Parlamentul European a refuzat să amâne votul cu privire la ACTA

Eurodeputaţii care se opun Acordului multilateral cu privire la contrafacere (ACTA) au afirmat marţi că au obţinut o victorie refuzând ca votul Parlamentului European, foarte critic la adresa acordului, să fie întârziat de o sesizare a Curţii europene de justiţie.

Cu 21 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri, deputaţii Comisiei de comerţ internaţional au decis să nu întârzie, printr-o consultare prealabilă a Curţii europene de Justiţie, calendarul care prevede un vot cu privire la ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) într-o sesiune plenară din iunie.

"Este primul semn că Parlamentul este pregătit să respingă ACTA", a comentat social-democratul german Bernd Lange, spunând că se aşteaptă ca acordul să poată fi "îngropat înainte de vară".

Reprezentantul verzilor Yannick Jadot a salutat, de asemenea, faptul că "Parlamentul European rămâne ferm şi decis să nu întârzie dezbaterea".

Comisia Europeană "caută înainte de toate să întârzie votul cu unul sau doi ani, timp în care presiunea populară şi politică împotriva ACTA ar scădea", a apreciat reprezentantul verzilor Sandrine Belier, relevând că, acum executivul poate cu toate acestea să decidă de unul singur înaintea Curţii.

Comisia Europeană a anunţat la 22 februarie intenţia de a sesiza Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica dacă acordul nu încalcă drepturile fundamentale.

Mai multe state europene, printre care Germania, Polonia, Austria, Cehia, România şi Slovenia, au blocat deja pregătirile pentru ratificarea acordului.

Negociat între Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA vizează lupta împotriva contrafacerii în sens larg, de la medicamente şi alte mărfuri la descărcările ilegale de pe Internet.

Știre preluată de la: Mediafax

ACTA se află în aceste zile în dezbaterea mai multor comisii europarlamentare

Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) se află în centrul atenţiei în Parlamentul European. Astfel, Parlamentul European va primi, marţi la prânz, o petiţie împotriva ACTA cu peste 2,4 milioane de semnături, iar dezbateri pe acest subiect vor avea loc marţi după-amiază în Comisia de industrie, cercetare şi energie (ITRE) şi miercuri în Comisia de comerţ internaţional (INTA).

Semnatarii petiţiei se tem că ACTA ar putea fi o ameninţare la adresa internetului liber şi deschis. Petiţia va fi examinată în cadrul Comisiei pentru petiţii a PE (PETI). În urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

Petiţia a fost iniţiată de Avaaz, organizaţie ce foloseşte internetul pentru diferite campanii. Comisia PETI va examina petiţia pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Această procedură durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgenţă. Dacă petiţia este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare, ar putea trimite petiţia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

'Prin primirea acestei petiţii, comisia noastră este din nou abordată pentru a juca un rol fundamental în ascultarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni şi în oferirea unui loc unde aceştia îşi pot exprima opiniile', a declarat preşedintele PETI, Erminia Mazzoni.

ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera.

Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.

Toate statele UE - cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.

ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.

Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeană a anunţat că va trimite ACTA la Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica eventuale incompatibilităţi cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va aştepta concluziile Curţii înainte de a se pronunţa, dar între timp, va examina acordul.

Dacă PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul şi toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puţin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective. Votul în plenul PE este prevăzut pentru luna iunie a acestui an.

Ştire preluată de la: Agerpres

România amână ratificarea Acordului până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie

România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

El a precizat că subiectul a fost discutat în şedinţa de joi a Guvernului.

"Astăzi a fost o decizie la nivelul Cabinetului: în urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa acordului ACTA în ceea ce priveşte România", a spus Suciu.

Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.

Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.

ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet. Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.

Ştire preluată de la: Mediafax

Bulgaria renunţă la ACTA

Bulgaria renunţă la acordul multilateral de combatere a pirateriei pe internet ACTA, a anunţat marţi ministrul economiei şi energiei Traicio Traikov.

Acesta a spus că va înainta un proiect de decizie pentru suspendarea participării Bulgariei la acord. Aceasta înseamnă că guvernul nu va propune parlamentului să ratifice ACTA şi că nu vom face nici un pas înainte ca Uniunea Europeană să aibă o poziţie comună, a declarat Traikov. Decizia în acest sens va fi votată la şedinţa guvernului de miercuri.

