelor PE, petițiile înregistrate în 2010 au scăzut cu 14% față de anul 2009, cele mai multe fiind trimise de germane (409), spanioli (261), italieni (214) și români (101). Temele principale ale acestor petiții au vizat mediul (245), drepturile fundamentale (152) și piața internă (131). Mai mult de jumătate petiții au fost acceptate.

La începutul săptămânii, doi europeni și-au prezentat plângerile în cadrul comisiei pentru petiții de la PE. Cei doi au adus în centrul atenției dificultățile întâmpinate de IMM-uri și concedierile colective.

Izabella Mészárosné Györvári din Ungaria, în numele Uniunii pentru Protecția Intereselor Companiilor, a ridicat problema discriminării împotriva întreprinderilor mici prin comparație cu multinaționalele. Conform acesteia, multe IMM-uri, neputând obține fondurile necesare, ajung în pragul falimentului.

Totodată, Gino Trevisanato din Italia a solicitat clarificarea drepturilor (după 15 ani de căutare a unui remediu) pe care le avea în momentul în care și-a pierdut locul de muncă în cadrul unei concedieri colective. „Când am fost concediat, nu era criză, ca acum. Dar directiva [98/59/CE privind concedierile colective, n. r.] a fost adoptată datorită impactului economic al acestui tip de concedieri în fiecare stat membru“, a explicat dumnealui în reuniunea de la comisia pentru petiții.

Orice cetăţean al Uniunii Europene sau rezident al unui stat membru are dreptul, în mod individual sau în asociere cu alte persoane, să adreseze petiţii PE în legătură cu un subiect care face parte din domeniile de activitate ale Uniunii Europene şi care îl priveşte în mod direct.

Comisia pentru petiții de la PE cooperează cu autorităţile naţionale sau locale din statele membre în aplicarea dreptului european în domenii precum mediul înconjurător, afacerile sociale, libertatea de circulație etc.

Comisia nu este legislativă, ci face investigații. Încearcă să găsească remedii nejuridice și organizează vizite de lucru. Comisia prezintă rapoarte în plen Parlamentului European.

Sursa: Parlamentul European

O delegaţie a Comisiei de petiţii din PE vizitează România în 24 şi 25 noiembrie

O delegaţie a Comisiei pentru petiţii a Parlamentului European (PETI) va vizita România în perioada 24 - 25 noiembrie. Delegaţia va fi condusă de preşedintele PETI, Erminia Mazzoni (PPE) şi îi va mai avea în componenţă pe eurodeputaţii Zoltan Bago (PPE), Ines Ayala Sender (S&D), Csaba Sandor Tabajdi (S&D), Roger Helmer (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), Gerald Hafner (grupul Verzilor), Nikolaos Salavrakos (grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei), precum şi pe europarlamentarii români care sunt membri ex-officio ai delegaţiei - Elena Băsescu (PPE), Cristian Preda (PPE),Victor Boştinaru (S&D) şi Adina Vălean (ALDE), informează un comunicat de presă al PE.

Membrii delegaţiei PETI se vor întâlni cu petiţionari din Romania, vor face vizite la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti şi în Dobrogea şi vor avea ocazia să se informeze direct în legătură cu problemele ridicate în petiţiile adresate Parlamentului European.

De asemenea, membrii Comisiei pentru petiţii a PE vor avea un schimb de opinii cu parlamentarii români din comisiile pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi cu Avocatul Poporului, în cadrul reuniunii comune pe care o vor avea joi, la Palatul Parlamentului.

Deputaţii europeni se vor mai întâlni cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ţinând cont de faptul că multe din petiţiile primite din România s-au referit la aspecte privind protecţia mediului (proiectul Roşia Montană, parcul eolian din Dobrogea etc.), precum şi cu alte autorităţi naţionale şi locale.

Delegaţia PETI se va folosi de această ocazie pentru a prezenta procedura de depunere a unei petiţii şi pentru a consolida canale de comunicare şi cooperare cu autorităţile naţionale şi locale din România, cu comisiile pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, care au un rol decisiv în identificarea soluţiilor la problemele semnalate în petiţiile cetăţenilor români.

Știre preluată de la: Agerpres