Câteva mii de persoane au ieşit sâmbătă pe străzile a 15 oraşe din Bulgaria pentru a cere ca ţara lor să nu ratifice acordul. Presa sofiotă de marţi informează că autorităţile bulgare au fost avertizate de grupul de hackeri Anonymous. Într-o înregistrare video difuzată pe YouTube Bulgaria este îndemnată să nu ratifice acordul multilateral de combatere a pirateriei pe internet ACTA.

Autorii mesajului semnat de Anonymous afirmă că vor acorda o şansă Bulgariei să se retragă din ACTA. 'Protestul de la 11 februarie a fost unul paşnic, dar următoarele vor fi diferite. Dacă veţi continua să vă bateţi joc de cetăţenii Bulgariei, suntem siguri că următorii paşi ai noştri nu vă vor plăcea', spune o voce în limba engleză.

Știre preluată de la: Agerpres

Preşedintele PE, Martin Schulz, se alătură taberei anti-ACTA

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a pronunţat duminică împotriva Acordului comercial antipiraterie (ACTA), apreciind drept 'slab' în noul document echilibrul între protecţia dreptului de proprietate intelectuală şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet, notează luni EUObserver.

''Nu cred că se fac progrese prin actualul acord'', a spus Schulz, într-o emisiune a postului german de televiziune ARD.

ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi SUA. Pentru a se putea aplica în UE, acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European.

Cel mai mare grup europarlamentar, PPE (271 de membri), susţine acordul, în timp ce Socialiştii şi Democraţii (S&D, grup din care face parte şi Martin Schulz) şi Verzii doresc renegocierea textului.

O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit raportorului PE privind ACTA, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.

Deoarece acordul a ridicat probleme legale, Parlamentul European mai poate cere Curţii de Justiţie a UE (CEJ) să verifice compatibilitatea acestuia cu legislaţia europeană. Cererea poate fi făcută de către o comisie. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia CEJ. Comisia pentru comerţ internaţional a PE este responsabilă cu decizia asupra ACTA, însă şi alte comisii europarlamentare, printre care cea pentru libertăţi civile, îşi pot spune opiniile.

Știre preluată de la: Agerpres

Protest la nivel european faţă de ACTA. Zeci de mii de oameni, mobilizaţi pe reţelele de socializare

O manifestaţie de amploare la nivel european care să aibă loc sâmbătă este planificată pe reţelele de socializare împotriva acordului privind pirateria pe Internet, ACTA, semnat de ţările europene la sfârşitul lui ianuarie, relatează Radio Polonia, în pagina electronică.

În Polonia, protestul va avea loc în pieţele din Cracovia, Katowice, Leszno, Radom, Szczecin, Varşovia, Wroclaw şi Poznan.

Aproximativ 20.000 de persoane au afirmat că vor participa la manifestaţii în Germania, iar în România au promis să participe 30.000.

În cadrul unui protest faţă de ACTA, organizat la 26 ianuarie în Poznan, în vestul Poloniei, au participat aproximativ 5.000 de persoane, însă manifestaţiile au degenerat în violenţe, soldate cu arestare a şapte persoane.

Protestele faţă de ACTA au continuat online, miercuri, în Polonia, cu un atac împotriva Ministerului Culturii.

Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Știre preluată de la: Mediafax

ACTA: Rolul Parlamentului European

Reprezentanți din 22 de state membre UE și Uniunea Europeană au semnat joi, 26 ianuarie 2012, la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Tratatul nu va putea intra, însă, în vigoare, fără aprobarea Parlamentului European.

Scopul Acordului Comercial Anti-Contrafacere (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția) este de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online și de a combate contrafacerea și pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică și filme.

Comisia Europeană și-a publicat ultima propunere pe 24 iunie 2011. Comisia parlamentară responsabilă cu acest text este cea pentru comerț internațional. Alte patru comisii vor prezenta opinii: comisiile pentru dezvoltare, industrie, cercetare și energie, afaceri juridice și libertăți civile.

Abia după ce este discutată și votată în comisii, propunerea poate fi dezbătută și votată în plen. Comisia pentru dezvoltare a început deja discuțiile, celelalte comisii urmând să înceapă lucrările în curând.

În cadrul acestui proces, Parlamentul European, comisiile și serviciile sale vor organiza seminarii și reuniuni cu experți, reprezentanți ai societății civile și alte părți vizate, pentru ca toate opiniile să fie ascultate. Un studiu făcut de experți externi este deja disponibil.

Sursa: Parlamentul European